SUA va încerca să scadă inflația cu mai multă inflație

Creșterea inflației din SUA încetinește ușor în iulie, la 8,5% , deși rămâne la un nivel ridicat. Înaintea cifrelor oficiale, weekendul trecut , Senatul SUA a aprobat unul dintre cele mai mari pachete de cheltuieli din istorie. Actul de dezinflație va totaliza aproape 750 de miliarde de dolari în următorii ani și va acoperi o gamă largă de politici:

• asistență medicală – 64 de miliarde de dolari;
• securitate energetică și schimbări climatice – 370 miliarde de dolari;
• lupta împotriva secetei – 5 miliarde de dolari;
• reducerea deficitului bugetar – 306 miliarde dolari.

Din această sumă, 440 de miliarde de dolari vor fi cheltuieli directe. Cele 310 miliarde vor avea ca scop reducerea deficitului bugetar.

Ideea este de a finanța programul nu prin tipărire de bani și datorii, ca de obicei, ci prin creșterea veniturilor. În principal, banii ar trebui să provină din taxe noi. Se estimează că un impozit corporativ minim de 15% pentru companiile cu venituri anuale de peste 1 miliard de dolari va aduce 313 miliarde de dolari. Alte 288 de miliarde vor fi economisite de la renegocierea prețurilor la medicamente. Îmbunătățirea colectării impozitelor estimează a strânge 124 de miliarde de dolari, iar introducerea unui impozit de 1% asupra răscumpărărilor de acțiuni, 73 de miliarde de dolari.

Pachetul din SUA este important nu doar datorită valorii sale mari. Având în vedere inflația ridicată, vor exista idei de „ajutor” guvernamental și în alte țări. Deoarece măsurile diferă rar în mod dramatic, și efectele lor sunt similare, Legea privind inflația scăzută poate fi un ghid pentru ce ne așteaptă.

Taxele nu sunt un instrument împotriva inflației ridicate

Creșterile de impozite nu scad inflația. Impozitul pe profit nu este plătit de companii, este plătit de clienții companiilor. Noua taxă înseamnă prețuri finale mai mari pentru bunuri și servicii. Iar acest lucru duce la mai multe lucruri.

Vezi mai multe: Legile cererii și ofertei

Competitivitatea companiilor care nu pot evita taxa va fi redusă. Nici măcar nu comentez aici noile costuri pentru administrarea și contabilitatea ei. Taxa va pune presiune suplimentară asupra firmelor și va avea un impact negativ asupra locurilor de muncă și a investițiilor. Numărul de posturi vacante a început deja să scadă fără nicio creştere a numărului de noi angajaţi. Investiții mai scăzute înseamnă o creștere economică mai scăzută în viitor, mai puțini angajați, salarii mai mici și producție, de asemenea, mai mică .

Vezi mai multe: Magia concurenței

Cresterea preturilor cauzată de noua taxă va reduce venitul real disponibil al cumpărătorilor . Este evident că atunci când statul ia încă 15% din profitul producătorului, poți cumpăra mai puțin alte bunuri. Efectul va fi intensificat de inflația deja ridicată. Să nu uităm că din această cauză consumatorii cu datorii evită achizițiile de bunuri de folosință îndelungată, ca să aibă fonduri pentru alimente și combustibil.

Vezi mai multe: Prețuri și mai mari: apar efectele dramatice ale inflației producției

Prin urmare, ori de câte ori este posibil, oamenii vor înlocui bunurile mai scumpe din cauza taxelor cu bunurile alternative. Când nu este posibil, probabil, că vor plăti prețul mai mare sau nu vor cumpăra deloc. Astfel, taxa redirecționează creșterea prețurilor de la unele bunuri la altele . În acest proces pierd consumatorii, companiile impozitate și bugetul.

De ce bugetul? Dacă oamenii nu cumpără bunuri din categoriile vizate privind Legea inflației scăzute, Trezoreria va colecta mai puțini bani. Vedem imediat și rolul recesiunii. Dar măsura nu va opri creșterea prețurilor și, după toate probabilitățile, nu va aduce veniturile așteptate. Rezultatul va avea efect opus.

Mai multe sau mai puține taxe?

Senatorii au în vedere îmbunătățirea colectării impozitelor. Cu asta vor să strângă 124 de miliarde de dolari. Există o capcană aici. Într-o recesiune, în care SUA este deja, veniturile fiscale scad . Oamenii sunt fără loc de muncă și nu plătesc impozit pe venit, iar afacerile vând mai puțin, ceea ce micșorează și veniturile.

Acest lucru a fost văzut și în criza economică precedentă. A fost nevoie de aproape cinci ani pentru ca veniturile din trezorerie să revină la nivelul preexistent.

