Inflația din zona euro persistă

Inflația în zona euro pentru luna august a rămas la 5,3%, aceeași valoare ca în iulie. Se pare că Banca Centrală Europeană va trebui să majoreze și mai mult ratele dobânzilor dacă dorește să atingă ținta de inflație de 2% până la sfârșitul anului.

Așa cum am menționat de mai multe ori în secțiunea Blog a site-ului nostru, inflația reprezintă creșterea masei monetare. Această creștere este generată prin tipărirea de bani de către băncile centrale și prin extinderea creditării de către băncile comerciale.

Mai multe despre subiect, aici: Ce este inflația?

Haideți să vedem cum a fost abordată inflația în zona euro în luna august a acestui an și dacă există diferențe între modul în care țările din zona euro abordează inflațiile naționale.

Inflația este încă ridicată

În ultimii doi ani, așteptările inflaționiste ale Băncii Centrale Europene nu au corespuns valorilor reale odată ce acestea au fost publicate.

Acest lucru nu este o surpriză. Dacă vreo bancă centrală ar ieși în față declarând că dificultățile pe care le-a creat prin tipărirea de bani și manipularea dobânzilor vor dura mai mult timp, panica ar face ravagii în orice țară.

De când a început pandemia COVID-19 în martie 2020, băncile centrale din întreaga lume au tipărit bani pentru a menține creșterea economică. Dar aceste măsuri nu au adus decât mai multe dificultăți. Atunci când masa monetară din economie crește, dar cantitatea de bunuri și servicii produse rămâne aceeași sau scade, prețurile încep să crească. Acest lucru se întâmplă pentru că moneda în circulație își pierde valoarea în raport cu bunurile și serviciile.

Producția în zona euro a scăzut în aprilie 2020 cu 30%. Acest lucru a dus la scăderea numărului de bunuri fabricate. Cu toate acestea, agregatul monetar M1 (monede, bancnote, depozite la vedere, depozite de economii și depozite cu cecuri) a crescut cu 12,3% între martie 2020 și martie 2021.

Mai multe despre subiect, aici: Cum va arăta următoarea criză economică în Europa și cum să ne protejăm de ea

Aceste evenimente de tipărire masivă de bani nu au făcut decât să scadă valoarea euro. Până în prezent, euro a pierdut 49,7% din puterea sa de cumpărare în comparație cu ianuarie 1999, când a fost introdus.

Inflație diferită în țările euro

Rata inflației variază între 2,6% în Spania și 9,7% în Slovacia la nivelul zonei euro. Germania, care reprezintă un sfert din economia Uniunii Europene, suferă de o inflație de 6,4%. Acestea sunt diferențe uriașe între țări care folosesc exact aceeași monedă.

Haideți să vedem care sunt abordările acestor state.

Spania

Principalele acțiuni pe care guvernul spaniol le-a întreprins în 2021 și 2022, pe lângă faptul că au fost un răspuns rapid la excesul de lichiditate imprimat atât de Banca Națională a Spaniei, cât și de Banca Centrală Europeană, au fost:

• Plafonarea prețurilor la energie, astfel încât acestea să nu poată crește la niveluri record, așa cum s-a întâmplat în restul lumii,
• A pus în aplicare o creștere anuală a chiriilor de maximum 2%,
• Au redus costul transportului public,
• A impozitat profiturile în exces,
• Au redus la zero taxa pe valoarea adăugată pentru produsele alimentare de bază.

Aceste măsuri au condus la unul dintre cele mai scăzute niveluri de inflație din întreaga zonă euro – 1,9% în iunie 2023. Dar a fost pentru o perioadă scurtă de timp. De atunci, inflația a accelerat, crescând în lunile iulie (2,3%) și august (2,6%). Vom vedea dacă politicile respective vor ține pasul cu cele 250 de miliarde de euro care au intrat în sistemul monetar din martie 2020.

Slovacia

Guvernul slovac nu numai că nu a făcut nimic împotriva creșterii prețurilor, dar a reușit să devalorizeze și mai mult euro în țară. În mai 2022, guvernul a decis să acorde un miliard de euro pentru a ajuta gospodăriile să treacă peste perioada inflaționistă.

Fondurile au creat și mai multă inflație.

Are multe greșeli, merge în direcția greșită, va crește rata inflației și va îngreuna finanțele publice.

Aceasta a fost opinia lui Marian Viskupic, membru al Partidului Libertate și Solidaritate, despre acest proiect.

Care este abordarea corectă?

La prima vedere, Spania s-a descurcat „bine” în ceea ce privește reglementarea piețelor pentru a menține inflația la un nivel scăzut. Dar, așa cum se demonstrează chiar acum, inflația persistă. Ea poate fi întârziată, dar, în cele din urmă, mai mulți bani vor ajunge să alerge după același număr sau chiar mai puține bunuri și servicii. De asemenea, intervenția guvernamentală duce întotdeauna la consecințe negative nedorite în final. În cazul Spaniei, de exemplu, ne putem aștepta la o reducere a numărului de locuințe, oferite spre închiriere, ceea ce ar afecta chiriașii.

Abordarea corectă este ca guvernele și băncile centrale să nu intervină în economia banilor. De când băncile centrale au început să se joace cu ratele dobânzilor și cu cantitatea de bani din sistemul financiar odată cu înființarea Rezervei Federale în 1913, am început să asistăm tot mai des la recesiuni economice, la bule pe diferite piețe și la pierderi persistente ale puterii de cumpărare.

Ce va face BCE legat de inflație?

Având în vedere că, la nivelul zonei euro, inflația este încă peste 5%, există șanse mari ca BCE să majoreze din nou dobânda de politică monetară.

Nu este o coincidență faptul că datele pentru luna august au fost publicate pe 1 septembrie, înainte de prânz. Pe 14 septembrie va avea loc ședința Băncii Centrale Europene, în cadrul căreia se va decide dacă banca va majora sau nu în continuare ratele dobânzilor. Dacă acest lucru se va întâmpla, aceasta ar marca cea de-a 10-a majorare consecutivă a ratei dobânzii într-un an.

În ultimele douăsprezece luni, rata dobânzii în zona euro a crescut de la -0,5% în iulie 2022, la 3,75% în iulie 2023. Povara sporită impusă asupra proprietarilor de credite (atât gospodării, cât și întreprinderi) se vede în scăderea nivelului de producție atât în sectorul industrial, cât și în cel al producției.

Mai multe despre subiect, aici: Relația dintre producție și economie și evoluția ei pe timp de criză

Indicele Purchasing Managers’ Index al S&P Global – care măsoară posibila producție economică în sectorul prelucrător, pe baza așteptărilor a peste trei mii de companii intervievate – a scăzut de la 48,6 puncte în iulie 2023 la 47 de puncte în august 2023. Valorile sub 50 de puncte indică o reducere a producției și o probabilitate crescută de colaps economic.

Concluzii

Se pare că inflația se va menține pentru o perioadă mai lungă de timp, cu excepția cazului în care Banca Centrală Europeană decide să majoreze în continuare ratele dobânzii de politică monetară. Acest lucru ar reduce și mai mult împrumuturile, dar va împovăra și mai mult deținătorii de credite.

Atâta timp cât avem autorități centrale care controlează masa monetară, deci valoarea banilor noștri, crizele financiare vor continua să apară. Acest lucru se datorează sumelor uriașe de datorii deja create și creșterii artificiale în diverse sectoare ale economiei. Mai mult credit va duce la prăbușiri mai dure. Acesta este motivul pentru care economiile trebuie lăsate să funcționeze de la sine.