Suntem în plină inflație: Ce înseamnă acest lucru și cum să ne protejăm banii

Distribuiți aceasta postare

Indicele prețurilor de consum (IPC) din SUA a crescut cu 4,2% în aprilie comparativ cu aceeași lună din 2020. În luna următoare (mai) creșterea a ajuns la 5%. Aceasta este valoarea cea mai mare pe care a atins-o de la Marea Recesiune din 2008 până în prezent. De aceea, mulți analiști au anunțat că ne aflăm în plină inflație.

Cititorii blogului Tavex știu deja că inflația a început să crească din martie 2020. Totodată, Guvernele din întreaga lume au început să crească cheltuielile, iar Băncile Naționale au intensificat tipărirea banilor pentru a finanța noile programe lansate de Guverne. Astfel, inflația din economie înseamnă „o creștere a ofertei de bani”, iar creșterea prețurilor este doar una dintre consecințele sale.

Totuși, în termenii Băncilor Naționale, „inflația” înseamnă „o creștere a nivelului general al prețurilor”. Explicația discrepanței dintre cele două definiții este foarte simplă. În primul rând, dacă președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, trebuie să iasă și să anunțe că inflația din martie 2020 până în prezent este de 30% – la fel ca rata creșterii banilor în circulație plus depozitele – nemulțumirea publică va fi una imensă. Pe de altă parte, este mult mai acceptabil pentru el să le spună că „inflația”, prezentată ca un indice al prețurilor de consum, este puțin peste 3%. Astfel, Băncile vor alege întotdeauna definiția mai convenientă.

În al doilea rând, când „inflația” se ascunde în spatele unui indice statistic- deoarece IPC este un concept ce ține mai degrabă de statistică decât de economie – deci valoarea sa poate fi manipulată după cum se dorește. În seria de articole „Subminarea banilor” explicăm exact de ce și cum se întâmplă acest lucru.[1]

De ce este importantă inflația

Datele Biroului American de Statistică a Muncii sunt de o mare importanță din mai multe motive. Primul motiv este că și aceste statistici oficiale înregistrează o problemă cu creșterea prețurilor. În al doilea rând, pentru că acționează ca un element de control ce constrânge bancherii centrali să răspundă pentru acțiunile lor. În al treilea rând, pentru că o astfel de valoare ridicată a uimit mulți analiști. În al patrulea rând, pentru că inflația este observată și în Europa, nu doar în Statele Unite. Datele Eurostat arată că defalcarea indicelui prețurilor de consum în Europa este îngrijorătoare:

Grafic: Indicele armonizat al previziunilor prețurilor de consum (linie roz – IPC total; verde – alimente, alcool, tutun; portocaliu – produse energetice; punctate – bunuri neindustriale; albastru – servicii)

Sursa: Eurostat

Chiar și prognozele statisticilor oficiale ale Uniunii Europene arată că produsele energetice vor crește cu mai mult de 10% în aprilie 2021. Ele conduc, de asemenea, la creșterea prețurilor în toate celelalte categorii. Desigur, alte elemente important din bugetul europenilor sunt proprietatea, educația, asistența medicală și, adesea, mașinile. Dacă aprecierea lor ar fi arătată la ritmul real, PPI-ul Vechiului Continent ar fi cu mult peste 2% și, deci, mai aproape de realitate.

Care sunt efectele inflației

Inflația are multe consecințe – atât asupra economiei, cât și asupra societății. Să ne uităm mai atent la fiecare în parte:

Inflația ne face mai săraci …

În lucrarea Inflația: Efectele și eșecurile sale, Ludwig von Mises subliniază următoarele:

„Efectele inflației asupra societății sunt duble:

  1. Beneficiile oricăror plăți amânate vor fi transferate împrumutatului în detrimentul creditorului;
  2. Modificările de preț nu au loc simultan și nu afectează toate bunurile și serviciile individuale în aceeași măsură.

Prin urmare, deși inflația nu a avut efecte totale asupra prețurilor și salariilor, există în societate grupuri care câștigă și grupuri care pierd. Cei care beneficiază de inflație sunt în măsură să își vândă bunurile și serviciile la prețuri mai mari, în timp ce plătesc în continuare prețurile vechi pentru bunurile și serviciile cumpărate. Pe de altă parte, cei care pierd trebuie să plătească prețuri mai mari pentru bunurile pe care le consumă, în timp ce au parte în continuare de prețuri mai mici pentru propriile produse și servicii.”

