Bitcoin versus Aur 2: mecanismele din spatele prețurilor

Unii au supranumit bitcoinul „aur digital” și, într-adevăr, creatorul său – Satoshi Nakamoto – a preluat o serie de elemente care caracterizează și modul de tranzacționare al aurului. Pe de o parte, aprovizionarea cu bitcoin este limitată la 21 de milioane, iar pe de alta, criptomoneda este infinit divizibilă. De asemenea, la fel ca în cazul aurului, bitcoinul este tranzacționat pe diferite piețe, inclusiv în viitor.

La fel ca aurul, bitcoinul a fost conceput ca o alternativă la banii fiduciari. Cu toate acestea, în prezent, criptomoneda are un parcurs diferit de ideea originală și se diferențiază destul de mult de aur.

De aceea, acest articol își propune să analizeze factorii care influențează prețul bitcoinului și cel al aurului și să răspundă la întrebarea care dintre aceste două active este considerat un mijloc de păstrare a puterii de cumpărare.

Mecanismele din spatele prețului bitcoin

Bitcoin: un activ speculativ sau o monedă

În prezent, criptomoneda este utilizată în principal ca activ speculativ și relativ rar pentru tranzacții monetare, așa cum se poate vedea din datele statistice privind tranzacțiile cu bitcoin.

Grafic: Numărul zilnic de tranzacții Bitcoin

Sursa: bitinfocharts.com

Desigur, în ultimii șapte ani, numărul mediu zilnic de tranzacții a crescut de aproximativ 5 ori, dar sunt câteva lucruri de reținut. În primul rând, de la mijlocul anului 2019, este în constantă scădere, fiind invers proporțional cu prețul bitcoin. Când devine mai scump, este din ce în ce mai puțin folosit ca mijloc de schimb. Asta înseamnă că deținătorii îl văd mai mult ca un activ speculativ decât ca „bani”.

Dacă ar fi folosit ca atare, ne-am putea aștepta să vedem mai multe tranzacții pe măsură ce prețul său crește și capitalizarea sa de piață crește la rândul său. Cu cât este mai scump un activ capabil să servească drept mijloc de plată, cu atât poate cumpăra mai multe lucruri. Cu toate acestea, deși din ce în ce mai multe companii au acceptat plăți bitcoin de-a lungul anilor, când a fost la vârf, numărul tranzacțiilor a scăzut.

Graficul 2: Capitalizarea de piață a bitcoin (curba albastră) și a dolarului (portocaliu)

Sursa: Coinmarketcap

În același timp, bitcoin nu se încadrează în definiția clasică a banilor, și anume „mediul comun de schimb”, fiind foarte departe de acest statut. După cum am văzut în articolul precedent din seria Bitcoin vs. Aur , băncile centrale au mai multe motive să încerce interzicerea criptomonedei decât să îi permită să atingă acest statut.

Volatilitate planificată?

Spre deosebire de banii fiduciari, volatilitatea nu este o caracteristică „planificată” a bitcoinului. Cu toate acestea, tocmai datorită naturii sale în principal speculative, modificările valorii activului digital sunt bruște și imprevizibile. Mai mult, acestea sunt de obicei disproporționat de mari în ambele direcții.

Spre deosebire de multe alte active, inclusiv aurul, prețul bitcoinului depinde adesea de comentariile persoanelor publice în social media. Un exemplu simptomatic al instabilității criptomonedei este comportamentul în funcție de comentariile lui Elon Musk. În ultimii ani, și mai ales de la începutul anului 2021, comentariile lui Musk au avut efecte importante asupra prețului.

Numai în ultima lună, afirmațiile sale au avut un impact negativ asupra bitcoinului în repetate rânduri.

Graficul 3: Prețul bitcoin în urma postărilor lui Elon Musk pe Twitter

Sursa: Coindesk

Acest lucru ne indică următoarea problemă: dacă un tweet random al unui om de afaceri poate duce la o modificare cu 30% a valorii unui activ, e greu să spunem că poate servi eficient drept mijloc de stocare a valorii pe termen lung. Volatilitatea bitcoin este prea mare pentru un astfel de scop. Prin comparație, niciun jucător de pe piață nu poate schimba prețul aurului cu un tweet.

Elon Musk nu este singurul care a anunțat public că compania sa folosește bitcoin. După ce Tesla a cumpărat bitcoin și a început să-l accepte ca formă de plată anul trecut, a umflat valoarea criptomonedei. Conturile balenă (cele care dețn peste 1 milion de bitcoin) vând, de asemenea, bitcoin, acesta fiind unul dintre motivele declinului criptomonedei. Datele de la firma de analiști Glassnode arată că, din februarie a acestui an, când bitcoin a depășit prima dată 41.000 de dolari, balenele au vândut cantități uriașe de criptomonede.

