La cel mai recent summit BRICS 2024 din Kazan, Rusia, statele membre BRICS au semnat Declarația de la Kazan, care conține, printre altele, o secțiune despre tranzacționarea metalelor prețioase. În urma acestei declarații, Ministerul Finanțelor din Rusia a detaliat o ipotetică bursă de metale prețioase, care ar putea fi creată împreună de țările BRICS ca o contrapondere la controlul occidental asupra pieței metalelor prețioase.

În acest articol, vom discuta propunerea și declarația semnată de grup.

Declarația de la Kazan a BRICS

Declarația de la Kazan a fost principalul scop al întâlnirii BRICS din acest an, în care statele membre au subliniat 134 de puncte de acord între ele. Subiectele acoperite au fost variate, incluzând diplomația, digitalizarea, datele, comerțul și altele.

Declarația de la Kazan a făcut, de asemenea, o scurtă mențiune despre metalele prețioase în punctul 91 al declarației.

Susținem eforturile de creștere a cifrei de afaceri a metalelor prețioase în cadrul BRICS, pe baza unor standarde comune de calitate.

Punctul 91 se referă mai degrabă la comerțul cu diamante din Africa și doar atinge problema metalelor prețioase în această propoziție.

O posibilă bursă BRICS de metale prețioase

Elaborând pe punctul referitor la metalele prețioase, Ministerul de Finanțe din Rusia a declarat că va propune dezvoltarea unui mecanism de bursă pentru metalele prețioase.

„Crearea unui mecanism de tranzacționare a metalelor în cadrul țărilor BRICS va duce la formarea unei competiții corecte și echitabile, bazate pe principii de bursă,” a declarat ministerul, potrivit agenției de știri ruse Oreanda.

„Mecanismul va include crearea de instrumente pentru indicatori de preț ai metalelor, standarde pentru producția și comerțul de lingouri, acreditarea participanților pe piață, clearing și audit în cadrul țărilor BRICS,” a afirmat ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, „iar țările participante vor avea o modalitate sigură de tranzacționare stabilă în cadrul asociației.”

Potențialul

Această declarație și mecanismul de bursă pentru metale, declarat ca fiind posibil, au stârnit multe reacții, deoarece, ipotetic, o astfel de bursă ar putea avea o influență semnificativă pe piața internațională a metalelor prețioase și aurului.

După cum se poate observa din grafic, China și Rusia sunt de departe cei mai mari producători de aur, iar în timp ce Africa de Sud (100 tone) și Brazilia (80 tone) nu sunt în primele zece, împreună produc anual cantități semnificative.

Pe lângă producție, China și India sunt cele mai mari țări consumatoare de aur din lume. China consumă în jur de 980 de tone de aur pe an, iar India este aproape, cu aproximativ 850 de tone. În aceste țări, aurul reprezintă o investiție tradițională, un cadou frecvent și un element inevitabil în diverse ocazii formale, cum ar fi nunțile, botezurile, etc.

De asemenea, băncile centrale din Rusia, China și India au acumulat cantități mari de aur în ultimii cinci ani. Rusia a achiziționat peste 100 de tone de aur, China a achiziționat peste 300 de tone, iar India peste 220 de tone în această perioadă. În același timp, țările occidentale (în special G7) și-au păstrat rezervele de aur neschimbate de ani de zile.

Prin toți acești parametri, țările BRICS sunt jucători importanți pe piața aurului, iar o platformă comună de bursă sau un mecanism de tranzacționare le-ar putea conferi o influență majoră asupra prețurilor aurului. Totuși, cele mai importante mecanisme și instituții financiare pentru aur rămân în Vest.

