Adaugă alertă de preț

Un trimestru de aur

Publicat de Daniel Voloscsuk în categoria Știri de Aur în data de 30.04.2024
Preț aur (XAU-RON)
10741 RON/oz
  
- 53 RON
Preț argint (XAG-RON)
145 RON/oz
  
- 3 RON
aur, lingou de aur, aur de investiții

Cererea de aur în primul trimestru din anul 2024 a scăzut cu 5% comparată cu aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, dacă este să luăm în calcul și cererea „la tejghea”, cererea totală de aur a crescut cu 2,6%. Având în vedere o majorare a prețului aurului de 10%, asistăm la o piață a aurului foarte robustă.

Tendința este cu atât mai interesantă (pentru unii, poate chiar înfiorătoare) cu cât această cerere este impulsionată de către Est, cu precădere China, Rusia, țările din Asia Mică și India.

Mai multe despre subiect, aici: Febra de aur a Chinei

Vestul, reprezentat de Europa, Statele Unite și Canada, renunță din ce în ce mai mult la metalul galben. Rămâne de văzut unde vor duce astfel de politici, dar până atunci, haideți să vedem cum a evoluat piața aurului în primele trei luni ale anului, pe baza datelor oferite de Consiliul Mondial al Aurului.

Prețul aurului

Deși la nivel global cererea de aur a rămas relativ stagnantă (dacă este să considerăm și cererea OTC) comparată cu valoarea din primul trimestru al anului 2023, prețul a crescut cu 10%. Cea mai mare parte a acestei creșteri a avut loc de la începutul acestui an, cu prețul aurului majorându-se cu 15%.

Am putea motiva acest aspect printr-o ofertă în scădere. Doar că nu este cazul.


Oferta totală de aur a crescut cu 3%, impulsionată de o creștere de 12% de aurul reciclat. Prin aur reciclat înțelegem bijuterii, diverse echipamente tehnologice, dar și monede și lingouri fizice care au reintrat pe piața aurului în urma topirii și rafinării.

Producția minieră a crescut, de asemenea, cu 4%. Aproximativ două treimi din producția totală de 893 de tone de aur se estimează că o să vină din China, Canada și Ghana.

Deși producția și cererea au crescut relativ identic, prețul a avut parte de un impuls semnificativ. Un aspect la care ne putem uita este cel al speculației. Cu ratele dobânzilor încă la niveluri foarte ridicate (și chiar cu șanse de majorare), investitorii speculează pe piața aurului.

Speculație pe piața aurului

Acest aspect poate fi urmărit printr-un instrument denumit „open interest” (interes deschis). Acesta se referă la numărul de contracte opțiuni și futures care nu au fost finalizate. Practic, denotă interesul din partea investitorilor care ar fi dispuși să cumpere metalul galben la o dată prestabilită în viitor, la un preț prestabilit, fiind sau nu obligați să o facă.


În graficul de mai sus am reprezentat interesul pentru contracte opțiuni și futures pentru o sută de uncii de aur, alături de prețul aurului. Corelația este una directă și puternică, ceea ce este logic. Cu cât acest interes este mai mare, cu atât prețul crește.

Acesta poate fi și un indicator vizavi de așteptările pieței cu privire la prețul aurului.

Cererea pentru bijuterii

Cererea de aur pentru bijuterii reprezintă aproximativ jumătate din cererea globală a aurului. Este una dintre cele mai importante sectoare ale întregii piețe.

Principalii cumpărători sunt indienii și chinezii, în special în perioada septembrie – aprilie, întrucât această perioadă marchează sezonul nunților. Dintre cele două, China este pe primul loc în consumul de aur pentru bijuterii.


Doar că, de data aceasta nu vorbim de cerere din partea chinezilor doar pentru nunți. Conform unui sondaj realizat de Consiliul Mondial al Aurului, în perioada iulie – august 2023, cererea de bijuterii de aur din China a devenit o investiție, mai degrabă decât un element cultural.

Conform sondajului, majoritatea achizițiilor sunt reprezentate de bijuterii cu greutatea de până în zece grame.

Această cerere este contracarată de oferta de bijuterii și produse investiționale din partea comercianților cu amănuntul. În cadrul aceluiași sondaj, s-a constatat că 67% din comercianți au spre vânzare produse de aur. Comparată cu un sondaj similar realizat în 2021, când doar 52% din comercianți ofereau astfel de produse, creșterea ofertei este impresionantă.

Aurul de investiții fizic

Prin aur de investiții fizic înțelegem lingouri și monede, care se pretează anumitor criterii internaționale pentru a fi considerate produse de investiții.

