Datele privind oferta de bani din România și Bulgaria arată că a atins cea mai mare valoare de la începutul crizei din august. Aici vom analiza consecințele acestui fapt și care sunt diferențele dintre cele două sisteme monetare, leul românesc și leva bulgărească.

Infografic: creșterea ofertei de bani în România și Bulgaria

Situația din România

În România, leul este o monedă liber-plutitoare, ceea ce înseamnă că cursul său de schimb nu este fixat pentru o altă monedă sau activ, cum ar fi aurul (în cazul etalonului aur). Prin urmare, dacă Banca Națională Română (BNR) crește masa monetară, umflând astfel leul, valoarea de cumpărare a acestuia față de alte valute va scădea. Prin urmare, dacă în 2005, un euro costa 3,6 lei, astăzi valorează 4,95 lei.

Citiți mai multe despre acest subiect: Noua țintă de inflație stabilită de BCE și scăderea puterii de cumpărare

Se pare că, în cursul crizei pandemice, Banca Națională Română a accelerat rata la care leul se depreciază. Exact asta arată datele privind oferta de bani din țară.

În bani mari sau în agregatul monetar M3, rata de creștere a ajuns la 17,7% față de august 2020. Aceasta este cea mai mare rată de creștere din februarie 2009 (în plină criză economică).

Banii M2 în circulație cresc în același ritm anual. Și în cazul lor, aceasta este cea mai mare creștere din ianuarie 2009 până acum.

Creșterea ofertei de bani M2 nu se reflectă imediat în indicele prețurilor de consum. Am analizat motivele pentru care se întâmplă acest lucru în seria de articole „Subminarea banilor”. În acest sens, trebuie remarcat faptul că numai din 2007, prețurile în România, chiar și conform statisticilor oficiale, aproape s-au dublat.

Ce se întâmplă în Bulgaria

Spre deosebire de leul românesc, leva bulgărească se află în regimul consiliului monetar. Astfel, cursul său de schimb este fixat față de euro la un preț de 1,95583 BGN pe euro. În același timp, Banca Națională Bulgară nu este în măsură să mărească oferta de bani fără să aibă suma adecvată de euro pentru a asigura nivele nou create.

Cu toate acestea, oferta monetară poate crește dacă BNB își mărește rezervele valutare, adică cele în euro. Exact acest lucru poate fi observat și din date (a se vedea infograful). Dar fără o creștere corespunzătoare a economiei, banii în circulație (agregatul monetar M1) au crescut cu 20,7% anual. Banii mari M2 și M3 au crescut cu 13,6% în august.

Citiți mai multe despre acest subiect: De ce Europa mizează pe aur împotriva inflației

Creșterile nu pot fi atribuite sezonului turistic sau retragerilor de numerar. Dacă s-ar observa un astfel de scenariu, am fi martori la o creștere a M1 și o contracție a M2. Motivul este că banii sunt retrași din agregatul monetar M2 și curg în agregatul monetar M1. De exemplu, un astfel de scenariu a fost observat în 2014. În acest caz, economiile în creștere ale gospodăriilor și ale sectorului privat (respectiv 10,9% și 13,6% anual în august) se revarsă în M2.

Pentru a compara Bulgaria cu România, din 2007 agregatul monetar M2 a crescut de la 42 miliarde BGN la 122 miliarde BGN (creștere de 190%). În aceeași perioadă, indicele global al prețurilor de consum a crescut de la 4995 la 7392 puncte (o creștere de aproape 50%). Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că în 2013 INS a schimbat metodologia de calcul al indicelui prețurilor de consum.

Ce implică diferitele agregate monetare?

Banii din economie sunt considerați ca clase diferite (numite și agregate), în funcție de cât de ușor pot fi schimbați cu alte clase de active. Cu cât această viteză este mai mare, cu atât devin mai lichizi.

Prin urmare, prima formă de agregat monetar este de obicei M0. Include bancnotele și monedele aflate în circulație. În M1, li se adaugă depozite peste noapte. M2 este egal cu M1 plus cvasi-bani. Cvasi-banii includ depozite cu scadență de până la 2 ani și depozite care pot fi utilizate după notificare. Când tranzacțiile repo, acțiunile și valorile mobiliare cu o scadență de până la 2 ani sunt adăugate la M2, atunci vorbim deja despre „banii mari” ai M3.

Creșterea ofertei de bani este inflație?

Conform teoriei economice – da. Termenul înseamnă „inflație”, referindu-se la inflația masei monetare. Creșterea prețurilor este pur și simplu o consecință a creșterii ofertei de bani.

Citiți mai multe despre acest subiect: Subminarea banilor: de ce este tipărită o sumă record și, potrivit băncilor centrale, nu există inflație

Henry Hazlitt descrie fenomenul în eseul său „Ce trebuie să știm despre inflație”, iar exemplul său cu dolari este valabil și în cazul leului românesc și al levei bulgărești:

Când masa monetară crește, oamenii au de oferit mai mulți bani pentru a cumpăra bunuri. Dacă oferta de bunuri nu crește – sau nu crește odată cu creșterea ofertei de bani – atunci prețurile mărfurilor vor crește. Fiecare dolar devine mai puțin valoros pe măsură ce există mai mulți dolari. Prin urmare, se vor schimba mai mulți dolari pentru, să zicem, o pereche de pantofi sau un kg de grâu decât înainte. Un „preț” este valoarea de schimb între un dolar și o unitate de bunuri. Când oamenii au mai mulți dolari, apreciază fiecare dolar mai puțin. Așadar, prețurile mărfurilor cresc – nu pentru că sunt mai rare decât înainte, ci pentru că banii sunt mai abundenți.

Revenind la infograficul de mai sus, în practică, acest lucru este exact ceea ce se observă atât în România, cât și în Bulgaria. Ambele țări au o experiență lungă și negativă cu creșterea ofertei de bani și a inflației. Nu trebuie să uităm că aceleași tendințe sunt observate la nivel global, inclusiv în Germania, întreaga Uniune Europeană și Statele Unite.