Antreprenoriatul naște inovații, iar prin producție (ajutată de crearea de locuri de muncă) creează o realitate ce duce la creșterea nivelului de trai pentru toată lumea. Dar asta nu este întreaga poveste. Pentru a înțelege cum funcționează piețele libere și pentru a îmbunătăți viața, trebuie să analizăm și fenomenul concurenței.

Ce este concurența

Concurența reprezintă procesul prin care două sau mai multe persoane concurează pentru accesul la aceleași resurse rare sau resurse de consum. De obicei, asociem această definiție cu concurența dintre companii, dar poate fi observată și în cazurile în care consumatorii doresc să achiziționeze aceleași resurse. Prin urmare, afectează ambele grupuri.

Economiștii concurenței

Ca și în cazul celorlalte teme discutate în seria de articole „Școala de Aur”, concurența e considerată de mulți economiști drept un concept istoric. De exemplu, Friedrich von Hayek o definește în prelegerea sa, „Sensul concurenței”, ca un proces de descoperire a cunoștințelor, în special cele legate de prețuri, inovație și preferințele consumatorilor. Hayek mai observă că mecanismele concurențiale duc la o stare de concurență. Israel Kirzner subliniază, în „Antreprenoriat și concurență”, că: „Antreprenoriatul și concurența sunt două fețe ale aceleiași monede. Activitățile antreprenoriale sunt întotdeauna competitive, iar activitățile competitive sunt întotdeauna antreprenoriale”. În cartea sa „Lecții pentru tânărul economist”, Robert Murphy (în imagine) descrie astfel interacțiunea dintre antreprenoriat, producție și concurență:

Dacă antreprenorii sunt forța motrică într-o economie de piață, concurența e cea care le oferă reglementare și motivare. Concurența îi determină pe antreprenori să încerce permanent să ofere cel mai mic preț posibil pentru bunurile și serviciile dorite de consumatori.

Într-un sens mai larg, concurența și competitivitatea se pot aplica economiilor în ansamblu. Apoi, termenul se referă la instituțiile, politicile și factorii care determină nivelul de productivitate dintr-o țară. Rezultatele sunt, de obicei, măsurabile și pot fi evaluate, permițând compararea competitivității țărilor la nivel individual.

Există diferite clasamente pentru acești indicatori, dar cel mai cunoscut este Indicele global de competitivitate al Forumului Economic Mondial, care analizează aproximativ 140 de țări, pornind de la 12 indicatori:

Instituții;
Infrastructură;
Mediul macroeconomic;
Sănătate și învățământ primar;
Învățământ superior și formare profesională;
Eficiența piețelor de mărfuri;
Eficiența pieței muncii;
Dezvoltarea piețelor financiare;
Disponibilitate pentru asimilarea tehnologiilor;
Dimensiunea pieței;
Gradul de dezvoltare al afacerilor;
Inovaţie.

Condiții preliminare pentru apariția concurenței

Prima condiție prealabilă este existența piețelor libere. Nu întâmplător este folosit termenul „concurență liberă” pentru a-l deosebi de alte condiții de piață. În al doilea rând, e important ca și prețurile de pe piețele individuale să fie libere. În unele situații, guvernele tind să introducă prețuri minime sau maxime (plafon), dar împiedică funcționarea mecanismului pieței și restricționează concurența. La fel ca oricare dintre fenomenele luate în considerare până acum, prețurile sunt un indicator extrem de important pentru piețe, respectiv pentru viața noastră în general. Vom discuta mai pe larg despre acest subiect și în alt articol.

Avem deja cele mai importante două condiții prealabile pentru apariția concurenței pe piață, acestea fiind definitorii pentru apariția ei.

Cum funcționează competiția

Să o luăm o țară fictivă, Ruritania. Are rezerve bogate de aur, dar nu face comerț cu nimeni. Există o singură mină și o rafinărie de aur, iar cererea este foarte mare. Astfel, își permite să mențină un preț ridicat al aurului – să spunem 5.000 de dolari pe uncie.

Un alt antreprenor știe că îl va costa 2.000 de dolari să obțină o uncie de aur. Cu alte cuvinte, el poate vinde la un preț de 4.000 dolari și poate obține o marjă de profit extrem de mare.

