Aurul migrează de la bijuterii către zona de investiții: românii fac tot mai clar distincția dintre accesorii prețioase și instrumente de conservare a valorii

Potrivit unui studiu Tavex România, 20% dintre români identifică aurul de investiții și metalele prețioase drept protecție împotriva inflației, în timp ce doar 7% menționează bijuteriile și pietrele prețioase

Piața globală a aurului traversează o transformare evidentă: aurul este perceput tot mai puțin ca accesoriu prețios și tot mai mult ca activ de investiție. Potrivit datelor companiei de analiză Metals Focus, aurul fizic de investiții este pe cale să depășească bijuteriile și să devină cea mai importantă componentă a cererii globale de aur în 2026.

Această evoluție este determinată de combinația dintre prețurile ridicate ale aurului, cererea mai redusă pentru bijuterii și interesul tot mai mare pentru lingouri și monede ca instrumente de conservare a valorii. Datele World Gold Council confirmă aceeași tendință: în primul trimestru al anului 2026, cererea pentru lingouri și monede de aur a ajuns la 474 de tone, în creștere cu 42% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce consumul de bijuterii din aur a scăzut cu 23%.

Această schimbare globală este confirmată și de modul în care românii se raportează la aur. Conform studiului „Atitudinile de economisire și investiții în România”, realizat de Wisemetry Research pentru Tavex România în aprilie 2026, pe un eșantion de 1.921 de respondenți, 40% dintre români dețin economii sau investiții active. Datele arată că principalul motiv pentru care românii economisesc nu este obținerea unor randamente ridicate, ci siguranța financiară: 86% dintre cei care pun bani deoparte o fac pentru situații neprevăzute sau pentru protecție financiară, în timp ce doar 13% economisesc cu scopul de a-și crește averea.

În acest context, diferența dintre bijuterii și aurul de investiții capătă o relevanță aparte. Într-o analiză suplimentară realizată de Tavex România, pe baza răspunsurilor a 773 de persoane care economisesc, 20% dintre respondenți au identificat aurul de investiții sau alte metale prețioase drept cea mai bună protecție împotriva inflației. Prin comparație, doar 7% au indicat bijuteriile și pietrele prețioase.

Datele evidențiază un decalaj clar de percepție: românii fac tot mai mult diferența între „aurul de purtat” și „aurul ca activ pentru conservarea valorii”. Bijuteriile rămân parte din cultura cadourilor, din tradiția familială și a patrimoniului personal, însă atunci când discuția se mută în zona protejării banilor de efectele inflației, aurul de investiții ocupă o poziție semnificativ mai puternică.

O imagine similară se observă și în comportamentul investițional efectiv. În aceeași analiză suplimentară, 14% dintre respondenți declară că dețin bijuterii sau pietre prețioase, în timp ce 8% dețin aur fizic, 6% dețin argint fizic sau alte metale prețioase, iar 5% investesc în ETF-uri pe aur. Aceste date arată că, deși bijuteriile sunt încă mai răspândite ca formă de deținere, aurul de investiții este perceput mult mai clar ca un instrument de protecție financiară.

„Datele arată o schimbare în modul în care oamenii gândesc despre aur. El nu mai este văzut doar ca bijuterie, cadou sau bun de familie, ci tot mai mult ca activ de protecție. Într-un mediu inflaționst, diferența dintre a cumpăra aur pentru a-l purta și a cumpăra aur pentru a-ți păstra valoarea devine esențială„, a declarat Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România.

Diferența dintre cele două forme de aur este importantă. Bijuteriile au o valoare emoțională, estetică și simbolică, însă prețul acestora include costuri de manoperă, design și marje comerciale. La revânzare, aceste componente nu sunt, de regulă, recuperate integral. Aurul de investiții, în schimb, este standardizat, are un conținut și un grad de puritate clar definite și este mult mai direct corelat cu prețul internațional al aurului.

„Cel mai important aspect este că oamenii încep să facă distincția între aur ca obiect decorativ și aur ca activ financiar. Acest lucru nu înseamnă că bijuteriile își pierd valoarea ca dar sau bun de familie. Înseamnă însă că, atunci când obiectivul este protecția împotriva inflației și conservarea valorii în timp, aurul de investiții îndeplinește un rol diferit„, a completat Victor Dima.

La nivel global, tendința este deja evidentă: cererea pentru bijuterii din aur este afectată de prețurile ridicate, în timp ce interesul pentru lingouri și monede continuă să crească. În România, datele studiului Tavex România arată că această transformare este deja vizibilă în atitudinile consumatorilor: aurul migrează treptat din categoria obiectelor decorative către cea a instrumentelor de protecție financiară personală.