Deprecierea leului față de euro era de așteptat

În ultimă săptămână, leul românesc s-a depreciat față de euro cu 3%. Cursul EUR/RON a atins un maxim istoric de 5,1273 pe 8 mai 2025. Șocul a venit pe fondul primului tur al alegerilor prezidențiale din 3 mai 2025.

Totuși, nu este o surpriză atât de mare această depreciere a leului. Să explic de ce.

Nu avem o piață liberă a cursului de schimb

Una dintre principalele îndatoriri ale Băncii Naționale a României este stabilitatea cursului de schimb cu euro. Însă, ceea ce face BNR de când există moneda euro este să distorsioneze cursul de schimb.

Practic, cursul de schimb EUR/RON este artificial. Nu reflectă valoarea de piață a leului românesc față de moneda comună.

De ce intervine BNR în piața valutară?

În procesul de impunere a politicii monetare, Banca Națională a României se angajează în swapuri valutare. Aceste operațiuni presupun cumpărarea sau vânzarea de valută străină de pe piețele financiare, care la o dată ulterioară să fie vândută sau cumpărată în aceeași cantitate contra leului românesc.

Practic, BNR cumpără euro pentru lei, astfel menținând cursul mai ridicat – leul se depreciază față de euro, întrucât în piață ajung mai mulți lei. La o dată ulterioară, vinde aceeași cantitate de euro, care să ducă la aprecierea leului la noul curs din piață.

De asemenea, BNR poate interveni când vine vorba de fondurile europene. Banii sunt transferați la Trezoreria României, care trebuie să îi convertească din euro în lei. Această convertire o face BNR prin două opțiuni:

• Vinde o altă valută din rezervele internaționale – să zicem dolari – pentru lei cu care să schimbe euro din fondurile UE
• Apasă pe un buton de creare de lei.

Cel mai adesea, a doua opțiune este favorabilă. Astfel, valoarea rezervelor internaționale a BNR poate crește constant.

Fragilitatea cursului EUR/RON

Dacă aruncăm o privire asupra graficului cursului de schimb valutar EUR/RON din ultimii cinci ani, putem observa că în perioadele septembrie 2021 – iulie 2022 și septembrie 2023 până la începutul lunii mai 2025 cursul a fost stagnant.

Această stagnare este complet neobișnuită pentru piețele valutare. Dacă este să comparăm evoluția cursului EUR/RON cu cel dintre euro și zlotul polonez, vedem o fluctuație mult mai puternică în cazul celei de-a doua perechi valutare.

Aceeași poveste se aplică și în cazul forintului maghiar. Motivul constă în faptul că băncile centrale ale acestor țări se folosesc primordial de dobânzi pentru a stabili puterea monedei naționale pe piețele internaționale.

Desigur, și intervenția băncilor centrale asupra dobânzilor duce la dobânzi artificiale, și, prin extensie, la cursuri de schimb valutar artificiale. Diferența constă în cât de direct este influențat cursul de către banca centrală.

Practic, cursul EUR/RON a fost cât se poate de fragil, conform definiției lui Nassim Taleb, scriitorul cărții „Lebăda neagră”. Un sistem fragil, în viziunea lui Taleb, este un sistem care nu știe să răspundă șocurilor în mod pozitiv, ci care are doar de suferit de pe urma acestora.

Este exact situația cursului valutar EUR/RON. S-a dorit o „stabilitate” artificială, care a fost expusă unui șoc politic. Mai mult decât atât, BNR nu a înțeles să lase cursul în voia pieței, ci în primele 36 de ore de la deprecierea bruscă a leului a injectat trei miliarde de euro în piață.

Dincolo de această sumă, conform lui Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al BNR, banca are deschisă o linie de credit de patru miliarde de euro cu Banca Centrală Europeană. Aceste fonduri sunt accesibile în orice clipă.

Riscurile devalorizării leului față de euro

Primul și cel mai important risc la care oamenii și afacerile se expun printr-un leu mai slab față de euro este creșterea prețurilor. Având în vedere că România importă cu 36% mai mult decât exportă, scumpirea euro duce la o scumpire a bunurilor importate.

Pe fondul unei inflații de 4,9% – și care nu a scăzut sub 4% din iunie 2021 – presiuni adiționale vor fi puse pe bugetele consumatorilor.

De asemenea, considerând că jumătate din datoria externă a României este în valută străină, devalorizarea leului va duce la o scumpire a datoriei externe. Cu dobânzi de peste 6% la titlurile de stat Fidelis în euro, costul cu menținerena datoriei va crește și mai mult.

Această scumpire a datoriei se va reflecta într-un deficit bugetar mai mare.

Concluzii

Singura soluție pentru ca investitorii străini să își recapete încrederea în leul românesc este o reducere a cheltuielilor bugetare și de liberalizare a piețelor. Este cazul ca BNR să se retragă din influențarea directă a cursului de schimb dintre euro și leu.

Astfel, deși vom avea parte de fluctuații mai dese ale cursului de schimb, ele nu vor mai fi la fel de surprinzătoare precum se vehiculează actualele evenimente.