Tavex folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorului pe site. Citiți despre politica de cookies a Tavex aici. Puteți să le acceptați pe toate sau să le administrați din setări.
Tavex folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorului pe site. Citiți despre politica de cookies a Tavex aici. Puteți să le acceptați pe toate sau să le administrați din setări.
Te rog selectează ce cookies ne permiți să utilizăm
Vă puteți modifica preferințele sau vă puteți retrage consințământul dat în orice moment. Cookie-urile alese vor fi stocate pe o perioadă de un an. De asemenea, poți modifica setările din browser-ul dispozitivului tău și poți sterge astfel cookie-urile. Pentru mai multe informații, consultați Politica noastră de Cookies.
| Cookie | Descriere | Durată |
|---|---|---|
| Cookie | Descriere | Durată |
|---|---|---|
| catalog_view | Cum sunt listate produsele | 1 year |
| Cookie | Descriere | Durată |
|---|---|---|
| ga_id | Google Analytics ID | 1 year |
Într-un articol anterior, am vorbit despre toate modalitățile diferite în care puteți calcula randamentul activelor și al portofoliului. Cu toate acestea, investițiile au și o altă fațetă. Aceea a riscului.
Mai multe despre subiect, aici: Metode de calcul pentru randamentul investiției
Pentru mulți investitori, riscul poate fi chiar mai important decât randamentul. Dar cum definim riscul? Mai mult, cum îl calculăm? Care este clasamentul diferitelor active în funcție de risc? Cum ne gestionăm portofoliile pentru a reduce riscul?
Voi răspunde la toate aceste întrebări în acest articol.
Pentru a defini riscul, trebuie să înțelegem conceptul de dispersie.
Potrivit Institutului CFA:
Dispersia este variabilitatea în jurul tendinței centrale. Dacă randamentul mediu se referă la recompensă, atunci dispersia se referă la risc și incertitudine.
Practic, dispersia arată cât de mult sunt răspândite valorile randamentelor unui activ în jurul randamentului mediu. Cu cât sunt mai răspândite, cu atât dispersia este mai mare. Cu cât dispersia este mai mare, cu atât volatilitatea este mai mare. Cu cât volatilitatea este mai mare, cu atât riscul de pierdere este mai mare.
De aici înainte, voi folosi termenul de volatilitate pentru a exprima riscul. Motivul este că volatilitatea este termenul mai precis, care descrie cât de mult fluctuează activele. Această fluctuație este cea care implică riscul de pierdere.
După cum se poate observa în primul grafic, randamentele efective ale activului sunt mai îndepărtate de randamentul mediu. În schimb, în al doilea grafic, randamentele sunt mult mai apropiate de medie.
Prin urmare, volatilitatea arată cât de mult fluctuează valorile randamentului unui activ în jurul randamentului mediu. O fluctuație mai mare dovedește că activul este mai riscant, deoarece nu putem ști dacă randamentele viitoare vor fi similare cu media istorică. Această fluctuație este cea care creează incertitudine în ceea ce privește performanța viitoare a activului și, prin extensie, a portofoliului.
Deci, acum că știm că volatilitatea arată cât de mult se răspândesc randamentele unui activ în jurul mediei sale pe termen lung, cum calculăm această fluctuație? Urmează câteva concepte statistice, așa că, pentru cei care consideră că acestea ar putea fi prea complexe, nu este o problemă să le săriți.
Există câteva măsuri utilizate pentru a stabili volatilitatea randamentelor unui activ. Prima este varianța. Numele este destul de grăitor, deoarece prezintă cât de mult variază randamentele.
Formula este următoarea:

Unde, Σ este suma parantezelor, xi este randamentul real pentru orice an, μ este randamentul mediu al activului, n este numărul de randamente. Practic, varianța este suma pătrată a diferențelor dintre randamentele actuale ale unui activ și randamentul mediu, împărțită la numărul de observații minus 1.
Folosim suma pătratică a randamentelor pur și simplu pentru că, din punct de vedere matematic, dacă doar am aduna diferențele dintre randamentele reale și randamentul mediu, suma ar fi egală cu 0. Așadar, folosim suma diferențelor pătratice pentru a obține un rezultat diferit de 0.
