Tavex folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorului pe site. Citește despre politica de cookies a Tavex aici. Poți să le accepți pe toate sau să le administrezi din setări.
Tavex folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorului pe site. Citește despre politica de cookies a Tavex aici. Poți să le accepți pe toate sau să le administrezi din setări.
Te rog selectează ce cookies ne permiți să utilizăm
Vă puteți modifica preferințele sau vă puteți retrage consințământul dat în orice moment. Cookie-urile alese vor fi stocate pe o perioadă de un an. De asemenea, poți modifica setările din browser-ul dispozitivului tău și poți sterge astfel cookie-urile. Pentru mai multe informații, consultați Politica noastră de Cookies.
Cookie | Descriere | Durată |
---|---|---|
Cookie | Descriere | Durată |
---|---|---|
catalog_view | Cum sunt listate produsele | 1 year |
Cookie | Descriere | Durată |
---|---|---|
ga_id | Google Analytics ID | 1 year |
Când ne gândim la investiții în metale prețioase, cele mai frecvente opțiuni sunt aurul și argintul de investiții. Totuși, cel din urmă are parte de o popularitate mult mai scăzută, față de „fratele” său mai mare, aurul de investiții.
Mai multe despre subiect, aici: Aurul de investiții strălucește în actuala criză financiară a SUA
În acest articol voi analiza paradoxul pieței de argint. Spun paradox deoarece deși cererea globală de argint este în continuă creștere, oferta nu ține pasul cu nevoile tot mai mari ale diferitelor industrii ale argintului. În lumina acestor fenomene, prețul argintului nu are parte de creșterile la care ne-am aștepta.
Așadar, haideți să vedem de ce este metalul alb atât de subevaluat, și dacă este un potențial de investiție în lunile care urmează.
Pentru a ne contura o ideea asupra valorii argintului, raportul dintre prețul aurului și cel al argintului este indicele cel mai des utilizat. Raportul exprimă câte uncii de argint pot fi achiziționate cu o uncie troy de aur. Acest raport a evoluat de-a lungul istoriei spre defavoarea metalului alb. Egiptenii antici, de exemplu, în urmă cu cinci milenii utilizau un raport de un „grăunte” de aur la două „grăunți” și jumătate de argint.
James D. Magee a colectat date despre producția de aur și argint între 1493 și 1910, publicând lucrarea în Jurnalul Economiei Politice în 1910. Acesta a urmărit valoarea argintului în raport cu aurul, descoperind că între 1493 și 1796 (când Statele Unite adoptă un sistem monetar bazat pe aur și argint) raportul dintre aur și argint varia între 10.73 și 15.25.
Odată cu anii 1880, acest raport începe să crească semnificativ, dublându-se în numai 15 ani. Aceste devalorizări au avut loc din cauza tendinței marilor puteri (SUA, Franța, Germania, Marea Britanie) de a renunța la sistemele monetare bimetalice, bazate pe aur și argint, adoptând sisteme monometalice bazate doar pe aur. Vom discuta subiectul în următoarea ediție a Ziarului de Aur. În perioada celor două războaie mondiale, argintul are parte de o devalorizare cumplită, fiind nevoie de 78, respectiv 97, de uncii de argint pentru a cumpăra o uncie de aur.
Folosind datele lui Magee și cele valabile de la 1910 încoace, raportul mediu anual dintre prețul aurului și cel al argintului este de 23.06. Raportul dintre cele două metale la momentul scrierii acestui articol este de 90.9, ceea ce înseamnă că pentru o uncie de aur se pot cumpăra aproape 91 de uncii de argint.
Această discrepanță semnificativă nu se justifică, întrucât pentru fiecare uncie de aur extrasă din pământ, se extrag aproximativ șapte uncii de argint.
Mineritul de argint nu este totul în ceea ce privește oferta de argint disponibilă pentru a satisface cererea. Deși este principala sursă de argint (fiind responsabil pentru 80% din oferta de argint), având țări precum Mexic care în primele 11 luni ale anului 2023 a produs 5700 de tone de argint, există și alte surse.
Acestea constau în argintul reciclat și cel din depozitele de argint deținute la Londra și New York. Conform ultimelor date ale London Bullion Market Association, în ianuarie 2024 existau 846 de milioane de uncii (26300 de tone) de argint în seifuri, dedicate acoperirii deficitelor cauzate de cererea în constantă creștere, dar și a livrărilor necesare pentru achizițiile de contracte futures. Totuși, de cele mai multe ori, la încheierea termenului acestor contracte, părțile care tranzacționează sunt interesate doar de livrarea sumelor în conturi, nu de transportarea fizică a argintului.
Din acest motiv, COMEX (bursa de mărfuri de la New York) își permite să emită 28 de uncii de argint „pe hârtie” la fiecare uncie de argint deținută în seifuri. Conform raportului de dețineri de argint de pe 8 februarie, în stocuri există un total de 8491 de tone de argint, doar o treime față de stocurile din Londra.
