Ce împinge prețul aurului la maxime istorice?

De la începutul lunii septembrie, prețul aurului a crescut cu 3,4%. Acest lucru plasează performanța sa peste cea a S&P500 (+1,8%), Nasdaq (+3,3%) sau practic a oricărui alt indice bursier din țările dezvoltate.

Dar care este motivul din spatele acestui interes masiv pentru aur în ultima perioadă? De la începutul acestui an, prețul aurului a crescut cu aproape 26%. Acest lucru plasează anul 2024 pe locul patru în topul celor mai bune performanțe în ceea ce privește creșterea prețului aurului în primele nouă luni ale oricărui an, de la eliminarea etalonului aur în 1971.

Având în vedere că primele trei locuri sunt ocupate de anii în care s-au înregistrat unele dintre cele mai grave condiții economice din Statele Unite – deceniul de stagflație din anii 1970 – performanța din acest an până în prezent spune multe despre perspectivele privind economia americană.

De ce există o cerere atât de mare pentru aur?

Pentru a înțelege de ce prețul aurului atinge niveluri record, trebuie să înțelegem comportamentul investitorilor. Mai exact, referitor la echilibrarea unui portofoliu de investiții din punct de vedere al riscului.

Ori de câte ori ne construim portofoliul de investiții, nu ar trebui niciodată să ne alocăm toate resursele către un singur activ. Altfel, ne-am expune fie la pierderi potențiale mari, fie la randamente foarte scăzute. De cele mai multe ori, investitorii combină mai multe clase de active atunci când își construiesc portofoliul, o strategie cunoscută drept diversificare.

Mai multe despre acest subiect, aici: Ce este un activ? Tipuri, exemple și sfaturi

Atunci când fac acest lucru, pentru a echilibra riscurile acțiunilor sau ale investițiilor alternative – cum ar fi criptomonedele – investitorii aleg între obligațiunile guvernamentale americane și aur. A avea doar aceste două opțiuni se explică prin siguranța lor. Deși, atunci când vine vorba de obligațiunile guvernamentale americane, vom discuta mai mult într-un articol viitor despre cât de „sigure” sunt acestea în prezent.

Obligațiuni sau aur?

Obligațiunile au o dobândă care depinde de rata dobânzii stabilită de banca centrală. Stabilirea acestei dobânzi de către băncile centrale este o modalitate de manipulare a pieței creditelor, pentru ca autoritatea monetară să își poată implementa politica monetară. Atunci când acest lucru se întâmplă, piața creditelor – de care depind multe alte piețe, cum ar fi piața imobiliară și bursieră – se distorsionează.

Mai multe despre acest subiect, aici: Subminarea banilor 3: cum se manipulează inflația?

În ultimii doi ani, randamentele obligațiunilor au fost la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii. Acest lucru s-a datorat creșterii ratelor dobânzilor de către băncile centrale pentru a reduce inflația. Deoarece ratele inflației au scăzut constant, mai multe bănci centrale din întreaga lume au început să reducă ratele dobânzilor de politică monetară.

Legenda: roșu – Elveția, gri deschis – SUA, gri închis – Canada, albastru – zona euro, maro – Australia

Odată ce ratele dobânzilor sunt reduse, valoarea obligațiunilor actuale crește comparativ cu cele nou emise, deoarece acestea au o dobândă mai mare. Totuși, în prezent, randamentele obligațiunilor sunt mult sub rata dobânzii Fed. Acest lucru se datorează relației inverse dintre prețul unei obligațiuni și randamentul acesteia.

Atunci când există o cerere mai mare de obligațiuni cu randament ridicat, prețurile acestora cresc, dar ratele dobânzilor scad. Deoarece piețele sunt 100% sigure că Rezerva Federală va reduce ratele dobânzilor în această săptămână, mulți investitori simt că au pierdut deja ocazia de a cumpăra obligațiuni cu randament ridicat. Și astfel, se îndreaptă spre aur.

Ratele dobânzii și prețul aurului

Istoric vorbind, de fiecare dată când Rezerva Federală a început un ciclu de reducere a ratelor în ultimii 50 de ani, prețul aurului a crescut, în medie, cu 8% în următorul an. Desigur, pot exista și alți factori incluși în această creștere a prețului – cum ar fi rata reală a dobânzii, care este diferența dintre randamentul obligațiunilor guvernamentale și inflație, condițiile geopolitice, creșterea economică, cifrele privind șomajul etc.

Cu toate acestea, ceea ce este important de luat în considerare este că, de fiecare dată când băncile centrale – în special Rezerva Federală – încep să reducă ratele dobânzilor, prețul aurului crește. Acest lucru se întâmplă deoarece investitorii se îndreaptă către aur în locul obligațiunilor, pentru a obține randamente mai mari, echilibrând în același timp riscul portofoliului lor.