Rezerve de aur, aur de investiții, bănci centrale

În urma celui mai recent sondaj al Consiliului Mondial al Aurului, dedicat băncilor centrale ale lumii pe problematici legate de aur, 29% dintre acestea au afirmat că urmează să își crească rezervele în următorul an.

Haideți să vedem ce înseamnă acest aspect pentru prețul aurului și care sunt băncile centrale dispuse să cumpere aur.

Motivul și caracteristicile sondajului

Începând cu anul 2018, Consiliul Mondial al Aurului publică, anual, un raport de sondare a băncilor centrale din lume. Întrebările adresate sunt legate de piața internațională de aur, sau sunt tangente acesteia.

De ce ar face Consiliul Mondial al Aurului un astfel de sondaj?

Dintre toți actorii globali ai pieței de aur, băncile centrale sunt entitățile cu cele mai mari achiziții de aur. Acest aspect s-a accentuat în 2022 și 2023, când băncile centrale din întreaga lume au achiziționat cantități istorice de aur.

Achizițiile acestea au rămas la un nivel robust și în primul trimestru al acestui an, când băncile central au achiziționat un total de 289,7 tone de aur, cu 1% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut. Este important să menționăm că această creștere a cererii, deși infimă, a avut loc pe fondul unei creșteri a prețului aurului de 9,5%.

Dintre băncile centrale cu cele mai mari achiziții în primele patru luni ale anului acesta, Banca Centrală a Turciei este pe primul loc cu achiziții de 38 de tone de aur. Aceasta este urmată de Banca Populară Chineză (28,9 tone de aur), Banca de Rezervă a Indiei (24,1 tone de aur) și Banca Națională a Kazahstanului (22,3 tone de aur).

Astfel, achiziționând în ultimii doi ani aproximativ o cincime din oferta globală de aur, poziția băncilor central pe piața internațională de aur este foarte importantă. Sunt unul dintre factorii care au împins prețul aurului la niveluri record în ultimul an.

Care bănci centrale sunt sondate?

Conform Consiliul Mondial al Aurului, aceștia, împreună cu agenția YouGov – o agenție britanică de cercetare statistică – trimit sondaje către toate băncile centrale din lume cărora nu le sunt impuse sancțiuni. Anul acesta, numărul respondenților a fost de 69 din 149 de bănci centrale. Numărul de respondenți este cu 18% mai mare, față de sondajul din 2023, când 59 de bănci au răspuns chestionarului.

Chestionarul s-a desfășurat între 19 februarie și 30 aprilie 2024. În cadrul acestuia, răspunsurile au fost decalate între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Pentru a face diferențierea între state, s-au utilizat listele oferite de Fondul Monetar Internațional.

De ce dețin băncile centrale aur?

În cadrul sondajului, Consiliul Mondial al Aurului a inclus întrebarea legată de relevanța unor motive pentru care băncile sondate dețin aur.

Dintre toate motivele prezentate, 93% din bănci au considerat inflația ca fiind cel mai relevant factor pentru deținerea rezervelor de aur. Acesta a fost urmat de performanța aurului în vremuri de criză, diversificarea portofoliului și absența riscului de pierdere a investiției.

Când vine vorba de gestionarea efectivă a rezervelor internaționale, băncile centrale au considerat ca factor cel mai relevant nivelul dobânzilor. Ulterior, au fost menționate inflația și instabilitatea geopolitică, relevanța acestor factori fiind exact același precum în 2023.

Consider că acesta este cel mai important grafic din toate cele opt prezente în raport. Consiliul Mondial al Aurului a reușit să captureze statutul neglijent al băncilor centrale ale economiilor dezvoltate. Dintre cele 24 de bănci centrale aparținând economiilor dezvoltate, doar un sfert consideră că transferul de putere economică este o adevărată problemă. Spre deosebire de 42% în cazul țărilor emergente.

Mai mult decât atât, niciuna dintre băncile centrale din lume nu văd implementarea banilor digitali ca fiind un risc, deci motiv pentru a deține aur. Nici țările emergente nu stau bine din acest punct de vedere, cu numai opt din 45 recunoscând banii digitali ca fiind un adevărat risc.

Astfel, am putea spune că băncile centrale ale economiilor în dezvoltare sunt mult mai conștiente de ce înseamnă risc, spre deosebire de cele din economiile dezvoltate.

Cum prevăd băncile centrale rolul aurului în viitor?

Întrebate despre cum consideră că va evolua raportul aurului ca activ în totalul rezervelor internaționale globale în următorii cinci ani, 69% dintre bănci au răspuns că prevăd o creștere în acest sens. Acest lucru înseamnă achiziții continue de aur pe termen lung, care să asigure creșteri constante în prețul aurului.

Însă, aici trebuie să fim foarte atenți la care sunt băncile centrale care achiziționează aur. După cum am discutat mai sus, tendința achizițiilor are loc, cu precădere, în Orient, cu Turcia și China fiind lideri în acest aspect.

Pe un termen de 12 luni, 29% din băncile sondate au răspuns că se așteaptă ca rezervele lor de aur să crească. Acest procent este cel mai ridicat de când Consiliul Mondial al Aurului a început realizarea acestui sondaj în 2018.

Este interesant de văzut că procentul băncilor centrale care se așteaptă ca rezervele lor de aur să se diminueze a rămas constant față de anul trecut la 3%. Acesta este un semn bun, mai ales pentru țările dezvoltate. Existența aurului în rezervele băncilor centrale (ba chiar creșterea acestor rezerve) oferă legitimitate băncilor în cauză să creeze bani prin tipărire.

Continuă relocarea rezervelor de aur

Tema principală a ultimilor ani privind băncile centrale și aurul, pe lângă achizițiile masive, a fost repatrierea rezervelor. Tendința începută în 2021 persistă până și astăzi. Motivul principal constă în păstrarea rezervelor în siguranță, dar și de a avea acces la ele oricând țara le necesită.

Mai multe despre subiect, aici: Sondaj: băncile centrale își aduc acasă rezervele de aur

Cel mai recent moment de repatriere a fost cel al Indiei, care în primul trimestru al acestui an și-a repatriat 100 de tone de aur din seifurile londoneze. Considerând un total de 822,1 tone de aur deținute de Banca de Rezervă a Indiei, 100 de tone este o cantitate semnificativă.

Mai multe despre subiect, aici: India își mută rezervele de aur acasă

Conform sondajului, procentul băncilor centrale cu rezerve de aur în Londra a crescut de la 53% anul trecut la 55% anul acesta. În același timp, și procentul aurului deținut domestic a crescut de la 35% la 41%. Băncile centrale estimează că în următorul an rezervele lor de aur nu vor suferi mișcări atât de consistente ale locației rezervelor precum anul trecut.

Concluzii

Sondajul marchează anumite puncte foarte importante în ceea ce privește poziția băncilor centrale în piața internațională de aur. Tendința este una clară – acestea vor continua să cumpere. Iar aceste achiziții, vor împinge prețul aurului la valori și mai ridicate.

Totuși, după cum am menționat, este foarte important care sunt băncile centrale care cumpără aur. Deocamdată, Orientul deține monopolul asupra achizițiilor de aur. Rămâne de văzut dacă poziția băncilor centrale din țările dezvoltate se va schimba și vor începe și acestea să aloce procente mai mari către aur.