Adaugă alertă de preț

Ce se întâmplă cu prețul aurului?

Publicat de Daniel Voloscsuk în categoria Știri de Aur în data de 05.03.2024
Preț aur (XAU-RON)
10991 RON/oz
  
+ 5 RON
Preț argint (XAG-RON)
140 RON/oz
  
- 0 RON
Preț aur, prețul aurului, aur de investiții, lingouri de aur PAMP

Prețul aurului atinge noi recorduri, din nou. Prețul la momentul scrierii acestui articol este de 2140 de dolari per uncie troy.

Prețul aurului, preț aur în dolari americani

Prețul este la nici 10 de dolari distanță de maximul istoric atins în urmă cu exact patru luni. Pe 4 decembrie, prețul aurului a urcat la 2149 de dolari per uncie troy.

Mai multe despre subiect, aici: Prețul aurului a atins maxime istorice

În decembrie prețul a crescut atât de vertiginos datorită unui discurs al directorului Rezervei Federale, Jerome Powell despre așteptările inflaționiste. De data aceasta avem o serie de factori care stau la baza unei astfel de creșteri. Haideți să vedem care sunt aceștia.

Jerome Powell susține un testimoniu în fața Congresului American

Dacă în decembrie prețul aurului a crescut masiv în urma unui discurs al Guvernatorului Rezervei Federale, Jerome Powell, se pare că de data aceasta evenimentele au loc în ordine inversă. Powell urmează să susțină un testimoniu în fața Congresului American miercuri și joi (6 și 7 martie 2024).

În cadrul acestui testimoniu, acesta ar urma să explice deciziile monetare ale băncii centrale americane în Camera Reprezentanților (miercuri) și în Senat (joi). Rămâne de văzut dacă congresmenii vor considera politica monetară implementată de Rezerva Federală ca fiind una eficientă, cu mai multe beneficii decât costuri.

Datele economice nu sunt cele mai pozitive

Datele economice din ultimele două săptămâni denotă că Statele Unite (și nu doar) se află în fața unor dificultăți sistematice. Deși intervențiile Rezervei Federale la suprafață par a fi funcționale – adică SUA nu este încă în recesiune, oficial – costurile politicilor monetare sunt mult mai mari decât beneficiile.

Veșnica inflație

După o perioadă de trei ani de lupte împotriva inflației, aceasta este încă o problemă la nivelul SUA, dar și în zona euro. Cei mai mulți se uită la rata inflației oficiale, o medie statistică formată din evoluția prețurilor unor clase de bunuri și servicii pe care nu toți le folosim.

Mai multe despre subiect, aici: Ce este inflația?

Indicele „preferat” al Rezervei Federale pentru inflație este indicele PCE (Personal Consumption Expenditure – Cheltuielile de Consum Personal). Acest indice, în viziunea Fed, ar reda mai clar ecoluția prețurilor pentru gospodării, și impactul adevărat al politicilor expansioniste – inflație și credit excesiv – din perioada 2020 – 2021.

Rata anuală a PCE a fost de 2,4% în ianuarie 2024. Comparată cu rata anuală inflației, aceasta este mai joasă cu 0,7 puncte procentuale, inflația pentru aceeași perioadă fiind de 3,1%.

Totuși, creșterea celor două rate la nivel lunar (ianuarie 2024 comparat cu decembrie 2023) este de 0,3% în cazul ambilor indici. Aceste creșteri denotă că Rezerva Federală nu și-a încheiat scopul de reducere a inflației, indiferent de indicele cu care vor să ascundă creșterea prețurilor.

Dobânzile – așteptări și realitate

În articolul „Aurul în 2023 – ce a fost și ce poate urma în 2024?” am menționat că prețul aurului anul acesta va fi impulsionat de tăierile ratelor dobânzii din SUA. Conform așteptărilor, anul acesta urma să avem parte de trei rânduri de tăieri ale dobânzii, fiecare de câte 25 de puncte de bază.