Primii destinatari ai banilor nou imprimați sunt câștigătorii. Cu cât beneficiarii lor sunt mai jos în lanț, cu atât își pierd mai mult puterea de cumpărare. Cea mai puternică lovitură o suferă persoanele cu venituri fixe – pensionari, care primesc diverse subvenții și alocații de la guvern sau alte entități.

În ultimele două decenii, „inflația” oficială (măsurată prin IPC) în zona euro a subminat 42% din puterea de cumpărare; în SUA – 57%; în România – 360%, iar în Bulgaria – 118,7%.

Graficul 2: Indicele prețurilor de consum în zona euro (curba roșie) și în SUA (albastru)

Sursa: Rezerva Federală St. Louis

În situația actuală, toți cei ale căror venituri nu pot atinge rata creșterii ofertei de bani sunt într-un mare dezavantaj, deoarece puterea de cumpărare a banilor se evaporă literalmente. Creșterea de 4,2% în cauză este relativă și nu expune cu adevărat realitatea. Ceea ce este mai îngrijorător este că bancherii nu par să înțeleagă acest lucru. După cum spune Milton Friedman în 1972:

Inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar.

Ca răspuns la Friedman, in absentia, pe 23 februarie 2021, președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat Congresului SUA:

În prezent, masa monetară M2 nu are consecințe grave asupra inflației. Cred, că legătura dintre cele două este ceva ce trebuie dat uitării.

Adică, potrivit lui, trebuie să uităm legea cererii și ofertei – un postulat de bază în economie.

… Și crește inegalitatea

O constatare recentă a Băncii Canadei este că tipărirea banilor prin programe de relaxare cantitativă crește de fapt inegalitatea veniturilor. Logica prezentată de guvernatorul Băncii Centrale, Typh McLem, într-un interviu este următoarea:

„Acest gen de programe crește bogăția oamenilor mai bogați, deoarece crește valoarea activelor. Activele nu sunt distribuite uniform în societate. Astfel de acțiuni pot crește inegalitatea bogăției.”

Inflația umflă bule

Sărăcirea oamenilor este o consecință directă a inflației. Apropo de creșterea prețurilor activelor, inflația este cea care umflă economia. Una dintre cele mai semnificative efecte concrete este creșterea piețelor bursiere, care are loc în contextul unei economii extrem de slabe și  tipăririi masive de bani de către Rezerva Federală. Legătura dintre cele două a fost remarcată de autorul Forbes, Richard Henry Sutmeyer.

Aceasta nu este singura bulă pe care inflația o umflă. Un alt exemplu este datoria guvernamentală, pe care Saxo Bank a descris-o drept o „problemă” în contextul creșterii progresive a inflației.

Inflația creează crize și distorsionează structura producției

Nu vom intra în detalii despre modul în care inflația creează crizele rezultate din umflarea bulelor. Mecanismul este discutat în articolul „Anatomia crizelor”, parte a seriei educaționale „Școala de aur”.

În orice caz, este important de remarcat faptul că, din cauza tipăririi excesive a banilor, producătorii ineficienți nu pot opera deloc. Motivul este denaturarea structurii prețurilor, ceea ce duce la crearea de noi industrii, slab competitive.

Alterarea pieței muncii

Inflația și distribuția de bani noi tipăriți au dat o lovitură severă pe piața muncii. De ce să lucrezi când poți obține bani doar de la stat? Din acest motiv, ponderea populației active din punct de vedere economic (oameni care fie lucrează, fie își caută oficial un loc de muncă) s-a prăbușit cel mai dramatic în raport cu orice criză de până acum.

Graficul 3: Declinul populației active din SUA (albastru) și Italia (roșu) anual

Sursa: Rezerva Federală St. Louis

Și ce să mai vorbim de „redresarea” economiilor? Nominal, șomajul se află la nivelurile de acum opt ani, în cele mai pozitive exemple din Germania și Statele Unite. Totuși, piețele forței de muncă din alte economii europene se află într-un impas și acest lucru nu este surprinzător – mulți oameni primesc mai mulți bani ca șomeri decât ca atunci când ar lucra.