Piețele occidentale de metale prețioase și instituțiile asociate

Piețele de metale prețioase, la fel ca majoritatea piețelor financiare mari, sunt încă operate și localizate în țările occidentale. Cele mai importante instituții în lumea aurului, care au un impact major asupra prețului aurului, sunt următoarele:

Piața Loco din Londra: Este cea mai mare piață de aur de investiții fizic din lume, stabilind standardele pentru tranzacționarea aurului și argintului și oferind transparență prin London Gold Fix, un preț de referință utilizat la nivel global.
COMEX (New York): Parte a Chicago Mercantile Exchange Group, COMEX este o bursă majoră de contracte futures unde se tranzacționează aur și alte metale prețioase. Contractele futures de pe COMEX influențează semnificativ prețurile globale și au fost în spatele multor creșteri de preț ale aurului din acest an.
Piața aurului din Zurich: Importanța Elveției în rafinarea și depozitarea aurului (în special în Zurich) a făcut-o un hub pentru tranzacționarea aurului, unde rafinăriile sunt puternic reglementate pentru a asigura standarde de puritate și proveniență etică. Trei dintre cele mai mari cinci rafinării de aur din lume sunt situate în Elveția (Valcambi, PAMP, Metalor).
Bănci majore precum JPMorgan Chase, HSBC și UBS participă la tranzacționarea metalelor prețioase, oferind lichiditate și servicii de acoperire a riscurilor.

Aceste instituții sunt cele mai mari și mai semnificative în domeniul aurului și au un impact semnificativ asupra ofertei, cererii și prețului. Aceasta este alternativa pe care BRICS caută să o creeze. Dar este această propunere din partea BRICS realistă?

BRICS – o uniune de promisiuni neîmplinite

În fiecare an, când summitul BRICS se apropie, mass-media din întreaga lume devine agitată, urmărind fiecare mișcare și declarație a lor. În fiecare an se fac promisiuni mărețe, summitul se încheie, dar nimic din acestea nu se concretizează.

Până în prezent, de la înființarea sa în 2009, BRICS a realizat doar proiecte minuscule și marginale, mai mult ceremoniale decât de consecință. Organizația în sine nu are o structură, așa că a o echivala cu o entitate precum UE sau G7 ar fi o greșeală. Nu există instituții ale BRICS, sisteme de guvernare sau birouri comune. Până acum, întreaga cooperare a grupului se bazează doar pe aceste întâlniri anuale.

Este important să subliniem utilizarea limbajului atent în declarațiile lor. Termeni recurenți sunt: susține, salută, recunoaște, reiterează etc. Acest lucru se datorează faptului că aceste declarații nu sunt obligatorii și reprezintă doar un contur vag al unor obiective ipotetice, pe care statele membre individuale aleg dacă le vor urma.

Banca BRICS

În 2009, grupul și-a propus să înlocuiască sau cel puțin să creeze o alternativă pentru Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Noua Bancă de Dezvoltare creată de BRICS în 2014 a acordat, de la înființare, doar în jur de 32 de miliarde de dolari în împrumuturi, ceea ce reprezintă mai puțin de o treime din ceea ce doar Banca Mondială oferă într-un singur an (fără a include FMI). În plus, banca folosește încă dolarul ca monedă principală și a fost nevoită să suspende investițiile în Rusia pentru a evita sancțiunile.

BRICS Pay

BRICS Pay, destinat să fie o alternativă la sistemul de plăți SWIFT folosit de bănci la nivel global, are o fundație instabilă. Pentru ca sistemul să aibă succes sau să fie un concurent pentru SWIFT, țările BRICS ar trebui să fie de acord asupra unei monede de bază pentru comerț. Aici intervin interesele contradictorii, deoarece China ar prefera yuanul, lucru care nu este acceptabil pentru cel mai mare rival al său, India, membru BRICS.

India a declarat deschis că BRICS nu intenționează să creeze o monedă comună și că nu va sprijini o astfel de propunere.

Bursa de metale prețioase BRICS

Cu aceste exemple în minte, putem observa că un proiect precum mecanismul de bursă pentru metale prețioase al BRICS ar fi foarte consecvent dacă ar fi implementat, dar, având în vedere istoricul BRICS, este puțin probabil ca acest proiect să se concretizeze. În plus, doar Rusia a vorbit deschis în favoarea acestei propuneri, celelalte țări membre rămânând tăcute pe acest subiect.

Numai timpul va arăta dacă BRICS se va concretiza într-o organizație mai formală, cu instituții, reguli și mecanisme.