Cursuri de schimb flotante versus cursuri de schimb fixe

Unul dintre subiectele principale ale secolului trecut a fost dacă guvernele ar trebui sau nu să favorizeze cursurile de schimb valutar flotante sau fixe. Discuția a evoluat și mai mult, ajungând la ceea ce Robert Mundell a numit o „zonă monetară optimă” într-o lucrare din 1961.

Mundell a susținut că existența unor monede unice pentru regiuni geografice ar aduce mai multe beneficii din perspectiva creșterii economice. Nu voi analiza dacă Mundell a avut sau nu dreptate, dar acesta este modul în care a apărut zona euro.

Cu toate acestea, subiectul cursurilor de schimb flotante și fixe nu a dispărut odată cu moneda euro. În prezent, potrivit Investopedia, există 66 de țări care își leagă moneda de dolarul american.

În acest articol voi explica diferențele dintre cursul de schimb flotant și cel fix, dar și de ce un curs de schimb flotant este întotdeauna mai de dorit decât unul fix.

Ce este un curs de schimb?

Înainte de a explica cele două tipuri de rate de schimb, să definim ce este o rată de schimb valutar:

Rata de schimb valutar este prețul monedei de cotație în raport cu o unitate din moneda de bază.

Pentru exemplificare, luăm perechea valutară EUR/USD. Euro este moneda de bază. Dolarul american este moneda de cotație. O rată de schimb EUR/USD de 1,15 înseamnă că fiecare euro are valoarea a 1,15 dolari americani.

Cursuri de schimb flotante

Putem defini un curs de schimb flotant în felul următor:

Un curs de schimb flotant este cursul de schimb care nu este influențat de forțe din afara forțelor de piață ale cererii și ofertei.

Practic, un curs de schimb flotant este unul determinat de cererea și oferta fiecăreia dintre cele două monede dintr-o anumită pereche. Spunem că este vorba despre un curs de schimb flotant deoarece acesta fluctuează în mod constant. La fel ca o navă neancorată pe mare.

Rețineți că în actualul sistem monetar global nu există nicăieri un regim „pur” de curs de schimb flotant. Pur și simplu pentru că băncile centrale și guvernele intervin – chiar dacă nu direct, ci prin intermediul ratelor dobânzilor și al cheltuielilor publice – în modul în care piețele financiare percep valorile monedelor. 

Astfel, orice formă de intervenție guvernamentală, fie că vorbim despre stabilirea artificială a ratelor dobânzilor, acordarea de împrumuturi garantate de stat sau pur și simplu împrumuturi pentru infrastructură sau cheltuieli militare, toate acestea afectează modul în care piețele reacționează cu privire la valoarea monedei emise de țara respectivă. 

Din cauza acestor forme constante de intervenție – care denaturează valoarea obiectivă a monedelor – nu știm cum arată cu adevărat un regim real de curs de schimb flotant. Cu toate acestea, chiar și cu aceste intervenții indirecte, putem contura cu siguranță beneficiile unui astfel de sistem.

Beneficiile unui curs de schimb flotant

Există o serie de beneficii importante pentru orice țară cu un curs de schimb flotant. Aceste beneficii sunt:

• Lipsa nevoii de rezerve valutare ridicate la banca centrală – banca centrală, prin intermediul unui curs de schimb flotant, nu trebuie să intervină cu valută străină pentru a „ajusta” valoarea monedei sale
• Independența politicii monetare – banca centrală poate lua propriile decizii de politică monetară, fără a trebui să se bazeze pe o entitate menită să controleze o țară separată sau multe alte țări
• Reducerea riscului de speculații valutare – lăsând forțele pieței să decidă care este prețul unei monede în altă monedă, șansele unor niveluri ridicate de apreciere sau depreciere pe termen scurt sunt reduse
• Corecții ale dezechilibrelor comerciale – dacă piețele financiare consideră că o monedă este prea scumpă, exporturile țării respective vor fi considerate mai costisitoare, ceea ce va determina consumatorii să cumpere mai multe bunuri și servicii din țările cu exporturi mai ieftine datorită monedelor mai ieftine
• Reflectă iresponsabilitatea bugetară – atunci când un guvern cheltuie mai mult decât câștigă și creează deficite bugetare constante, investitorii vor încerca să își reducă deținerile din moneda respectivă, deoarece aceasta este în mod constant devalorizată prin expansiunea creditului și prin tipărirea de bani

Ideea generală din spatele beneficiilor unui curs de schimb valutar flotant este concurența. Monedele sunt în competiție. Desigur, întrucât nu avem piețe complet libere și neperturbate, concurența este în prezent distorsionată de intervențiile guvernamentale. 