Desigur, în viața reală vorbim despre un preț foarte diferit al aurului și despre o altă valoare a investiției, iar dacă vreți să ciți mai multe despre acest subiect, avem o serie de articole dedicate.

În Ruritania noastră, până acum au fost observate două fenomene datorate concurenței: o creștere a ofertei și o reducere a prețului pentru consumatorii finali. Acest proces va continua atâta timp cât antreprenorii pot obține un profit.

Dacă ne imaginăm că marja de profit s-a micșorat la o valoare atât de mică încât nu merită să funcționăm la fel, probabil că va intra în vigoare unul dintre celelalte aspecte ale antreprenoriatului – tendința de a inova. Cu alte cuvinte, întreprinderile nu vor fi dispuse să deschidă minele funcționând după vechea modalitate, ci să dezvolte una nouă care va reduce prețurile de producție. Apropo de aur, o astfel de inovație poate consta în introducerea tiosulfatului de sodiu în procesul de levigare. Rezultatele arată că pentru unele tipuri de minereuri conduce la randamente mai mari decât metodele utilizate anterior.

Astfel, prețul de extragere/producție al unei uncii de aur poate scădea la 1.500 de dolari, drept urmare prețul final va scădea.

Concurență între consumatori?

Concurența poate fi observată și între consumatori finali (persoane fizice sau juridice). În acest caz, putem da un exemplu raportându-ne din nou la aur.

După cum am subliniat în articolul „Care este prețul real al aurului?”, ca urmare a măsurilor împotriva coronavirusului, în primăvara anului 2020, rafinăriile de aur s-au oprit din funcțiune. Prin urmare, dintr-o dată, multe instituții și consumatori au concurat pentru a achiziționa cantități limitate de aur la bursă, ceea ce a dus la o creștere a prețului.

Însă nu este nevoie să alegem o variantă la fel de radicală ca introducerea măsurilor restrictive împotriva coronavirusului. Imaginați-vă o nouă aplicabilitate industrială a aurului, așa cum se întâmplă adesea. În acest caz, noua industrie începe să concureze cu cele existente, prețul crește, dar acest lucru atrage noi producători de aur, care în timp, restabilesc echilibrul.

Concurența și nivelul de trai al consumatorilor

Este deja clar din exemplele de mai sus că, în prezența piețelor libere și a prețurilor nereglementate, poate apărea concurență între producători. La rândul lor, atunci când concurența își revendică drepturile, consumatorii primesc o cantitate mai mare de bunuri și servicii la un preț mai mic. Mai mult, în timp, calitatea lor se îmbunătățește din ce în ce mai mult. Pe piețe, consumatorul este rege, iar acest lucru nu ar putea fi mai adevărat mai ales când vorbim despre concurență.

Această afirmație este valabilă și în cazurile în care acest beneficiar este un business. Pare paradoxal, dar secolul 19 a fost relativ mai liber decât secolul 20 cu privire la reglementările comerciale. Iată de ce.

Tabel : Locomotive în secolul al XIX-lea: dimensiuni și prețuri

Locomotive în secolul al XIX-lea: dimensiuni și prețuri

Sursa: Dorothy Brady, Prețurile relative în secolul al XIX-lea

Datele din tabel reprezintă doar un exemplu al avantajelor de preț ale concurenței. Dar în studiul publicat în 1964, aceste tendințe pot fi văzute la nivelul tuturor bunurile industriale și de consum.

De ce este binevenită concurența pentru angajați

Concurența creează nu doar prețuri mai mici pentru bunuri și servicii, ci și salarii mai mari. De ce se? Deoarece companiile concurează în angajarea forței de muncă. Astfel, fiecare angajat ar trebui să accepte măsurile care sporesc competitivitatea economiei. În cazul în care concurența este înăbușită, vor exista mai puține investiții și mai puține companii dispuse să le facă, ceea ce scade nivelul de trai al forței de muncă.

Concluzie

Concurența duce la creșterea eficienței de producție, susținând antreprenoriatul și inovarea. În acest proces, prețurile de consum scad, iar oferta crește. Astfel, concurența reprezintă un element important în menținerea prețurilor la niveluri optime și alocarea resurselor acolo unde doresc consumatorii.

Mai mult, concurența este benefică și pentru forța de muncă, deoarece pe termen lung, în sectoarele în care există o creștere a investițiilor, există și o creștere a salariilor.