Noua țintă de inflație stabilită de BCE și scăderea puterii de cumpărare

Pe 8 iulie, Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis revizuirea obiectivului de inflație și stabilirea unei noi ținte – 2%. La fel ca și în alte dăți, nu este o veste bună pentru zona euro, dar nici pentru țările din afara zonei euro, dar care vor să adere, cum ar fi România și Bulgaria. Asta pentru că orice inflație venită din Europa subminează puterea de cumpărare locală.

Dar să privim problemele pe rând.

Eșecul politicilor BCE și era inflației ridicate în Europa

Menținerea stabilității prețurilor este obiectivul principal al BCE, pe lângă celelalte două direcții care vizează menținerea locurilor de muncă în zona euro și o creștere economică echilibrată. Cele trei obiective ale instituției sunt enumerate în art. 127, alin. 1 din Tratatul privind funcționarea UE.

De la înființare, BCE a înregistrat eșecuri pe toate cele 3 planuri. Șomajul în zona euro rămâne semnificativ mai mare decât în ​​Statele Unite, iar creșterea economică  s-a evaporat chiar și în „anii buni”. În 2019, Franța și Germania – cele două mari economii din zona euro – au înregistrat o stagnare. Acest lucru vine în contextul tipăririi nesfârșite a bancnotelor de către BCE și menținerea artificială a ratelor dobânzilor la datoria publică.

Însă, cel mai grav eșec al băncii centrale rămâne „stabilitatea prețurilor”. Singurul lucru care este „stabil” este devalorizarea euro și distrugerea puterii de cumpărare.

Graficul 1: Indicele armonizat al prețurilor de consum și al șomajului în zona euro

Sursa: Banca Centrală Europeană, Eurostat, calcule proprii

După cum se poate observa, șomajul nu a scăzut sub 7% chiar și în „anii buni”. Astfel, rata șomajului a rămas cu mult peste cea din Statele Unite, de exemplu. Distrugerea puterii de cumpărare este un subiect și mai sensibil. Din 1996 până astăzi, adică în exact un sfert de secol, euro a pierdut aproape 60% din puterea sa de cumpărare.

Datele arată clar că nu putem vorbi deloc despre „stabilitatea prețurilor”. Mai mult, datele nominale ascund imaginea reală. În termeni reali, eroziunea puterii de cumpărare este și mai mare. Am descris în detaliu motivele pentru aceasta în seria de articole „Subminarea banilor”.

Cronica pragului de inflație BCE

În ciuda fiasco-ului valutar, banca centrală a susținut în repetate rânduri că nu și-a atins obiectivul de inflație. Până pe 8 iulie, acesta a fost definit astfel: BCE încerca să aibă un obiectiv de inflație sub 2%. În acest caz, inflația este definită și măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum. În economie, totuși, inflația înseamnă o creștere a ofertei de bani.

Vezi mai multe despre acest subiect: Subminarea banilor 2: Unde dispare inflația

De aici apare discrepanța fundamentală dintre inflația oficială și inflația efectivă. Desigur, atunci când se utilizează un indicator precum indicele armonizat al prețurilor de consum, care este doar o medie statistică, manipularea inflației devine floare la ureche. Și, deși de la începutul anului 2020 agregatul monetar M3 (inclusiv numerar, depozite la termen, fonduri mutuale, depozite la termen mari, tranzacții repo și active lichide) a crescut cu 15%, BCE declara oficial că nu a atins ținta inflației. Desigur, soluția la această problemă financiară dificilă este creșterea în continuare a tipăririi banilor.

Graficul 2: Oferta de bani M3 (euro) și indicele armonizat al prețurilor de consum pe o bază anuală (procente) din zona Euro.

Sursa: Banca Centrală Europeană, Eurostat, calcule proprii

De fapt, în ciuda cantității colosale de bani noi tipăriți cu care BCE inundă economia, banca centrală și-a atins obiectivul de inflație doar de câteva ori de la Marea Recesiune. Reiterăm ​​- stabilirea obiectivelor care se măsoară cu indicatori complet inexacți și manipulabili servește pur și simplu ca paravan și justificare pentru a crea bani noi din nimic.

Noua valoare a inflației BCE. Ce se schimbă în statistici și în realitate

După cum s-a dovedit, până în prezent, obiectivul de inflație al BCE a fost de sub 2%. Noul obiectiv este foarte diferit. În buletinul băncii centrale, în care a fost anunțată noua strategie de politică monetară, citim:

Consiliul a decis că stabilitatea prețurilor se menține cel mai bine printr-un obiectiv de inflație de 2% pe termen mediu. Acest obiectiv este simetric, ceea ce înseamnă că abaterile negative și pozitive ale inflației de la țintă sunt la fel de nedorite. Atunci când economia funcționează aproape de ratele dobânzii scăzute, e nevoie de acțiuni de politică monetară susținute pentru a evita ca deviațiile de la obiectivele inflației să devină un fenomen permanent. Acest lucru poate implica, de asemenea, o perioadă de tranziție în care inflația are o valoare mai mare decât obiectivul propus.

