cererea de aur, lingouri de aur, prețul aurului

Al doilea trimestru al anului 2025 a fost marcat de o cerere puternică de aur de investiții, pe fondul prețurilor record ale aurului. Cererea globală de aur a crescut cu 3% de la an la an, ajungând la 1.249 de tone, în timp ce valoarea cererii de aur a crescut cu 45%, ajungând la un maxim istoric de 132 de miliarde de dolari americani.

Comparativ cu T1 2025, cererea globală a crescut cu 6%, revenind după un prim trimestru mai slab. Cu toate acestea, comparativ cu T2 2024, unele domenii, cum ar fi bijuteriile și achizițiile de la băncile centrale, au înregistrat scăderi notabile ale volumului, în ciuda performanței financiare solide a pieței.

Cererea de bijuterii: un declin generalizat

Cererea de bijuterii de aur este cea mai mare componentă a cererii totale de aur. În 2024, doar această piață a reprezentat peste 40% din cererea anuală de aur.

În T2 2025, cererea globală pentru bijuterii de aur a scăzut cu 14% față de anul precedent, ajungând la doar 341 de tone – cel mai scăzut nivel din T3 2020. Declinul a fost determinat în mare măsură de China și India, care au înregistrat scăderi ale cererii de 20% și, respectiv, 17%. Cota lor combinată pe piața mondială a bijuteriilor de aur a scăzut sub 50%, un fenomen rar întâlnit.

Cererea tradițional mai scăzută din lunile de vară – datorată de obicei unui număr mai mic de nunți și festivaluri în cele două țări menționate mai sus – a fost agravată în acest an de prețurile record ale aurului. Consumatorii chinezi, confruntați cu un sentiment de slăbiciune în ceea ce privește evoluțiile economice din țara lor, cuplat cu ratele lor tradițional ridicate de economisire și cu un număr în scădere de puncte de vânzare cu amănuntul, au redus, de asemenea, semnificativ prețurile.

Cu toate acestea, în ceea ce privește valoarea, cheltuielile cu bijuteriile au crescut din cauza prețurilor ridicate, ceea ce indică o divergență evidentă între volumul și valoarea în dolari pe piețe.

Cererea de aur de investiții

Piața aurului de investiții a crescut în T2 2025, poziționându-se ca forța dominantă din spatele cererii globale de aur de investiții. Cererea totală de aur de investiții a crescut cu 78% de la an la an, ajungând la 477 de tone, cea mai mare cifră înregistrată în T2 de la debutul pandemiei în 2020.

Această creștere a fost alimentată de apetitul investitorilor pentru calitățile de refugiu ale aurului, pe fondul incertitudinii geopolitice, al preocupărilor legate de inflație ridicată și al volatilității piețelor valutare și de acțiuni. Valoarea cererii a fost stimulată și de creșterea puternică a prețului aurului, care a atins o medie record de 3.280 USD/oz în cursul trimestrului.

Mai multe despre subiect, aici: Este aurul o investiție bună în vremuri de criză?

În special, atât piețele occidentale, cât și cele estice au contribuit la această creștere, deși prin canale diferite: ETF și instrumente derivate în vest și aur fizic în est. Această tendință reafirmă atractivitatea dublă a aurului pentru investiții – expunere financiară flexibilă pentru investitorii instituționali și securitate a activelor tangibile pentru cumpărătorii cu amănuntul de pe piețele emergente.

Puterea combinată a cererii de lingouri și monede și a intrărilor de capital în ETF au creat cel mai puternic prim-semestru pentru investițile în aur din 2020.

Cererea de lingouri și monede: creștere puternică în est

Investițiile în aur fizic prin intermediul lingourilor și monedelor au înregistrat o creștere sănătoasă de 11% de la an la an, totalizând 307 tone în T2 2025. Acesta a fost al optulea trimestru consecutiv de creștere, cu contribuții deosebit de puternice din partea Chinei (+44%) și a Indiei (+7).

În China, cererea de lingouri și monede de aur a fost susținută de preocupările legate de slăbiciunea pieței imobiliare, de performanțele inferioare ale acțiunilor și de scăderea valorii yuanului chinezesc. În India, cererea de aur fizic a crescut ca urmare a interesului crescut pentru monedele de valoare mai mică, din cauza constrângerilor legate de accesibilitate. Platformele online au jucat un rol din ce în ce mai important în peisajul investițiilor în aur din India, legitimând și extinzând în continuare accesul la aurul fizic.

