30 g Monedă de Argint Panda Chinezesc 2016

Istoric

Seria Panda este una dintre cele mai cunoscute serii de monede de investiții emise de Republica Populară Chineză. Primele monede Panda din argint au fost lansate în 1983 și au devenit rapid apreciate datorită calității execuției și designului artistic.

Un element distinctiv al seriei este schimbarea aproape anuală a imaginii panda de pe revers, caracteristică ce diferențiază monedele Panda de majoritatea monedelor moderne de investiții și contribuie la popularitatea lor în rândul colecționarilor.

Ediția din 2016 marchează un moment important în evoluția seriei, fiind prima emisă în sistem metric. În acel an, Monetăria Chinei a înlocuit greutatea tradițională de o uncie troy cu 30 g, standard utilizat și în prezent. Această schimbare transformă moneda Panda Chinezesc 30 g 2016 într-o piesă reprezentativă atât pentru investitori, cât și pentru colecționari.

Prețul și prima monedeor din aur Panda Chinezesc

În comparație cu monedele din aur Vulturul American, Filarmonica din Austria, Frunzele de Arțar Canadiene și alte monede din argint cu titlu legal binecunoscute, care au fost bătute de la începuturi în cantități nelimitate, Monedele din aur Panda Chinezesc au o ediție anuală limitată, deși pot fi modificate. Acest lucru, împreună cu schimbarea motivului ursului panda, a contribuit la ca problemele mai vechi, învechite, să obțină o primă considerabilă de colecție pe piața secundară. În 2012, ca răspuns la cererea crescută, Banca Centrală Chineză a mărit limita anuală de emitere a monedei cu greutatea cea mai populară – 1 uncie - la 8 milioane de bucăți pe an, cea mai mare din toate timpurile. În timp ce oferta mai mare a diminuat oarecum prima pentru monedele Panda pe piețe secundare, s-ar putea dovedi o oportunitate perfectă pentru investitorii pe termen lung, având în vedere potențialul avantaj al acestor monede. 

The future value and premium appreciation of Chinese Silver Panda coins are supported by several conclusive facts, the first and most obvious being that they are China’s only legal tender silver coinage. It should also be considered that there are 1.35 billion Chinese and the current mintage limit of one-ounce Silver Panda coins is set at 8 million pieces per year, while the United States has a population of 320 million and is currently minting over 40 million American Silver Eagles per year. Secondly, the legislation that allowed free market pricing of silver and that enabled Chinese citizens to invest and trade in the white metal has only been around for a little more than a decade, leaving further room for silver’s popularity in China to grow. The third reason concerns the distribution of Chinese Silver Pandas inside mainland China which has until recently been under direct state control, meaning that only government affiliated institutions could sell these coins, resulting in a highly ineffective and illiquid market. This has now changed and bullion dealers and financial institutions are able to facilitate the trade of these coins. Fourthly, the Chinese government is making a concerted effort to promote gold and silver ownership, something you will not see in western countries. Lastly, China has a history of strong affinity towards silver, and if the current policy of liberalisation of the precious metals market continues, this heritage could provide additional long-term support for Chinese Silver Panda coins.     

Cererea de argint a Chinei 

Poporul chinez a considerat argintul, timp de secole, drept o sursă de bogăție și un mijloc de schimb financiar. Descoperirile arheologice din timpul dinastiei Han (200 î.Hr.) au scos la iveală faptul că lingourile de argint erau folosite ca bani, o practică consacrată care a persistat până în 1936. În plus, din anii 1500 până în 1800 China a fost cel mai mare importator de argint din lume. Motivul: schimburile comerciale intense dintre comercianții chinezi și străinii care voiau, în special, mătasea, ceaiul și porțelanul chinezesc. Interesul Chinei pentru argint poate fi explicat simplu: populația numeroasă a țării și economia ei dinamică și orientată comercial aveau nevoie de un mijloc de schimb sau de bani, dar o ofertă internă inadecvată de aur și argint a forțat-o să caute metale prețioase din străinătate. Astăzi, ecuația s-a schimbat oarecum: progresele în tehnologia minieră și explorarea geologică au făcut din China al treilea mare producător de argint din lume, dar afinitatea sa față de argint este la fel de puternică ca niciodată, cu cererea anuală aproape de două ori mai mare decât oferta internă. Așa cum era cazul în urmă cu aproximativ 200 de sute de ani, China este astăzi o piață lider pentru investițiile fizice în argint.  

Panda chinezesc

Decizia de a folosi legendarul panda ca motiv principal al monedei a jucat un rol important în promovarea cu succes a monedelor din argint Panda Chinezesc. Panda este un animal endemic din centrul Chinei și se caracterizează prin pete negre din jurul ochilor și urechilor. În ciuda naturii sale fermecătoare și pașnice și a statutului său de simbol național chinez, panda este, din păcate, un animal foarte rar. Din cauza defrișărilor și a agriculturii comerciale, mari părți din habitatul natural al urșilor panda au fost distruse și, astfel, populația de panda care trăiește în sălbăticie a scăzut, potrivit unor estimări, la doar 2000 de indivizi. În ultimul deceniu, guvernul chinez a depus eforturi extinse de conservare pentru a opri scăderea populației de panda. Deși este încă o specie pe cale de dispariție, se crede că eforturile de conservare funcționează, deoarece studiile științifice arată că populația de panda sălbatici a început să se redreseze. 

Producția monedelor Panda chinezesc

Moneda de aur Panda chinezesc a fost lansată în 1982, urmată de moneda de argint Panda în 1983, ambele fiind produse fără întrerupere, cu excepția anului 1986, când nu s-au emis monede de argint Panda. Monedele Panda chinezești sunt produse în trei monetării diferite din China, fiecare având o contribuție esențială în producția acestora:

- Monetăria din Shanghai (1982-2004): prima locație unde s-au emis monedele Panda, jucând un rol central în dezvoltarea acestei serii.
- Monetăria din Shenyang (1985-1999, 2003-2004): a continuat producția alături de Monetăria din Shanghai, contribuind la diversificarea producției.
- Monetăria Shenzhen Guobao (1999-2002, din 2005 până în prezent): o subsidiară a Băncii Populare a Chinei, a preluat majoritatea producției după 2005, devenind locația principală de fabricație.