Graficul 4: Șomaj în SUA (albastru închis), Germania (roșu), Italia (verde), Spania (violet), Franța (albastru deschis)

Sursa: Rezerva Federală St. Louis

Cum să economisești banii?

Din nou, trebuie să ne amintim că unul dintre cei mai buni salvatori ai puterii de cumpărare în crize este aurul.

Recesiunea actuală este singura în care piețele bursiere nu se prăbușesc, dar am văzut mai sus motivul: ele depind de tipărirea banilor de la Rezerva Federală. Acest lucru arată că bursele sunt fundamental instabile în situația actuală. Iar imobilele sunt mai ieftine în toată Europa decât apogeul din 2008.

În același timp, toate crizele, cu excepția celor din 1982 și 1998, au înregistrat creșterea prețurilor aurului.

În cursul crizei coroanei, argintul a fost cel care a strălucit și a jucat rolul de păstrare și creștere a puterii de cumpărare. Prețul său a crescut cu peste 60% în ultimul an calendaristic. Vom vedea mai multe despre cele mai recente dinamici de pe piața argintului în articolul de joi.

Fundațiile aurului și argintului sunt extrem de stabile. Motivul este că acestea sunt căutate nu doar ca un activ financiar, ci și ca metale industriale în tranziția digitală de astăzi. Prin urmare, prognozele sunt că ambele vor continua să crească în preț până la sfârșitul anului 2021.

Oarecum paradoxal, în timp ce principalele Bănci Centrale subminează puterea de cumpărare a monedelor, de la începutul anului 2021 băncile mai mici se angajează în achiziționarea de aur ca protecție împotriva inflației. Acest lucru se întâmplă în Europa Centrală și de Est, precum și în Rusia și China.

Concluzie

Inflația ne face mai săraci, lărgește diferența dintre bogați și săraci, adâncind discrepanța dintre păturile sociale, umflând bule, denaturând prețurile și creând crize.

Ceea ce este surprinzător la creșterea indicelui prețurilor de consum din SUA nu este faptul că a crescut cu 4,2% în aprilie, ci că nu crește semnificativ mai mult. Se pare că e doar începutul unei perioade de inflație ridicată – un fenomen pe care Rezerva Federală sau orice Bancă Centrală nu îl poate controla.

În acest context, încă o dată, singurii salvatori ai puterii de cumpărare rămân aurul și argintul. Valoarea lor crește în prezent și se preconizează că va continua să crească și în viitor.

 

 

Vă puteți familiariza cu ciclul „Subminarea banilor” din următoarele link-uri:

Subminarea banilor: de ce este tipărită o sumă record de monedă și, potrivit Băncilor Centrale, nu există inflație

Subminarea banilor 2: Unde dispare inflația

Subminarea banilor 3: Cum se manipulează inflația

Subminarea banilor 4: De ce se manipulează inflația

Distribuiți aceasta postare
Categorii:  
Preț aur (XAU-BGN)
3027.20 BGN/1uncie + 0.00 BGN
Preț argint (XAG-BGN)
45.0644 BGN/1uncie + 0.00 BGN
RSS

Obțineți informații despre piață pe adresa de email.

Obțineți cele mai noi articole din "Jurnalul Aurului”.

Abonați-vă la newsletter-ul lunar

Comentarii

Adăugați primul comentariu
Adăugați un comentariu

Pentru a lăsa un comentariu la acest articol trebuie mai întâi să vă accesați contul Tavex

Preț aur (XAU-BGN)
3027.20 BGN/1uncie + 0.00 BGN
Preț argint (XAG-BGN)
45.0644 BGN/1uncie + 0.00 BGN
RSS

Obțineți informații despre piață pe adresa de email.

Obțineți cele mai noi articole din "Jurnalul Aurului”.

Abonați-vă la newsletter-ul lunar

 

Veți primi cele mai recente informații disponibile și oferte exclusive pentru produsele noastre.

Citiți mai mult

Crezi că poți scrie pentru blogul
Tavex?

Contacteaza-ne la numarul de telefon 0735 666 888

0 PRODUS