Pe baza estimărilor celor de la marketresearch.com, se așteaptă ca cererea de argint până în 2026 să crească anual cu aproximativ 2,97%. Spre deosebire de creșterea ofertei estimată la doar 1,24% anual, deficitele ar consuma destul de repede stocurile disponibile.
Pe baza acestor estimări, anii 2024, 2025 și 2026 ar înregistra, cumulat, un deficit de peste 18000 de tone de argint (aproximativ 70% din depozitele de la Londra). Astfel de deficite ar avea loc pe fondul unei cereri din ce în ce mai mari pentru industrii precum cel al panourilor fotovoltaice, mașinilor electrice, medicină, purificarea apei, bijuterii și monede și lingouri de argint.
Aceste nevoi crescânde pentru argint se datorează caracteristicilor specifice ale metalului. Printre cele mai importante se numără:
Astfel de proprietăți ale argintului ne-au împins spre a extrage în ultimele două decenii mai bine de un sfert din argintul extras de-a lungul ultimilor 5000 de ani. Iar cu cât nevoile de trecere la surse de energie regenerabile și renunțarea la combustibili fosili devin mai pronunțate, cu atât argintul va deveni mai valoros.
Spre deosebire de cererea de aur de investiții, care în 2023 a fost de 1189,5 tone, în cazul argintului cantitatea este de numai 9,93 de tone, valoare de aproape 120 de ori mai mică. Motivul în această diferență poate fi motivată prin doi factori principali:
Primul impediment poate fi considerat ca fiind unul logic și obiectiv. Prea puțini ar dori să plătească între 16% (în Lucemburg) și 27% (în Ungaria) în plus, în condițiile în care la revânzare, acest impozit nu este luat în calcul.
Cel de-al doilea factor este de natură mai emoțională. Deși fluctuațiile de preț ale argintului tind să fie mai mari decât cele ale aurului, metalul alb este, de asemenea, un instrument de protecție împotriva inflației pe termen mediu și lung. Randamentul mediu anual al argintului în ultimii 20 de ani este de 7,9%, doar cu puțin sub randamentul indicelui bursier S&P500 (de 10%).
În pofida a tot ceea ce am prezentat mai sus, prețul argintului nu reacționează suficient de mult la toate aceste forțe ale pieței. Motivul constă într-o oarecare asigurare a pieței că, deși cererea de argint devine din ce în ce mai mare, deficitele pot fi acoperite din stocurile disponibile în seifurile din Londra și New York.
Totodată, trebuie să privim și către contextul macroeconomic. Indicatorii care influențează prețul aurului sunt aceiași și în cazul prețului argintului:
Estimările celor mai mari instituții financiare din lume arată către o creștere a prețului argintului în 2024, fluctuând în jurul sau chiar depășind valoarea de 30 de dolari per uncie troy.
Instituția | Prețul prognozat |
JP Morgan | 30 dolari per uncie troy |
CitiGroup | 30 de dolari per uncie troy |
Heraeus Precious Metals | 22 – 29 de dolari per uncie troy |
Nasdaq | 35 de dolari per uncie troy |
Commerzbank | 34,7 dolari per uncie troy |
Predicția scăzută a celor de la Heraeus Precious Metals (una dintre cele mai mari rafinării de aur și argint din lume) constă în prognoza negativă asupra economiei generale a Statelor Unite.
Mai multe despre subiect, aici: Criza imobiliară a Statelor Unite
Deși se așteaptă o cerere stabilă de argint, în special în industria fotovoltaicelor, Heraeus consideră că tăierile de dobânzi în SUA vor avea un impact negativ asupra economiei americane.
Rate ale dobânzilor mai scăzute și astfel un dolar mai slab ar trebui să susțină prețul argintului. Totuși, tăierile dobânzilor, în general, indică o economie în dificultate.
Conform rafinăriei germane, investitorii se vor întoarce spre achiziții de argint odată cu scăderea dobânzilor, influențați de randamente ale obligațiunilor mai reduse. Acesta reprezintă același comportament ca și în cazul aurului.
După cum am văzut, argintul este un metal care, deși este văzut din aceeași perspectivă precum aurul, nu are parte de o valoare similară. Totuși, acesta nu este un fenomen nou, întrucât a început prin secolul al XIX – lea, când s-a renunțat la argint, făcându-se trecerea la sisteme monetare bazate doar pe aur. Astfel, metalul galben a avut parte de un loc special în viziunea noastră. Iar acest lucru se întâmplă și astăzi.
Mai multe despre subiect, aici: Tipuri de aur – culori și carate
Bazându-ne pe logica economică a pieței, viitoarele deficite de argint vor împinge prețul argintului spre valori din ce în ce mai ridicate. Totuși, dacă este să ținem cont de raportul dintre prețul aurului și cel al argintului, nu consider că vom vedea o scădere în viitorul apropiat. Asta pentru că tendința ambelor metale este de a crește pe termen mediu și lung.