Sunt multe lucruri de analizat în aceste câteva propoziții.

Inflația viitoare ridicată a BCE nu este „tranzitorie”

În primul rând, BCE afirmă direct că inflația viitoare va fi chiar mai mare decât noul lor obiectiv. La fel ca Rezerva Federală, folosește termenul „de tranziție”. Acest termen se folosește pentru a reasigura piețele că ceea ce se întâmplă este planificat și așteptat.

Banca centrală are o situație ingrată. Dacă recunoaște că vom avea o inflație ridicată în viitor, întregul sistem financiar din zona euro va fi amenințat. La urma urmei, ce investitor va căuta să investească într-o monedă sortită prăbușirii? Vor vrea țări precum România și Bulgaria să se alăture navei care se scufundă?

În același timp, BCE nu poate admite că a pierdut controlul inflației. Dacă piețele își dau seama că ceea ce se întâmplă în economie nu depinde de banca centrală, încrederea în aceasta – respectiv în întreaga uniune monetară – se va prăbuși.

Vezi mai multe despre acest subiect aici: Suntem în plină inflație: Ce înseamnă acest lucru și cum să ne protejăm banii

Așadar, inflația nu poate fi „tranzitorie”. Există un decalaj între momentul în care sunt tipăriți banii și momentul în care prețurile pentru bunuri și servicii încep să crească. Dar odată ce acest proces începe, bancherii centrali nu sunt în măsură să-l oprească, mai ales atunci când continuă să tipărească bani (adică umflă moneda), așa cum face BCE.

Să analizăm din nou graficul 2. Lansarea drastică a ofertei de bani, care a fost observată de la începutul anului 2020, va afecta inevitabil prețurile. Din acest motiv, retorica „inflației tranzitorii” aruncă pur și simplu nisip în ochii băncilor centrale. În realitate, ne așteaptă o subminare și mai drastică a euro fiat și a nivelului nostru de trai și o creștere rapidă a prețurilor bunurilor și serviciilor.

O altă modificare a statisticilor inflației

Dacă ceea ce s-a spus până acum este adevărat, atunci cum va justifica BCE creșterea continuă a ofertei de bani? Când schimbă statisticile din spatele obiectivului lor.

În primul rând, BCE urmărește deja o inflație de cel puțin 2%. Astfel, valoarea în sine este deja mai mare decât era până de curând.

Conceptul de „plan pe termen mediu” este crucial. Nu este specificat concret un interval de timp – poate dura șase luni, dar poate dura doi ani. Diferența dintre perioade este semnificativă. Aceasta este cheia care va dezlega mâinile BCE pentru a distruge euro în viitor și, totodată, puterea noastră de cumpărare.

Iată cum funcționează schimbarea statisticilor. Imaginați-vă că indicele armonizat al prețurilor de consum crește la aceeași rată ca „inflația” din Statele Unite și că rata de creștere este de 5% pentru fiecare din următoarele șase luni. Care este mișcarea BCE în fața unei astfel de inflații? Foarte simplu – va spune că:

1. Am avertizat publicul că prețurile vor crește cu mai mult de 2% (ultima teză a documentului citat);
2. Pe termen mediu obiectivul lor nu a fost atins, deoarece „termenul mediu” în cauză poate include lunile viitoare în care indicele prețurilor de consum crește cu mai puțin de 2%, astfel încât media aritmetică în timp a inflației este mai mică de 2%.

Rezultatul va fi dublu. Pe de o parte, odată cu modificarea obiectivului inflației adoptată la 8 iulie, BCE este liberă să tipărească bani pe termen nelimitat, în ciuda distrugerii puterii de cumpărare a euro. Pe de altă parte, este o garanție că nivelul de trai din întreaga Europă va scădea și mai repede, deoarece banii din buzunarele noastre vor putea cumpăra progresiv mai puține bunuri și servicii.

Concluzie

Modificarea pragului de inflație BCE, care s-a setat pe 8 iulie, nu este în niciun caz prozaică. Exact opusul. Banca centrală ne spune într-un text simplu că cei care trăiesc în Europa vor deveni mai săraci. În același timp, instituția și-a schimbat scopul într-un mod atât de inteligent încât poate întotdeauna să crească oferta de bani, indiferent de situația economică.

Locuitorii unor țări precum România sau Bulgaria au fost martorii unor crize valutare relativ recente, chiar dacă nu se află în zona euro. Problema este că oamenii au uitat cum s-a ajuns la aceste situații: printr-o creștere incontrolabilă a ofertei de bani. Astfel de acțiuni dăunătoare nu se vor opri aici, iar zona euro pare să galopeze cu avânt către hiperinflație.

Citiți mai multe despre acest subiect : 8 motive pentru a spune da aurului

De aceea, astăzi este mai important ca niciodată să protejăm valoarea activelor noastre. Mai ales atunci când oamenii în mâinile cărora se află politica monetară, ne spun în față că nimic nu îi va opri să crească și mai mult oferta de bani. După cum știm, aurul pentru investiții este cel mai bun mod de a ne proteja puterea de cumpărare în situații de criză, indiferent de cauzele care le provoacă.