De ce Europa mizează pe aur împotriva inflației?

În aprilie, Ungaria și-a accelerat politica de cumpărare a aurului, triplându-și astfel rezervele. Situația din Ungaria nu este o excepție, ci mai degrabă întărește regula. În ultimii ani, băncile naționale din Europa Centrală și de Est (CEE) au cumpărat aur în mod regulat.

Un astfel de comportament pare paradoxal, pentru că de o jumătate de secol banii din întreaga lume sunt fiat, nu asigurați în aur. Deci, aici vom analiza motivul pentru care băncile cumpără aur.

Creșterea rezervelor de aur în CEE

În ultimii ani, nicio țară din regiunea CEE nu și-a redus rezervele de aur. Chiar și în cazurile rare în care se observă vânzări temporare, acestea apar din cauza situației economice actuale. Strategia tuturor țărilor, inclusiv a României, este de a crește rezervele de aur.

Graficul 1: Dinamica rezervelor de aur ale băncilor centrale (Turcia – gri; Serbia – roz; România – violet deschis; Polonia – verde; Ungaria – roșu; Bulgaria – violet închis)

Sursa: World Gold Council; băncile centrale ale țărilor menționate

Cu toate acestea, există diferențe semnificative între cantitățile achiziționate de țările din ECE. Și să nu uităm că acest grafic ne arată situația până la finalul anului 2020, iar guvernele au continuat politica de creștere a rezervelor, urmând să apară și alte schimbări la nivel național.

Ungaria – cea mai rapidă creștere a rezervelor de aur

În aprilie 2021, Banca Centrală a Ungariei (în imagine) a făcut o mișcare foarte îndrăzneață și a cumpărat 63 de tone de aur, aducându-și rezervele la 94,5 tone, un record în istoria țării.

Însă politica de creștere a rezervelor de aur nu datează de azi, de ieri. În ultimul trimestru al anului 2018, acest tip de tranzacții a crescut într-un ritm și mai rapid – în doar trei luni a înregistrat o creștere de 10 ori mai mare. În același an, banca centrală și-a repatriat rezervele existente și în loc să le mai depoziteze într-un seif din Londra, acestea sunt depozitate chiar în Ungaria.

În acest context, Ungaria a devenit un lider în ceea ce privește viteza cu care își mărește rezervele de aur, nu doar la nivel european, ci și global.

Polonia, creștere bruscă a rezervelor de aur

În 2019, Banca Națională a Poloniei a început o politică similară, cumpărând în doar 6 luni 100 de tone de aur. Astfel, și-a dublat aproape rezervele, care au atins un record istoric de aproximativ 240 de tone.

Graficul 2: Rezervele de aur ale Poloniei

Sursa: Banca Națională a Poloniei; Economie comercială

În ciuda scăderii ușoare a prețului aurului ce a precedat această mutare, Polonia va continua acest trend. Într-un interviu acordat la finalul lunii martie, guvernatorul băncii centrale, Adam Glapinski, a anunțat că, în următorii ani, Polonia va cumpăra încă cel puțin 100 de tone. La prețurile actuale, Polonia va cheltui aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Serbia – deținătorul recordului din Peninsula Balcanică

Conform datelor oficiale de la Banca Națională a Serbiei, în 1999 rezervele sale erau aproape de zero. Ulterior, Serbia a început să cumpere aur, dar au fost și momente (2002 și 2006) când a  vândut. În general, țara vecină și-a păstrat poziția de cumpărător net de aur, indiferent de prețul acestuia. După ce, în 2019, a cumpărat 10,2 tone și încă 5 tone anul trecut, Serbia deține acum rezerve de peste 32 de tone, fiind practic lider în Peninsula Balcanică.

Graficul 3: Valoarea rezervelor de aur în milioane de dinari (stânga) și rata anuală de creștere, în tone (dreapta)

Sursa : Banca Națională a Serbiei ; Consiliul Mondial al Aurului; calcule proprii

De la începutul anului 2021, din cauza ușoarei deprecieri a metalului prețios în termeni monetari, rezervele de aur ale Serbiei s-au depreciat ușor. Însă, potrivit World Gold Council și Băncii Naționale, Serbia continuă să cumpere și a câștigat câte 0,1 tone în primele două luni ale anului.