Tabel : venituri fiscale din SUA

Sursa : Congressional Budget Office

Forța de muncă în SUA rămâne puternică, potrivit datelor. A revenit chiar la nivelul de dinainte de pandemie, care a fost folosit de democrați ca argument că economia nu este în recesiune. Dar forţa de muncă şi şomajul sunt indicatori care nu oferă cea mai bună imagine a situației. Absența unei recesiuni nu înseamnă că economia este stabilă. De fapt, din aprilie a avut loc un proces serios de concediei în rândul companiilor mari.

Oricât de mult „îmbunătăţesc” autorităţile colectarea impozitelor, atunci când plăţile încep să scadă, vor urma veniturile. Prin urmare, în realitate, încasările sunt probabil supraevaluate. Este o greșeală să pariezi pe performanțe viitoare pe baza datelor din trecut.

Răscumpărări de acțiuni

Printr-o răscumpărare de acțiuni, o companie își cumpără propriile valori mobiliare. Ar putea exista diverse motive pentru această acțiune. Poate fi o recompensă pentru acționari, pentru că în acest fel fiecare dintre ei deține o cotă mai mare din companie. Motivul – cantitatea totală de titluri disponibile este în scădere. De asemenea, raportul câștigului per acțiune (profitul net împărțit la numărul de acțiuni ) este în creștere. Indicatorul arată profitabilitatea afacerii și este utilizat ca componentă a altor măsuri.

Poate exista un alt motiv. Dacă prețul total al acțiunilor unei companii este mai mic decât cel al activelor sale (mașini, terenuri, brevete etc.), conducerea va concluziona în mod corect că valoarea companiei este subevaluată. Prin urmare, poate investi în propriile acțiuni, mai ales dacă investițiile alternative sunt prea scumpe. Logica este că, mai devreme sau mai târziu, stocul va reveni probabil la prețul „corect”. De ce să nu investești în tine dacă valoarea de piață va crește?

De obicei, răscumpărările masive de acțiuni sunt observate la dobânzi scăzute. Ca și în sectoare precum imobiliare și piețele de valori, companiile sunt adesea induse în eroare de acest lucru.

Vezi mai mult: Bursă, aur și inflație – ce se întâmplă când dobânda crește?

Realitatea confirmă teoria. La sfârșitul anului trecut, înainte de creșterea ratei dobânzii, a fost stabilit un record istoric pentru răscumpărări . Valoarea lor pentru tot anul 2021 în SUA a fost de aproape 900 de miliarde de dolari – în creștere cu peste 9% față de recordul anterior din 2018.

Când ratele dobânzilor cresc și economia intră în recesiune, răscumpărările se diminuează. La începutul crizei economice trecute, acestea au scăzut de la 75 de miliarde de dolari pe lună la sub 50 de miliarde de dolari ( -37%). A existat o contracție atât în 2018, cât și în 2020.

Mă uit la mecanism mai detaliat din cauza următoarelor două aspecte:

• Când suma răscumpărărilor va scădea, nici veniturile din noul impozit nu vor fi mari. Ca și în cazul resturilor acțiunilor care ar trebui să finanțeze Legea de dezinflație, probabil că nici acest lucru nu se va întâmpla;
• Dacă companiile nu își pot plăti datoriile, sau valoarea lor contabilă continuă să scadă în loc să crească, vor fi forțate să emită noi acțiuni (mai ales atunci când ratele dobânzilor cresc) pentru a obține finanțare. În acest fel, își vor cumpăra acțiunile scump, dar le vor vinde ieftin, ceea ce este un scop financiar propriu, pe de o parte. Pe de altă parte, vor înrăutăți profitabilitatea acționarilor lor.

Subvenții împotriva inflației?

În următorul deceniu, investitorii în surse regenerabile de energie, baterii și mașini electrice, vor primi subvenții sub formă de credite fiscale. Scăderea taxelor are sens economic, deoarece lasă mai multe fonduri disponibile în mâinile gospodăriilor și întreprinderilor.

Dar nici nu rezolvă problema inflației mari. Atrase de condițiile favorabile, companiile vor investi mai mult în aceste tehnologii. Asta spun ei înșiși. De exemplu, avocatul Keith Martin al companiei comercializare a energiei regenerabile Norton Rose Fulbright consideră că:

Acesta va fi un deceniu de aur. Orizontul lung le permite oamenilor să planifice și să accelereze semnificativ tranziția către energia curată.

Noua cerere în următorul deceniu va împinge prețurile mai sus decât ar fi altfel. Aceasta nu este o luptă împotriva inflației.

Nu asistăm oare la o contradicție – cum scăderea și creșterea impozitelor duc la creșterea prețurilor? In cazul impozitului pe profit de 15%, preturile produselor impozitate vor creste. O putem numi o creștere administrativă a prețului mărfurilor . Consumatorii vor plăti mai mult și vor avea mai puține fonduri pentru alte achiziții. Unii oameni se vor orienta către bunuri sau servicii similare, ceea ce le va crește prețul.