Astfel, schimbările de preț ale bitcoin arată ca o schemă de pompare și descărcare. Desigur, criptomoneda nu este concepută ca atare, dar asta nu schimbă realitatea.

Ura instituțională față de bitcoin

Vânzările efectuate de balene și tweet-urile lui Elon Musk nu sunt singurele fenomene care au afectat prețul bitcoin în ultimele luni. Deciziile din sfera politică au reprezentat un alt factor important.

Spre exemplu, când China a interzis procesarea și tranzacțiile cu monede digitale, la mijlocul lunii mai, bitcoin a pierdut 12% din valoare doar în ziua anunțului. Ulterior, guvernul chinez a introdus în codul penal, activități ilegale cu criptomonede.

China nu este singura țară  căreia nu îi plac criptomonedele. Multe bănci din Orientul Mijlociu au, de asemenea, interdicții de tranzacționare cu criptomonede. Deocamdată, în lumea vestică instituțiile financiare și autoritățile de reglementare adoptă o atitudine rezervată, ața cum era de așteptat.

Bitcoin și inflația

Un alt indicator al naturii speculative a bitcoinului este lipsa unei legături între acesta și deprecierea așteptată a monedelor fiat. Estimările consumatorilor referitoare rata inflației se situează la un nivel maxim pentru mai mulți ani. În același timp, prețul bitcoin se prăbușește.

Dacă criptomoneda ar fi privită ca un mijloc de a proteja puterea de cumpărare a consumatorilor săi și a-i proteja de efectele inflației, mai degrabă decât ca un activ speculativ, ne-am aștepta să se observe o tendință opusă.

Care este motivul creșterii prețului aurului?

Prognoze legate de inflație și prețul în schimbare al aurului

Printre principalii factori ai determinării prețului aurului sunt prognozle inflaționale și nu „inflația reală” măsurată de indicele prețurilor de consum. Principala cauză a acestui fenoment: „inflația” este manipulateă astfel încât subminarea banilor de către bancherii centrali să poată continua.

De aceea, indicele prețurilor de consum poate fi cu greu legat de aur. Acest lucru se vede din corelația dintre cele două, care este de numai 31,1%. În schimb, corelația dintre așteptările inflației și prețul aurului este de peste 85%. În prezent, creșterea preconizată a prețurilor în SUA anul viitor este de aproape 5%, potrivit sondajului din mai (graficul de mai jos acoperă perioada doar până în aprilie), în conformitate cu consumatorii. Aceasta este cea mai mare valoare a indicelui din 2012. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că aurul devine în prezent mai scump.

Graficele 4 și 5: Creșterea preconizată a prețului (mai sus) și prețul aurului în dolari (mai jos)

Sursa : Consumer Survey , Universitatea din Michigan; Consiliul Mondial al Aurului

Dacă pornim doar de la această corelație, ne putem aștepta la o creștere continuă a prețului aurului. Motivul este că în 2020 creșterea preconizată a prețurilor de consum este semnificativ mai mică decât în ​​prezent.

Alți factori din spatele creșterii prețului aurului

În luna mai, a existat o creștere a pozițiilor lungi pe bursa COMEX, ceea ce a crescut prețul futures al aurului. Datele bursiere arată că pozițiile nete lungi au atins valoarea de 44 miliarde de dolari sau 725 de tone de aur. Aceasta este cea mai mare valoare din ultimele patru luni, care este cu 50% mai mare decât cea inferioară din martie.

În plus, fondurile tranzacționate la bursa de aur au crescut consumul. Astfel, aurul a revenit pe teritoriu pozitiv în luna mai, lucru care nu se mai întâmplase din ianuarie. Aurul lor a crescut cu un total de 61,3 tone (în valoare de 3,4 miliarde de dolari), în principal datorită Americii de Nord și Europei. În aceste două regiuni, fondurile tranzacționate la bursă au achiziționat 34,5 și respectiv 31,2 tone de aur.

Nu în ultimul rând, cererea de aur din China și India în aprilie și mai a rămas mare (deși în ultima lună a scăzut din cauza blocajelor). După ce a importat 111 tone de aur în aprilie și a permis băncilor sale comerciale să importe metalul prețios fără restricții pentru o vreme, sărbătorile de la începutul lunii mai au determinat o cerere considerabilă de aur în China. Datele de la Comisia Municipală pentru Comerț din Shanghai, de exemplu, arată că cererea în prima săptămână a lunii mai a crescut cu 30% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Acest lucru nu este surprinzător. Aurul este salvatorul puterii de cumpărare în situații de criză și un activ pe care oamenii îl consideră un mijloc de a-și păstra capacitățile financiare.