„Riscurile” unui curs de schimb valutar flotant

Când vine vorba de cele mai citate riscuri ale unui regim valutar flotant, economiștii menționează întotdeauna riscul volatilității. Din cauza modificărilor constante ale cursului de schimb, costurile sau câștigurile exprimate în alte monede prezintă incertitudine.

De exemplu, dacă vă obțineți venitul în euro, dar investiți pe bursa americană, un dolar american mai slab va duce la un randament mai mic în euro. Mai exact, să spunem că investiți 100 de euro în S&P500, la un curs de schimb EUR/USD de 1,15. Aceasta înseamnă că ați investit efectiv 115 dolari americani în indicele bursier american.

Cu toate acestea, dacă peste un an, cursul de schimb EUR/USD devine 1,17, iar câștigul dumneavoastră pe cei 115 dolari este de 10 dolari, atunci:

Randamentul în dolari = 10/115 * 100 = 8,7%

Valoarea portofoliului în dolari după un an = 125 USD

Valoarea portofoliului în euro după un an = 125/1,17 = 106,8 EUR

Randamentul în euro = 6,8/100 * 100 = 6,8%

Efectiv, ați obținut doar un randament de 6,8% din investiție, nu de 8,7%. De fiecare dată când faceți o investiție sau vă împrumutați într-o monedă diferită, ar trebui să vă calculați randamentul sau costul în moneda în care obțineți venitul.

Desigur, un randament anual de 6,8% în euro nu sună rău deloc. Dar ce se întâmplă dacă vă împrumutați într-o monedă diferită? Țările balcanice au făcut acest lucru înainte de criza financiară din 2008. Din cauza ratelor dobânzilor naționale foarte ridicate, oamenii împrumutau credite ipotecare în euro sau franci elvețieni. Cu toate acestea, după izbucnirea crizei la sfârșitul anului 2008 – începutul anului 2009, monedele naționale s-au depreciat rapid, ceea ce a însemnat că, efectiv, oamenii au trebuit să plătească mai mult din venitul lor pentru a rambursa aceeași sumă din datoria în monedă străină.

Dar citarea volatilității ca motiv pentru un curs de schimb fix nu este suficientă. Singura constantă în viață este schimbarea. Iar acest lucru este valabil cu precădere pentru piețele financiare. Intenția noastră de a controla piețe de trilioane de dolari este în zadar. 

Acest lucru a fost dovedit cel mai recent de rata de schimb EUR/RON. Banca Națională a României a încercat să devalorizeze leul românesc încet, în timp. 

Mai multe despre subiect, aici: Deprecierea leului față de euro era de așteptat

Cursul de schimb nu s-a modificat practic deloc între septembrie 2023 și mai 2025, oscilând în jurul valorii de 4,97.

Totuși, aceasta era o rată de schimb complet nesustenabilă. Cu deficite bugetare de 9%, o inflație de două ori mai mare decât media din zona euro și deficite comerciale constante, 4,97 lei pentru un euro nu avea cum să fie un curs de schimb obiectiv, stabilit de piață. Iar acest lucru a fost dovedit pe 7 mai 2025, când leul s-a depreciat față de euro cu peste 2% în acea zi.

De atunci, cursul de schimb nu a mai coborât sub pragul psihologic de 5 lei pentru un euro.

Cursuri de schimb fixe

Potrivit Corporate Finance Institute, un curs de schimb fix:

este un curs de schimb în care moneda unei țări este legată de moneda unei alte țări sau de o marfă tranzacționată în mod obișnuit, precum aurul sau petrolul.