Creditul fiscal va stimula o nouă cerere, care, în egală măsură, va crește prețurile tehnologiilor verzi. Producția de tehnologii verzi necesită metale precum cuprul și altele, care, potrivit S&P Global , vor fi insuficiente în viitor, pentru că sunt folosite și în alte industrii. Astfel, cererea crescută de soluții verzi în SUA poate duce indirect la o creștere a prețului bunurilor și serviciilor dependente de aceleași materii prime.

Reducerea deficitului bugetar

Aproape jumătate din fondurile din plan – 306 miliarde de dolari – vor fi folosite pentru a reduce deficitul bugetar până în 2027. Nici acest lucru nu sună realist. În primul rând, cu excepția anului 2015, din 2009 până în prezent, deficitul bugetar al SUA nu a fost sub 500 de miliarde de dolari anual. Din cauza acestui fapt, la momentul scrierii acestui articol datoria națională este de peste 30 de trilioane de dolari. Depășește 137% din produsul intern brut și este la cea mai mare valoare din istorie, chiar și în comparație cu cel de-al Doilea Război Mondial.

Vezi mai multe: Credit și datorie – Drogurile care ucid economia modernă

Din cauza politicilor Keynesiene greșite de cheltuieli guvernamentale uriașe, deficitele bugetare au depășit 7 trilioane de dolari doar în ultimii doi ani. Nu există nicio șansă ca pachetul de măsuri să rezolve problemele gigantice cu cheltuielile și datoriile acumulate sistematic

Vezi mai multe: Va exista o nouă criză economică în Europa din cauza creșterii ratelor dobânzilor?

În opinia mea, chiar și cu aceste 300 de miliarde de dolari, deficitul bugetar va continua să fie uriaș în viitor. SUA se află în recesiune de la începutul lui 2022. Mai devreme sau mai târziu va duce la o creștere a șomajului și la probleme pentru companii. Apoi cheltuielile guvernamentale nefinanțate, inclusiv pensiile, maternitatea, sănătatea și ajutoarele de șomaj, vor crește vertiginos.

Experiența crizelor recente arată că autoritățile nu vor plăti doar mai mult pentru șomaj, ci vor introduce și diverse alte programe. Joe Biden este cel mai nepopular președinte din istoria Americii. Democrații vor face tot ce pot pentru a rămâne la putere. Ei încearcă deja să schimbe terminologia economică, în special definiția unei recesiuni , pentru a face să pară că economia merge bine.

Vezi mai multe: În direct din SUA – cum izbugnește o bulă imobiliară în timp real

Revenind la cheltuieli, între 2009 și 2012 deficitele bugetare au totalizat puțin peste 5 trilioane de dolari. În timpul pandemiei, valoarea lor a crescut cu 50%. În următoarea recesiune, acestea pot depăși 10 trilioane, în funcție de gravitatea acesteia. În realitate, 300 de miliarde de dolari vor fi doar o scădere a tsunami-ului inflației care va lovi consumatorii americani.

Chiar dacă nu ajungem la o astfel de sumă, o reducere cosmetică a deficitului bugetar nu este abordarea potrivită pentru reducerea inflației. În acest scop,ar trebui reduse cheltuielile guvernamentale în ansamblu, nu doar deficitul, care este cheltuială peste veniturile colectate.

Dorințele agravează inflația

Programele care sună prea bine pentru a funcționa nu reușesc să-și atingă obiectivele. Legea privind deflația ar putea face un pas mai departe. Nu numai că nu va reuși să-și îndeplinească sarcina pentru care a fost creată, ci va înrăutăți, probabil, problemele pe care ar trebui să le rezolve, mai ales, având în vedere că niciuna dintre măsuri nu reduce inflația.

Pachetul are mize de venituri care este puțin probabil să fie atinse. Asta înseamnă că măsurile vor trebui finanțate din altă parte. „În altă parte”, aici, este creșterea masei monetare de către banca centrală.

Vezi mai multe: Contracția programului de relaxare cantitativă nu va opri inflația. Iată de ce

Chiar dacă nu există o nouă creștere a cheltuielilor guvernamentale (ceea ce sună improbabil chiar dacă scriu asta), reducerea deficitului bugetar nu va opri inflația. Mișcarea arată o înțelegere greșită a motivelor din spatele creșterii prețurilor. Acestea cresc din cauza tipăririi masive de bani fiat de către Rezerva Federală, pentru a finanța programe guvernamentale, și a deficitelor bugetare cronice ale SUA. Până când această dinamică nu se oprește, Legea scăderii inflației sună la fel de naiv ca „Legea scăderii gravitației”.

Vezi mai mult: Ce este inflația

O mișcare eficientă împotriva inflației ridicate este reducerea cheltuielilor guvernamentale. Dar acest lucru este puțin probabil. Cu cât guvernul implementează mai multe programe de cheltuieli, cu atât prețurile vor crește. Până la reducerea costurilor și bani în circulație, o lege de reducere a inflației nu va duce la efecte pozitive.