De ce a tăia dobânzi este prematur?

Joi, 6 iunie 2024, a marcat două evenimente importante pentru Europa. Primul a fost aniversarea a 80 de ani de la „Ziua Z”, când trupe americane, engleze și franceze au debarcat în Normandia pentru a-i înfrânge pe naziști.

Al doilea eveniment, Banca Centrală Europeană a tăiat ratele dobânzii pentru prima dată în ultimii cinci ani. Tăierea dobânzilor a fost de 25 de puncte de bază – după cum se așteptau și piețele financiare – fiind începutul unei serii de ieftinire a creditului.

Motivația din spatele deciziei, conform BCE, este că inflația a ajuns la un nivel suficient de scăzut pentru a permite această tăiere. Această perspectivă este în opoziție cu datele pe care le vedem, întrucât inflația anuală în luna mai a accelerat de la 2,4% la 2,6%.

Aspectul ciudat al acestei decizii constă în faptul că, istoric vorbind, BCE acționează în urma Rezervei Federale din SUA, sau a Băncii Angliei din Marea Britanie în politica de dobânzi.

În acest articol voi explica de ce această decizie este prematură pentru economiile zonei euro, ce riscuri există, dar și cum ne poate afecta pe noi – cetățenii de rând – această decizie.

„Apoi am decis să tăiem!”

În cadrul conferinței de presă de după decizia Consiliului Guvernator al Băncii Centrale Europene, Guvernatoarea BCE, Christine Lagarde, a deliberat asupra diverselor întrebări adresate de către jurnaliști. Nu spun deliberat din greșeală, întrucât aceasta a evitat să răspundă direct întrebărilor, preferând să accentueze un singur aspect – că BCE își va baza fiecare decizie pe date statistice.

Prima întrebare era legată de tăierea de dobânzi pe fondul unor prognoze asupra inflației în creștere. Conform membrilor BCE, inflația zonei euro, pentru anul 2024, ar urma să fie de 2,5%. Prognozele pentru 2025 și 2026 sunt de 2,2%, respectiv 1,9%.

Prognoza Băncii Centrale Europene cu privire la inflația din zona euro

Răspunsul lui Lagarde nu a fost surprinzător. Aceasta a enumerat diverse obstacole care pot duce la majorarea inflației, precum conflictele militare și problemele de mediu. Cele două fenomene ar urma să ducă la majorări de preț în rândul alimentelor din punctul ei de vedere. Cititorii noștri fideli știu deja care este definiția inflației. Aparent, doamna Lagarde nu o cunoaște.

Pentru ea, dar și pentru cei care ne urmăresc mai recent, inflația este întotdeauna un fenomen monetar. Ce înseamnă acest lucru? Băncile centrale au puterea de a crea bani din nimic prin tipărire. Băncile comerciale au aceeași putere, doar că prin oferirea de credit.

Mai multe despre subiect, aici: Subminarea banilor 3: cum se manipulează inflația?

Deși anumite evenimente pot produce majorări de preț, acestea sunt de scurtă durată. Inflația adevărată, cea de expansiune monetară, este cea care mănâncă din puterea de cumpărare a banilor noștri.

Cum au reacționat piețele?

Fiind prima bancă centrală de importanță care să taie dobânzi, reacția a fost pe măsură. Moneda unică s-a apreciat față de dolarul american cu 0,22% în urma deciziei. Acest lucru s-a întâmplat deoarece, această tăiere de dobânzi marchează începutul unei serii de ieftinire a creditului. Un credit mai ieftin duce la o cerere mai mare de monedă.

Randamentul obligațiunilor guvernamentale germane cu o maturitate de doi ani – care indică percepția investitorilor asupra inflației pe termen scurt și mediu – au crescut de la 2,9853% la 3,034%. Acest lucru denotă așteptări inflaționiste în creștere în rândul investitorilor.

Bursa europeană, prin indicele bursier STOXX50, care urmărește 50 cele mai mari companii care operează în zona euro, a crescut de la începutul zilei cu 0,57%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele trei săptămâni.

Cea mai semnificativă schimbare a avut loc în prețul argintului, care s-a majorat pe parcursul zilei cu 1,4%. Prețul aurului a rămas aproape neschimbat, majorându-se cu doar 0,14%.

Ce riscuri pot apărea în urma deciziei BCE?

Răspunsul piețelor denotă clar o previziune de inflație accelerată pe termen scurt. Aceasta se va manifesta prin creditare excesivă, care va devaloriza și mai mult euro în raport cu bunurile și serviciile din economia blocului cu monedă comună.

Dar, inflația nu este singura problemă care poate să lovească blocul comunitar. Un aspect mai îngrijorător stă în posibilitatea unei îndatorări și mai mari. Cu cât dobânzile vor fi tăiate mai sever, cu atât gospodăriile, companiile și statele se vor împrumuta mai mult. Datoria publică media a statelor zonei euro a fost de 88,6% la finalul anului 2023.

Cea mai problematică țară este Franța, a cărei datorie publică nu a scăzut sub 100% în urma pandemiei. Ca urmare a acestui nivel ridicat de îndatorare, agenția de rating Standard&Poor’s a redus ratingul Franței de la AA la AA- pentru prima dată din 2013 încoace. Motivul principal pentru această decizia a S&P constă în depășirea constantă de către Franța a pragului de deficit bugetar de 3% din PIB, stabilit prin acordul de la Maastricht. Franța nu a mai văzut un surplus bugetar din 1974.

Concluzii

Decizia Băncii Centrale Europene este una prematură. În condițiile unei inflații încă problematice, tăierea de dobânzi nu va face altceva decât să pună paie pe foc. Iar acest lucru se vede în special în răspunsul piețelor financiare.

Desigur, atât Christine Lagarde, cât și BCE, au declarat că deși este prima tăiere a dobânzii din ultimii cinci ani, vor fi foarte stricți și vor lua fiecare decizie pe baza a cât mai multe date posibil. Totuși, BCE nu este banca centrală cea mai cunoscută pentru a avea o politică monetară conservatoare.