Inflația incontrolabilă a Turciei

Turcia este liderul absolut când vine vorba de rezerve de aur (aproximativ 700 de tone), Banca centrală cumpărând aur direct de pe piețele de profil încă din 2017. Având și cea mai mare inflație, se explică și mai clar de ce metalul prețios joacă un rol atât de important în economia Turciei, fiind de fapt salvatorul lirei turcești de la un fiasco total. În perioada 2017 – 2020, Turcia a fost mereu pe primele locuri în topul celor mai mari cumpărători de aur din lume, anul trecut fiind chiar pe locul 1.

Graficul 4 : Cei mai mari cumpărători și vânzători de aur în 2020

Sursa : World Gold Council

Dacă analizăm statisticile lunare, din noiembrie 2020 și până acum, Turcia e singurul vânzător de aur din regiune. Și-a schimbat cumva politica pe termen lung? Raspunsul este nu. Motivele sunt legate de inflația colosală din Turcia și de deficitul de aur înregistrat în 2020, din cauza închiderii rafinăriilor și a piețelor de metale prețioase. Pentru a echilibra piața și a opri goana și mai mare a turcilor după aur, banca centrală a început vânzările. Un alt motiv e legat de prăbușirea rezervelor Băncii Centrale din Turcia în valută convertibilă. La un moment dat aceste rezerve s-au subțiat amenințător, iar țara a început pur și simplu să vândă cantități însemnate de aur.

De ce cumpără aur băncile centrale?

Există două motive strategice, pe care le vom detalia mai jos.

Ideea băncilor centrale este următoarea: dacă monedele locale se depreciază și oamenii apelează la aur (văzut drept salvator al puterii de cumpărare în situații de criză), instituțiile financiare ar putea interveni și opri sau încetini acest trend până la o valoare sigură.

În acest caz, băncile centrale au cel puțin două opțiuni de a controla prețul aurului – furnizarea rezervelor de aur piețelor prin împrumuturi și swap-uri sau vânzarea directă. Având în vedere că vorbim totuși despre țări cu rezerve mici, e greu de crezut că acesta e scenariul cel mai probabil, cu excepția cazului când ar interveni manipularea coordonată a piețelor de aur.

Acțiuni ce nu sunt doar o probabilitate speculativă, ele fiind menționate și într-o declarație adresată Congresului American de către președintelui Rezervei Federale, Alan Greenspan: „Spre deosebire de agricultură, … părțile private din contractele petroliere sunt practic incapabile să limiteze aprovizionarea globală cu materii prime. … Nu pot limita aprovizionarea cu aur, care este o altă marfă comercializată adesea la ghișeu și pe care băncile centrale sunt gata să o dea și cu împrumut mai ales dacă prețul său crește. ”

Oportunitățile de a influența prețul aurului nu sunt singurul motiv pentru care băncile centrale îl cumpără. Dar celelalte motive  pot fi aflat doar că vom întreba bancherii.

De-a lungul istoriei, aurul a îndeplinit mai multe funcții în diferite sisteme monetare. Deși din punct de vedere al politicii monetare și-a pierdut o parte din semnificație în anii 1970, și-a păstrat și acum rolul de activ tradițional de rezervă. Neavând risc de credit sau comercial, contribuie la creșterea încrederii într-o țară, indiferent de contextuul economic, făcându-l una dintre cele mai importante rezerve la nivel global.

Nivelurile maxime ale datoriei guvernamentale și îngrijorările cu privire la inflație sporesc și mai mult importanța aurului ca activ sigur și ca mijloc de păstrare a economiilor, în strategia noastră națională

Ne arată într-un comunicat Bănca Națională a Ungariei.

Opiniile de mai sus sunt împărtășite și de bancherii centrali din celelalte țări din regiune.

Concluzii

În ciuda diminuării rolului aurului în 1971, mulți bancheri îl consideră în continuare drept simbol al securității și stabilității sistemelor monetare. Totodată, sunt multe voci, mai ales în Europa Centrală și de Est, care vorbesc despre cum subminează bancnotele  politicile  unor instituții precum Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală.

Prin urmare, nu ar trebui să ne mirăm că,  în 2018 și 2019 băncile centrale au înregistrat achiziții record de aur – 656 tone, respectiv 669 tone.