O bancnotă de un dolar, la care George Washington se uită mirat, într-un articol despre Bani, credit și aur, potrivit lui J. P. Morgan

J.P. Morgan și Andrew Carnegie au fost printre cei mai importanți oameni de afaceri din Statele Unite, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în sectorul bancar și, respectiv, în minerit de oțel.

Se știe că Andrew Carnegie era client al băncii lui Morgan, care avea un depozit de 50.000 de dolari. De asemenea, în timpul crizei din SUA din 1873, Carnegie i-a vândut lui J.P. Morgan o cotă de 10.000 de dolari din afacerea sa cu căi ferate.

Vezi mai multe despre subiect: Anatomia crizelor și ciclul economic

Povestea spune că Andrew Carnegie a mers la Morgan pentru a obține un cec de 50.000 – 60.000 de dolari din depozitul bancar și 10.000 de dolari din vânzarea de acțiuni. Spre surprinderea lui, Morgan i-a oferit un cec de 70.000 de dolari, explicându-i că subestimase suma de bani pe care Carnegie o depusese. La început, Carnegie a crezut că a existat o neînțelegere și o aparentă plată în exces și a refuzat să ia suma suplimentară. În ciuda protestelor sale, J. P. Morgan refuză categoric să accepte înapoi cei 10.000 de dolari în cauză.

Principiile creditului comercial conform lui J. P. Morgan

De ce l-a supra plătit bancherul pe Carnegie? O parte a răspunsului poate fi găsit în celebra audiere a lui J. P. Morgan înaintea Congresului din 1912. Dialogul de atunci s-a desfășurat astfel:

– Nu cumva creditul comercial se bazează pe venitul și garanția oferită de împrumut, întreabă Congresul.

– Nu, domnule, răspunde J. P. Morgan. Primul lucru care contează este intenția persoanei de a rambursa împrumutul.

– Este acest lucru mai important chiar și decât venitul și garanția?

– Înainte de venituri, garanții sau orice altceva. Banii nu pot cumpăra caracterul unei persoane.

În contextul acestei conversații, este clar de ce J. P. Morgan a procedat în acest fel cu Carnegie. A vrut să arate caracterul unei persoane pentru care restituirea banilor împrumutați are cea mai mare importanță. După cum se dovedește, conform convingerilor sale, intenția unei persoane de a-și rambursa datoriile este crucială pentru solvabilitatea sa.

De ce este atât de important caracterul unei persoane? Deoarece creditul este legat în primul rând de o chestiune de încredere. Atunci când o bancă acordă un credit, aceasta are încredere că debitorul își va respecta promisiunea făcută și își va rambursa datoriile la timp. Nu contează dacă debitorul este bogat sau nu. Dacă este necinstit, îi va fi greu să obțină un credit. Există un sens în această afirmație. După cum a declarat Morgan mai târziu în audierea sa:

Un om în care nu am încredere nu poate obține bani de la mine, chit că va deține toate bunurile creștinismului.

Bani, credit și aur

Cu toate acestea, cuvintele lui Morgan despre credit în audierea din 1912 nu au fost la fel de populare precum declarația sa despre relația dintre bani, credit și aur. În aceeași ședință în Congres, el a declarat următoarele:

– Vreau să vă pun câteva întrebări despre tema masei monetare, pe care am atins-o în această dimineață, propune Congresul. Managementul creditului include managementul banilor (masa monetară), nu?

– Nu tocmai, răspunde J. P. Morgan.

– Dar banca se bazează pe credit, nu-i așa?

– Nu întotdeauna. Creditul este o dovadă a unei operațiuni bancare. Dar creditul nu înseamnă bani. Banii sunt aur și nimic altceva.

Interesant este că Morgan face o distincție clară între bani și credit. Aurul, spre deosebire de credit, nu depinde de intervenția unui terț. Aurul este o marfă fizică, în timp ce creditul este o promisiune. Aurul nu poate da greș, dar creditul este la fel de bun precum caracterul celui pe care îl împrumută.

De aceea Morgan adaugă: „… și nimic altceva”. Toate celelalte active din sistemul bancar la acea vreme, inclusiv bancnotele în dolari, erau o formă de credit a cărei valoare depindea dacă debitorul va rambursa împrumutul. Aurul era singurul activ financiar care nu presupunea niciun risc de neplată a contrapartidei.

Vezi mai multe despre subiect: Credit și datorie I: drogurile care ucid economia modernă

Deși Morgan a făcut această afirmație în urmă cu mai bine de un secol, distincția esențială dintre credit și bani (adică aur) este valabilă și astăzi.