Mai multe despre subiect, aici: Introducere în conceptul de dobândă

Chiar dacă la momentul scrierii articolului menționat (ianuarie 2024) exista o posibilitate de 70% ca Fed să taie dobânzile în martie anul acesta, aceste așteptări au scăzut semnificativ. Conform FedWatch Tool al celor de CME Group – instrumentul care măsoară probabilitatea ca rata dobânzii să fie într-un anumit interval – șansele ca Fed să taie dobânzile la ședința din 20 martie sunt de 3%.

Motivul stă în abordarea Rezervei Federale asupra economiei americane, pe care o vede ca fiind stabilă, chiar și cu rate ale dobânzii la niveluri record. Cu cât economia dă dovadă de reziliență, în lumina unui credit scump și a accesului la lichiditate pe piețele financiare redus, șansele ca rata dobânzii să fie redusă scade cu fiecare zi.

Conform FedWatch Tool, ratele dobânzilor ar urma să fie tăiate abia la decizia Rezervei Federale din 12 iunie 2024.

Piața muncii

Săptămâna 4 – 8 martie marchează publicarea unei serii de date referitoare la piața muncii din SUA. Unul dintre cei mai importanți indicatori, cu referire la stabilitatea pieței muncii, constau în Job Opening and Labour Turnover Survey (JOLTS; Oferta de Locuri de Muncă și Fluctuația Forței de Muncă).

Aceste JOLTS constau în numărul de locuri de muncă vacante, a demisiilor, concedierilor, dispozițiilor, deceselor și a numărului de pensionări. Cu cât aceste JOLTS sunt mai puține, cu atât înseamnă că piața muncii este mai stabilă.

Așteptările privind numărul de JOLTS pentru luna ianuarie 2024 sunt de 8,9 milioane, în scădere față de 9,026 milioane în decembrie anul trecut. Este important de menționat că numărul de JOLTS este încă mai ridicat decât valorile pre-pandemice. Totuși, rata șomajului în SUA este la niveluri record de mici – 3,7%.

Singura explicație constă în faptul că oamenii nu își mai păstrează locul de muncă pentru o perioadă de timp la fel de lungă precum înainte de pandemie. Motivul principal îl reprezintă concedierile, în special în industrii care devin din ce în ce mai sensibile la capabilitățile inteligenței artificiale și a robotizării.

Tot săptămâna aceasta vor fi publicate cererile de șomaj din perioada 24 februarie – 2 martie. Acestea se așteaptă să rămână neschimbate față de cererile dintre 17 – 23 februarie, fiind de 215.000. În cazul acestor cereri, deja avem cifre similare cu cele din perioada pre-pandemică.

Rămâne de văzut cât de stabilă rămâne această piață a muncii, considerând că încep să crească salariile pentru a acoperi daunele cauzate de inflație asupra angajaților. În lumina creșterii acestor costuri cu salariile, a accesului foarte dificil la credit și împrumuturi oricum foarte scumpe pentru companii, dar și a costurilor de producție, nu este o surpriză să vedem producția generală scăzând.

Producția pe muchie de cuțit

Indicele compozit Purchasing Manager’s Index a fost revizuit în februarie, după primele date arătând 51,4 puncte. După revizuire, PMI este de 52,5 puncte, peste valoarea de 52 de puncte din ianuarie. Acest indice măsoară încrederea afaceriștilor în economia generală pe termen scurt. Cu cât o valoare este mai apropiată (sau chiar sub) pragul de 50 de puncte, cu atât predilecțiile sunt mai sumbre.

Mai multe despre subiect, aici: Economiile europene devin stagnante

Vedem acest eveniment în zona euro, unde indicele PMI este sub pragul de 50 de puncte din iunie 2023. Astfel de valori scăzute se revăd în producția industrială a Europei, sau mai bine zis, în lipsa ei.