După cum știu deja cititorii noștri, nu mai există un etalon aur real din august 1971, când dolarul nu a mai fost ancorat de metalul galben. Nu există nici monede legate de petrol.

Cu toate acestea, există zeci de monede ancorate la dolarul american.

Cel mai frecvent motiv pentru care țările stabilesc un curs de schimb fix între monedele lor naționale și dolar este stabilitatea. Un curs de schimb fix permite:

• Absența fluctuațiilor comerciale cauzate de mișcările cursului de schimb
• Ancorarea inflației
• Randamente mai sigure ale investițiilor

Dar, așa cum am explicat mai sus, aceasta este doar o iluzie. Din punct de vedere tehnic, ceea ce se întâmplă este că o autoritate centrală – banca centrală – spune că valoarea monedei naționale (care include munca fiecărui angajat și angajator, oportunitățile de noi investiții, existența sau lipsa responsabilităților fiscale și monetare ale guvernului etc.) este egală cu X sumă de dolari americani sau euro. Mai mult, băncile centrale stabilesc că această rată nu se poate modifica chiar dacă se schimbă șomajul, investițiile fluctuează, guvernele se schimbă etc.

După cum scrie Nassim Nicholas Taleb în cartea sa „Antifragil – lucrurile care câștigă din dezordine”:

stabilitatea nu este bună pentru economie: firmele devin foarte slabe în timpul perioadelor lungi de prosperitate constantă lipsită de eșecuri, iar vulnerabilitățile ascunse se acumulează în tăcere sub suprafață – astfel încât amânarea crizelor nu este o idee foarte bună.

În ceea ce privește beneficiile și riscurile unui regim de schimb valutar fix, acestea sunt inversul beneficiilor și riscurilor unui regim de schimb valutar flotant. 

Concluzii

Diferența dintre un regim valutar flotant și unul fix constă în faptul că primul este stabilit de forțele pieței, în timp ce al doilea presupune intervenția unei autorități guvernamentale (fie că este vorba de o bancă centrală sau de un consiliu monetar) pentru a „corecta” forțele pieței.

Cu toate acestea, majoritatea țărilor din întreaga lume utilizează în prezent o combinație a celor două regimuri. Băncile centrale stabilesc un așa-numit tunel în interiorul căruia moneda lor națională poate fluctua în raport cu principalele valute. Este o formă de intervenție limitată. Cu toate acestea, ea nu reflectă realitățile obiective stabilite de forțele cererii și ofertei.

Întrebări frecvente

Ce este un regim de schimb valutar flotant?

Un regim de schimb valutar flotant presupune un sistem în care cursul de schimb valutar a unei perechi valutare (cum ar fi, EUR/RON) nu este infleunțat de vreo autoritate guvernamentală. În clipa de față, nu există nicăieri un astfel de sistem, întrucât orice formă de intervenție a statului (fie prin politica monetară a băncii centrale, fie prin politica fiscală) influențează valoarea unei monede în raport cu altele.

Ce este un regim de schimb valutar fix?

Un regim de schimb valutar fix presupune un sistem în care cursul de schimb valutar a unei perechi valutare (cum ar fi, EUR/RON) este fixat de către o autoritate monetară, fie o bancă centrală, fie un consiliu monetar (cum este în cazul Bulgariei, până la intrarea în zona euro). Într-un astfel de sistem valoarea monedei naționale este fixată de o monedă internațională. În cazul levei bulgare, cursul de schimb dintre euro și leva este fixat la valoarea de 1,95583 leva pentru un euro.

Ce regim de schimb valutar este cel mai des întâlnit în lume?

Întrucât ambele regimerui prezintă riscuri, autoritățile monetare din lume preferă un mix între cele două regimuri. Cel mai des vom întâlni regimuri în care cursul de schimb dintre două valute este așezat într-un „tunel”, cu o valoare minimă și una maximă. Când cursul se apropie sau trece de aceste praguri, autoritatea monetară intervine pentru a readuce cursul la valori mai „stabile”.