Tavex folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorului pe site. Citește despre politica de cookies a Tavex aici. Poți să le accepți pe toate sau să le administrezi din setări.
Tavex folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorului pe site. Citește despre politica de cookies a Tavex aici. Poți să le accepți pe toate sau să le administrezi din setări.
Te rog selectează ce cookies ne permiți să utilizăm
Vă puteți modifica preferințele sau vă puteți retrage consințământul dat în orice moment. Cookie-urile alese vor fi stocate pe o perioadă de un an. De asemenea, poți modifica setările din browser-ul dispozitivului tău și poți sterge astfel cookie-urile. Pentru mai multe informații, consultați Politica noastră de Cookies.
Cookie | Descriere | Durată |
---|---|---|
Cookie | Descriere | Durată |
---|---|---|
catalog_view | Cum sunt listate produsele | 1 year |
Cookie | Descriere | Durată |
---|---|---|
ga_id | Google Analytics ID | 1 year |
Leul românesc este moneda națională a României, de curs legal. Este astfel de peste 150 de ani. Dar istoria valutelor folosite pe teritoriul României de astăzi datează de două milenii și jumătate.
Denumirea leului românesc provine de la utilizarea pe teritoriul României de astăzi a unor monede olandeze de argint numite Leeuwendaalder („taleri – leu” din olandeză) apărute în secolul al XVII – lea pe teritoriul României de astăzi. Acestea aveau reprezentat un leu pe spate, ceea ce a dus la denumirea monedei de leu („lion” în limba engleză).
Până la adoptarea legii care a făcut din „leu” mijloc legal de plată în România, în 1867, multiple alte monede au fost folosite pentru schimb în cele trei principate: Transilvania, Moldova și Muntenia.
Printre acestea se numărau ducați, „oboli”, „dinari”, „guldeni”, „taleri”, „galbeni”, „zloți”, „creițari”, etc. Potrivit dovezilor istorice, mai mult de 100 de monede au ajuns în principate până la promulgarea „leului” ca mijloc legal de plată.
La 22 aprilie 1867, regele Principatelor Moldovei și Țării Românești face „leul” mijloc de plată legal al țării formate din cele două principate. Din cauza opoziției puternice a Imperiului Otoman, a fost nevoie de trei ani pentru ca primul leu să intre în circulație.
Între 1867 și 1877, au fost introduse următoarele valori în lei:
Metalul folosit pentru monede | Denominări | Sumă |
Aur | 5 lei, 10 lei and 20 lei | 102.000 de lei |
Argint | 50 “bani”, 1 leu, 2 lei and 5 lei | 4 milioane de lei |
Bronz | 1 ban, 2 bani, 5 bani, 10 bani | 14 milioane de lei |
Primele monede românești au fost din aur și argint, asemeni standardelor din Uniunea Monetară Latină. Ideea era de a avea monede care să poată fi recunoscute în alte țări europene și de a spori comerțul.
În timpul războaielor mondiale, România a renunțat la convertibilitatea leului în aur și argint. Acest lucru a dus la o depreciere accentuată a leului în raport cu ambele metale. În cazul aurului, leul românesc a pierdut aproape 3000% din valoarea sa.
În acest fel, țara a trecut la un standard de monedă fiat. Cu ajutorul acesteia, Banca Națională a României a fost capabilă să creeze bancnote și monede de lei românești din nimic.
Mai multe despre subiect, aici: Ce este inflația?
În perioada comunistă, leul românesc a fost denominat de două ori, din cauza inflației în continuă creștere. După căderea regimului, leul românesc a fost împins într-o hiperinflație. Între 1990 – 2000, România a înregistrat cea mai mare rată de inflație din istoria sa – 317%.
La 1 iulie 2005, a fost introdus noul leu românesc (RON). Acesta a înlocuit vechiul leu românesc (ROL) la un curs de schimb de 1 RON = 10.000 ROL. Noile bancnote românești au fost confecționate din polimer, în loc de hârtie.
Acesta este utilizat și în prezent pentru producerea lor. Decizia a fost luată după emiterea specială, în 1999, a unei bancnote din polimer de 2.000 de lei, care a marcat evenimentul ultimei eclipsei solare al mileniului.
Bancnota de 2.000 de lei românești din 1999
Bancnota românească a fost prima din Europa care a fost realizată vreodată din polimer. Designerul a fost Nicolae Săftoiu, cel care a realizat designul pentru toate bancnotele emise de Banca Națională a României în perioada 1991 – 2001.
Designul bancnotelor ale noului leu românesc a rămas similar cu cel al bancnotelor al leului românesc vechi. Câteva personalități au fost mutate de la o valoare nominală la alta. Bancnotele românești sunt:
Monedele românești aflate în circulație se numesc „bani” și sunt denominate: 1 ban, 5 bani, 10 bani și 50 de bani.
De când a fost introdus noul leu românesc, din cauza tipăririi continue de bani, acesta și-a pierdut 60% din puterea de cumpărare, măsurată în bunuri și servicii.
După pandemie, Banca Națională a României a introdus bancnota românească de 20 de lei. Aceasta o înfățișează pe prima femeie din România care a luptat într-un război. Ecaterina Teodoroiu a condus armata română în timpul Primului Război Mondial, în bătălia de la Mărășești, unde a murit luptând pentru recucerirea teritoriilor românești pierdute în 1917.
Bancnotă de 20 de lei românești, Ecaterina Teodoroiu
Leii noi românești au următoarele caracteristici de siguranță:
De asemenea, bancnotele de lei românești polimerice au o senzație diferită atunci când sunt ținute în mână, comparativ cu foliile de plastic obișnuite. Aceste caracteristici asigură securitate pentru moneda națională, contrafacerea fiind un proces anevoios și foarte greu de realizat.