Cu cât presiunile asupra companiilor în ceea ce privește costurile (dar și reglementările) rămân ridicate, cu atât economia va produce mai puțin.

Produsul Intern Brut și datoria publică

În trimestrul al patrulea al anului 2023, Produsul Intern Brut al Statelor Unite a crescut cu 334,5 miliarde de dolari. În același timp, datoria publică a SUA a crescut cu 834 de miliarde de dolari.

Nu mai este un secret faptul că SUA este o țară construită pe datorie. Nu este singura de altfel. Problema constă în viteza de creștere a acestor datorii. Viteză care este în accelerare. Doar în 2023, datoria publică a Statelor Unite a crescut cu 1,9 trilioane de dolari, o creștere de 6,2% față de nivelul din 2022. În aceeași perioadă, PIB-ul țării a crescut cu 1,54 de trilioane de dolari, adică 5,8%. Actualmente, datoria țării crește cu 1 trilion de dolari la fiecare 100 de zile.

Problema majoră constă în costurile din ce în ce mai mari cu dobânzile. Așa cum am menționat mai sus, o economie „stabilă” în viziunea Fed va amâna cât mai mult tăierile de dobânzi. Aceste amânări se manifestă prin cheltuieli bugetare masive cu dobânzile pentru obligațiunile guvernamentale, pentru care statul ajunge să se împrumute.

Mai multe despre subiect, aici: Plafonul de îndatorare al SUA nu va fi suficient de mare

În 2023, SUA a atins nivelul de 1 trilion de dolari în cheltuieli bugetare doar pentru dobânzi. A se ține cont că întregul PIB al țării pe 2023 a fost de 27,94 de trilioane. Deci, cheltuielile bugetare cu dobânzile au ajuns să reprezinte 3,57% din PIB. Comparat cu cheltuielile de 3,65% din PIB pe apărare, SUA se află între ciocan și nicovală în menținerea unei inflații joase, și riscul unei recesiuni cauzate de insolvența statului.

Prețul aurului în alte valute

Deși aici am discutat în principal despre aspectele macroeconomice din Statele Unite, există dificultăți în majoritatea economiilor. Țări care erau văzute ca principali actori economici se află în recesiune (Germania, Marea Britanie și Japonia).

Mai multe despre subiect, aici: Germania este într-o recesiune tehnică

Țările de pe Bătrânul Continent suferă din cauza unor politici de suprafață. Spun de suprafață deoarece acestea sună bine și par a veni în ajutorul cetățenilor. Dar dacă este să le analizăm în detaliu, efectele negative sunt mai mari decât cele pozitive. Exact asta s-a întâmplat în urmă cu aproape două luni, când fermierii, la capătul puterilor de a produce cu o marjă de profit sustenabilă, îngrădiți fiind de diverse măsuri, au blocat accesul în orașe precum Paris, Bruxelles, Berlin, și chiar în localități din România, Ungaria și Polonia.

Astfel de dificultăți alimentează perioade de incertitudine, marcate și de cele două conflicte armate din Ucraina și Fâșia Gaza. Pe fondul unor astfel de perioade, active sigure, precum aurul și argintul, au parte de câștiguri de preț semnificative.

Astfel, prețul aurului a atins valori istorice (din nou) în majoritatea valutelor importante la nivel internațional, excepția fiind (din nou) dolarul american.

Mai multe despre subiect, aici: Prețul aurului în euro a atins un maxim istoric

Cu cât vedem mai multe astfel de comportamente în prețul aurului, cu atât mai mult ar trebui să ne întrebăm cât de mari sunt problemele structurale cauzate de tipărirea de bani nesusținuți de vreun activ și de creditarea excesivă.

Preț aur (XAU-RON)
10991 RON/oz
  
+ 5 RON
Preț argint (XAG-RON)
140 RON/oz
  
- 0 RON

Poate vrei să citești