Aproape un sfert din Băncile Centrale ale lumii își vor continua politicile de cumpărare a aurului, conform celei mai recente ediții a Studiului rezervelor de aur ale Băncilor Centrale 2021 (CBGRS), realizat de World Gold Council. Anula cesta, instituțiile financiare acordă atenție aurului din ce în ce mai mult. De aceea, prognoza este că valoarea sa va rămâne cel puțin la nivelurile de anul trecut.

Ponderea instituțiilor care vor continua să cumpere aur în următoarele 12 luni este în creștere comparativ cu sondajul anterior. Totodată, niciuna dintre Băncile Centrale chestionate nu intenționează să își reducă rezervele de aur în perioada menționată. Aceasta este o altă tendință pozitivă pentru metalul prețios comparativ cu sondajul de anul trecut. Atunci, 4% dintre băncile participante la sondaj au menționat că intenționează să își reducă rezervele.

O explicație a acestor rezultate este aceea că mai mult de jumătate dintre ei se așteaptă ca prețul aurului să crească în continuare. În nici una din ultimele două ediții ale studiului, această convingere nu a fost atât de mare.

Sondajul CBGRS din acest an a primit răspunsuri de la 56 de Bănci Centrale din întreaga lume. Aceasta reprezintă 37% dintre cei invitați să completeze sondajul și, în termeni absoluți, reprezintă o creștere de 5 instituții comparativ cu anul trecut. Dintre aceștia, 43% sunt din Europa.

De ce cumpără Băncile Centrale aur

Din rezultatele studiului cităm:

Băncile Centrale apreciază din ce în ce mai mult performanța aurului în perioade de criză. Această caracteristică determină dorința lor de a deține aur. Rezultatele vin în contextul incertitudinii continue create în jurul pandemiei de coronavirus, situație care a adăugat complicații semnificative în gestionarea rezervelor pe care le au.

Performanța aurului în timpul crizelor este o caracteristică importantă pentru aproape 80% dintre respondenți. Pe locul al doilea se află „poziția istorică” a aurului, urmată de „conservarea pe termen lung a valorii” și „un instrument eficient pentru diversificarea portofoliului”.

Considerații pentru cumpărarea aurului

În situația actuală, politicile Băncilor Centrale nu au în vedere doar riscul recuperării economice după pandemie. Potrivit participanților la studiu, politica ratelor negative ale dobânzii este, de asemenea, decisivă. Nu în ultimul rând, deciziile bancherilor centrali vor depinde de tendința de scădere a acțiunilor în dolari. Rezervele lor, exprimate în moneda SUA, au atins nivelul cel mai scăzut din ultimul sfert de secol, dolarul în sine depreciindu-se cel mai rapid, din 2008 până în present.

Iată răspunsurile Băncilor Centrale. Cifrele arată ponderea Băncilor Centrale și răspunsul corespunzător.

Tabel: Considerații pentru cumpărarea aurului

Considerații	2019	2020	2021
Incertitudine asupra redresării economice în urma pandemiei	–	–	9 din 12
Reechilibrarea alocării rezervelor la un nivel strategic preferat	2 din 5	5 din 10	8 din 12
Așteptări privind continuarea trendului de dobânzi negative aferente datoriilor economiilor dezvoltate	2 din 5	6 din 10	8 din 12
Așteptări pentru o creștere a prețului aurului	2 din 5	3 din 10	7 din 12
Risc crescut de criză financiară globală	2 din 5	6 din 10	4 din12
Riscuri economice crescute pentru rezervele valutare	3 din 5	3 din 10	4 din 12
Așteptări privind un dolar american din ce în ce mai slab		2 din 10	3 din 12
Avem nevoie de mai mult aur ca mijloc de hedging		2 din 10	3 din 12
Risc politic crescut în economiile dezvoltate	2 din 5	3 din 10	2 din 12
Politica separării de dolar		2 din 10	2 din 12
Așteptări pentru schimbări structurale în sistemul monetar internațional	2 din 5	3 din 10	1 din 12
Risc politic crescut în economiile emergente		3 din 10	1 din 12

Sursa: CBGRS; Consiliul Mondial al Aurului

Aproape jumătate dintre respondenții CBGRS subliniază că aurul ar trebui să servească drept tampon pentru crizele balanței de plăți. De fapt, același motiv a fost subliniat anterior de bancherii centrali din Ungaria, care și-au triplat rezervele de aur, la fel și în cazul Poloniei. O astfel de atitudine este observată și în Serbia.

Această atitudine nu poate fi o surpriză pentru cititorii blogului Tavex. Am discutat mult timp că aurul este cel mai bun salvator al puterii de cumpărare în situații de criză. Aceasta este o realitate pe care țările din Europa Centrală și de Est și Rusia au îmbrațișat-o mai recent.

Tradiții în cumpărarea aurului

Singurul trimestru recent în care Băncile Centrale au fost realmente vânzători de aur a fost al treilea din 2020. Chiar și atunci, per total, au vândut doar 3 tone, adică 1 tonă pe trimestru. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că până la sfârșitul anului trecut, 68% dintre Băncile Centrale din întreaga lume și-au mărit rezervele de aur comparativ cu sfârșitul anului 2015. De asemenea, 38% dintre participanții la sondaj consideră că Băncile Centrale vor continua să își mărească rezervele în următorii cinci ani.

Grafic: Achiziționarea de aur de la Băncile Centrale

Achiziționarea de aur de la Băncile Centrale

Sursa: World Gold Council

Cu toate acestea, dacă excludem al treilea trimestru al anului 2020, ultima dată când Băncile Centrale au vândut realmente aur au fost în 2010.

O tendință interesantă este observată în prezentul studiu. Deși Băncile Centrale cumpără de obicei aur la ghișeu, sondajul din acest an a înregistrat achiziționarea de aur din fonduri tranzacționate la bursă. Acest lucru a fost realizat de 4% din instituțiile din analiză.

Ce aur cumpără Băncile Centrale și unde îl stochează

Formatul cel mai răspândit pentru cumpărarea aurului este sub forma standardului Good Delivery al London Bullion Market Association. Acesta este aur cu o puritate minimă de 995 și o greutate de cel puțin 350 uncii troie sau 11 kg. În trei dimensiuni, înseamnă un lingou de aur de cel puțin 21 cm lungime, 5,5 cm lățime și cel puțin 2,5 cm înălțime.

Aproximativ 25% dintre bancherii centrali preferă aurul la un alt standard decât cel Good Delivery. Au ales să cumpere lingouri de aur de 1 kg și nu numai. Standardele alternative se dovedesc a fi semnificativ mai populare pe piețele emergente.

Banca Angliei rămâne principala destinație pentru stocarea rezervelor de aur. Peste 63% dintre Băncile Centrale continuă să prefere seiful englez în loc să investească în propriile lor seifuri. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că 39% dintre bănci își păstrează aurul în propria țară (intervievații aveau dreptul la mai multe răspunsuri la această întrebare). Astfel, cota lor este una în creștere.