Cu toate acestea, deoarece ridicăm la pătrat randamentele, rezultatul varianței ar fi %^2, ceea ce nu are sens. Din acest motiv, folosim abaterea standard. Abaterea standard este pur și simplu rădăcina pătrată a varianței.
Practic:

Cel mai adesea, folosim abaterea standard pentru a explica volatilitatea randamentelor unui activ. Aceasta este utilizată atunci când unitatea de măsură, la fel ca în cazul randamentelor, nu are sens. De exemplu, dacă vrem să aflăm cât de volatilă este o pereche valutară, varianța obține un curs de schimb valutar la pătrat, ceea ce, din nou, nu are sens. Așadar, folosim rădăcina pătrată.
Ceea ce am discutat până acum este măsura totală a volatilității unui activ. Cu toate acestea, în calitate de investitor, cel mai probabil doriți să obțineți un randament mai mare decât unul specificat.
De exemplu, s-ar putea să fiți foarte conservator și să doriți să câștigați doar puțin mai mult decât rata inflației. Pe de altă parte, s-ar putea să doriți să câștigați mai mult decât un anumit activ, de exemplu, ceea ce plătesc obligațiunile de stat.
Prin urmare, sunteți interesat de cât de mult variază randamentele sub randamentul țintă. Cu alte cuvinte, care este riscul de a obține un randament sub cel dorit.
Formula este următoarea:

Aceasta seamănă foarte mult cu formula abaterii standard. Cu toate acestea, în loc să folosim randamentul mediu ca măsură a dispersiei, folosim B, care este randamentul țintă. Practic, dacă B = 6%, ceea ce înseamnă că doriți să câștigați mai mult de 6% pe an, calculați semideviația doar cu randamentele anuale sub acest prag de 6%.
Acum că știm cum să calculăm volatilitatea unui activ, să începem să discutăm despre cât de volatile sunt diferite active. Să presupunem că vă construiți un portofoliu de investiții cu un randament puțin mai mare decât indicele bursier american S&P500.
Mai multe despre subiect, aici: Ce este un portofoliu de investiții și cum să îl plănuim?
Cu toate acestea, ce se întâmplă dacă portofoliul dumneavoastră fluctuează mult mai mult decât S&P500? Ați accepta un risc mai mare pentru un randament similar?
Pentru a face această comparație între portofoliul dumneavoastră și piața bursieră în ansamblu, folosim conceptul de beta. Beta măsoară cât de mult se mișcă un activ sau portofoliu în raport cu piața bursieră.
Formula pentru calcularea beta este:

Pe baza formulei, putem deduce dacă portofoliul este mai volatil sau mai puțin volatil decât piața bursieră.
Pentru a afla acest lucru, avem o serie de interpretări:
De exemplu, dacă beta = 1,2, înseamnă că portofoliul este cu 20% mai volatil decât piața bursieră în ansamblu. Rețineți că acest lucru nu înseamnă că portofoliul are un randament cu 20% mai mare decât piața bursieră.
Puteți obține chiar și randamente mai mici decât S&P500, dar cu un beta mai mare de 1. Acest lucru înseamnă câștiguri mai puține decât piața, pentru un risc mai mare decât cel al pieței.
Volatilitatea prețului unui activ – fie că este vorba de acțiuni, obligațiuni, aur, proprietăți etc. – reflectă schimbări în cererea pentru acel activ. O volatilitate mai mare înseamnă că sentimentul investitorilor se schimbă foarte mult într-o perioadă foarte scurtă de timp.
Există câteva cauze majore pentru această fluctuație a sentimentului:
Toate acestea contribuie la nivelul de încredere al investitorilor în performanța viitoare a unui activ. În prezent, toată lumea este șocată de Palantir Technologies, o companie de software. În prezent, aceasta are un raport între prețul acțiunilor și câștigul pe acțiune (P/E) de 623. Această valoare este de aproximativ 27 de ori mai mare decât media S&P500.
Dar care este logica din spatele acestui fenomen? Investitorii se așteaptă la câștiguri masive pentru Palantir, mai ales că aceasta furnizează servicii de software militar pentru guverne. Raportul său P/E forward este de 294, ceea ce înseamnă că investitorii se așteaptă la dublarea câștigurilor în următorul an.