Aceste cifre demonstrează preferința culturală și economică susținută a Orientului pentru produsele fizice de aur – o abordare conservatoare, dar solidă, în special în perioadele de instabilitate financiară globală și de alternative de investiții interne limitate.

Cererea de ETF: apetitul occidental pentru aur își revine

ETF susținute de aur au adăugat 170 de tone la nivel global în T2, contribuind în mod semnificativ la cele 397 de tone acumulate în prima jumătate a anului 2025 – cel mai puternic S1 din 2020.

ETF de aur listate în America de Nord au condus cu 73 de tone adăugate, urmate îndeaproape de Asia cu 70 de tone. Cu toate acestea, dacă ne uităm la modificările procentuale din ultimul an ale acestor ETF, fondurile asiatice de aur și-au majorat deținerile de aur cu peste 79%. În cadrul acestei creșteri, numai fondurile chineze au reprezentat 61 de tone. În mod impresionant, un ETF chinez se află acum printre primele zece ETF de aur în funcție de dețineri, reflectând sofisticarea financiară crescândă a piețelor emergente.

Cererea europeană, în special din Elveția și Regatul Unit, a adăugat încă 24 de tone la fondurile de aur. Investitorii occidentali, de obicei mai înclinați să tranzacționeze aur prin intermediul ETF, au reacționat la creșterea riscurilor macroeconomice, inclusiv politica neclară a SUA în domeniul comerțului, scăderea ratelor dobânzilor în Europa și turbulențele de pe piețele bursiere. Intrările de capital au fost cele mai puternice în aprilie și iunie, iar în mai s-a înregistrat doar o scădere modestă.

Creșterea deținerilor de către ETF subliniază atractivitatea aurului nu numai ca acoperire împotriva crizelor, ci și ca activ tactic în cadrul portofoliilor diversificate, în special atunci când politicile monetare rămân în centrul discuțiilor.

Cererea de aur a băncilor centrale: mai lentă, dar constantă

Deși achizițiile de aur ale băncilor centrale în T2 au scăzut cu 21% față de anul precedent, ajungând la 166 de tone, acestea au rămas robuste în context istoric. Cererea băncilor centrale în primele șase lui din 2025 a totalizat 415 tone – 79% din valoarea înregistrată în semestrul întâi al lui 2024.

În acest ritm, întregul an ar putea înregistra un total de aproximativ 850 de tone, sub cele peste 1.000 de tone de achiziții de aur înregistrate anual între 2022 și 2024.

Polonia a fost principalul cumpărător în T2 (+19 tone), urmată de Kazahstan (+16 tone), Turcia (+11 tone) și China (+6 tone). La fel ca în primele trei luni ale acestui an, fondul suveran de investiții din Azerbaidjan a adăugat aur la activele sale, în cuantum de 16 tone.

În ciuda prețului ridicat al aurului, băncile centrale și instituțiile guvernamentale continuă să privească aurul ca pe un diversificator strategic pe fondul incertitudinilor geopolitice și macroeconomice.

Tendințe pe partea ofertei: bijuteriile reciclate sunt în creștere

Oferta totală de aur a crescut cu 3% față de anul precedent, ajungând la 1.249 de tone în T2 2025. Producția minieră a stabilit un nou record pentru al doilea trimestru, cu 909 tone (+1% față de anul anterior), în timp ce reciclarea aurului a crescut cu 4% față de anul anterior, atingând 347 tone. Această creștere a reciclării – reprezentând în mare parte reciclarea bijuteriilor – a fost influențată de prețurile ridicate ale aurului.

Interesant este faptul că, în ciuda creșterii prețului aurului, volumele de reciclare au rămas sub așteptările Consiliului Mondial al Aurului, întrucât mulți consumatori și-au păstrat aurul în așteptarea unor noi creșteri de preț.

Concluzii: o piață guvernată de cererea de investiții

Al doilea trimestru al acestui an a fost unul important din punct de vedere valoric, datorită cererii de aur de investiții. Intrările de capital în ETF din Vest și achizițiile de lingouri și monede de aur din Est au compensat scăderea dramatică a consumului de bijuterii, în special în China și India, unde sensibilitatea la preț rămâne ridicată.

Reciclarea a contribuit modest la ofertă, reflectând orientarea comportamentului consumatorilor către deținerea sau monetizarea bijuteriilor existente. Între timp, cererea băncilor centrale, deși în scădere față de vârfurile recente, a demonstrat încă o intenție puternică și o poziționare strategică.