În această secțiune a articolului voi prezenta un clasament al diferitelor active, foarte populare în rândul investitorilor. Volatilitatea din clasament este abaterea standard a randamentelor zilnice ale activelor.
Dintre activele alese, petrolul brut este cel mai volatil, cu o abatere standard zilnică pe termen lung de 2,72%. La celălalt capăt al spectrului se află obligațiunile guvernamentale americane – așa cum era de așteptat – cu o abatere standard zilnică pe termen lung de 0,39%.
Aurul se află pe antepenultimul loc, cu o abatere standard de 1,05%, fiind mai puțin volatil decât acțiunile – cu excepția indicelui global MSCI World – și decât imobiliarele (atât din economiile dezvoltate, cât și în cele emergente).
Însă volatilitatea mai redusă nu spune prea multe despre randament. Graficul de mai sus arată unde se situează activele în ceea ce privește atât riscul, cât și randamentul.
După cum se poate observa, cel mai scăzut risc este oferit de titlurile de stat americane pe zece ani. Cu toate acestea, ele nu sunt cele care oferă cel mai scăzut randament. Interesant este faptul că imobiliarele din economiile dezvoltate au înregistrat un randament mediu zilnic de -0,0115% în ultimele aproape două decenii.
La celălalt capăt al spectrului, avem petrolul brut, care, deși oferă un randament mediu zilnic pe mai multe decenii de 0,0521%, este și cel mai volatil dintre toate. Restul activelor sunt mai apropiate între ele.
Graficul demonstrează că randamentele mai mari implică un risc mai mare.
Când analizăm o investiție, nu trebuie să luăm în considerare doar randamentul potențial. Un aspect foarte important este cel al volatilității. Dacă sunteți un investitor mai conservator, este recomandat să alegeți active cu volatilitate redusă.
De ce? Pentru că, dacă prețul activului fluctuează cu 20-30% într-o săptămână, credeți că puteți suporta acest lucru? Un activ cu volatilitate ridicată necesită o rezistență mare la acțiuni pripite, emoționale.
Din păcate, puțini au o astfel de rezistență. Potrivit psihologului Daniel Kahneman, laureat al Premiului Nobel, oamenii își bazează aproximativ 90% din deciziile financiare pe emoții și doar 10% pe logică.
La sfârșitul zilei, trebuie să vă întrebați: care este procentul maxim pe care îmi pot permite să îl pierd din portofoliul meu? Pentru a afla acest răspuns, vă recomand să creați un portofoliu fictiv prin intermediul unui cont demo la un broker de investiții autorizat.
Acest lucru nu numai că vă permite să aflați mai multe despre comportamentul investițional personal, dar nici nu vă costă bani. În cazul în care sunteți prea conștient de faptul că nu jucați cu banii dumneavoastră, creați un portofoliu mic, de 100 de euro, pe care îl puteți sacrifica pentru a vă înțelege mai bine.
Este mult mai bine să pierdeți 100 de euro decât să creați un portofoliu de 50.000 de euro și să pierdeți jumătate din el din cauza deciziilor pripite.
Volatilitatea realizată măsoară cât de mult a fluctuat prețul activului în trecut, în timp ce volatilitatea implicită este volatilitatea estimată de piață, dedusă din prețurile opțiunilor. Distincția este importantă deoarece volatilitatea realizată indică riscul istoric, iar cea implicită indică așteptările pieței privind riscul viitor.
Volatilitatea volatilității (vol-of-vol) arată cât de repede și cât de des se schimbă volatilitatea însăși. Ea se măsoară prin indici specializați, cum ar fi VVIX (volatilitatea indicelui VIX), sau prin modele care calculează abaterea standard a schimbărilor de volatilitate în timp.
În piața bull, volatilitatea este de obicei scăzută, deoarece investitorii sunt încrezători. În piața bear, volatilitatea crește brusc din cauza panicii și a incertitudinii. Într-o tendință laterală, volatilitatea este medie, dar adesea depășește unele niveluri cheie.
Da. Cu cât lichiditatea este mai scăzută, cu atât fluctuațiile de preț sunt mai mari la același volum de tranzacții, ceea ce duce la o volatilitate mai mare. În schimb, activele cu lichiditate ridicată sunt de obicei mai stabile, deoarece piața absoarbe mai ușor cererea și oferta.