Mai multe despre subiect, aici: Ce este aurul de investiții?

Cererea din partea țărilor răsăritene a explodat în primul trimestru al acestui an. Din totalul de 312,3 tone de aur, 35,4% a venit din China, însemnând 110,5 tone. Această cerere din China pentru aurul de investiții reprezintă o creștere de 68% față de aceeași perioadă a anului trecut.


Vedem creșteri în mai toate țările asiatice. În cazul țărilor arabe există atât creșteri, cât și scăderi în cererea pentru lingouri și monede de aur. Dar cel mai important aspect este cererea aproape inexistentă din partea țărilor vestice pentru aurului de investiții fizic. Statele Unite au înregistrat o scădere de 44% în cererea pentru lingouri și monede.

O cerere foarte slabă se vede și în țări care erau principali cumpărători de aur, precum Elveția, Germania și Austria. În medie, cele trei țări au avut parte de o scădere a cererii de 60%.

Mai multe despre subiect, aici: Ce țări cumpără cel mai mult aur de investiții?

Franța este una dintre puținele țări din lume net vânzătoare de aur de investiții. În ultimele două trimestre, francezii au înregistrat vânzări nete de lingouri și monede de 1,8 tone.

Astfel, este destul de evident că aurul părăsește Vestul și migrează către Est.

Cererea de aur „la tejghea”

Cunoscută drept over-the-counter (OTC), acest tip de cerere a aurului este mai puțin reglementată față de tranzacțiile care au loc prin diverse burse. În acest caz vorbim de tranzacții directe dintre două părți, care negociază între ei termenii contractuali.

Cererea OTC a crescut exponențial în primul trimestru al acestui an. Comparată cu aceeași perioadă a anului 2023, majorarea este de 220%, de la 42,7 tone de aur la 136,4 tone. Primele trei luni ale acestui an au marcat cea mai ridicată cerere OTC din trimestrul doi al anului 2022, chiar după izbucnirea războiului din Ucraina.

Conform Consiliului Mondial al Aurului, această cerere este un factor determinant al creșterii prețului aurului.

Fondurile de aur (ETF)

Urmărirea evoluției fondurilor de aur oferă o imagine de ansamblu mult mai concretă asupra tendințelor din piață. Motivul constă în fluiditatea acestor tranzacții, spre deosebire de piața spot, în care tranzacțiile se fac fizic.

Mai multe despre subiect, aici: Ce sunt fondurile de aur tranzacționate la bursă?

Dar, și aici, avem parte de aceeași situație. Estul cumpără aurul, iar Vestul îl vinde. Activele deținute de primele zece cele mai mari fonduri de aur au înregistrat scăderi de 9,6% comparate cu trimestrul unu din 2023.


Toate dintre cele zece cele mai mari fonduri de aur provin din țări occidentale. Deși sunt cele mai mari, faptul că investitorii își retrag fondurile începe să le submineze.

De partea cealaltă, ETF-urile de aur asiatice au avut parte de creșteri în activele deținute de 25% anual, ajungând la 147,6 tone. Actualmente, fondurile de aur asiatice dețin mai puține active decât cel mai mare fond de aur din Germania, Xetra-Gold (181,5 tone).

Rămâne de văzut cât timp va dura până când fondurile de aur din Orient le vor prinde din urmă pe cele europene și americane.

Cererea de aur a băncilor centrale

Atât anul 2022, cât și 2023 au marcat achiziții record de aur din partea băncilor centrale. Anul 2024 se conformează tendinței, cu achiziții de 289,7 tone de aur din partea autorităților monetare ale lumii, o creștere anuală de 1,2%.

Mai multe despre subiect, aici: Aurul în 2023 – ce a fost și ce poate urma în 2024?

Cele mai mari achiziții au fost realizate de către Banca Centrală a Turciei (30,12 tone), Banca Populară Chineză (27,06 tone) și Banca de Rezervă a Indiei (18,51 tone). În cazul Băncii Centrale a Turciei, vedem același comportament ca în anul 2022, când BCT a fost cel mai mare cumpărător de aur al anului, cu achiziții totale de 147,6 tone de aur.


Vedem creșteri și în rândul băncilor centrale ale țărilor europene, cu precădere în cazul Cehiei și al Poloniei. Banca Națională a Cehiei a achiziționat în primele trei luni ale acestui an 4,78 tone de aur. Aceste achiziții duc rezervele Cehiei la 35,45 tone de aur, o creștere de 208% din trimestrul doi al anului 2022, când actualul guvernator al BNC declara că va mări rezervele de aur ale băncii cu 1000%.

Mai multe despre subiect, aici: Cehia își mărește rezervele de aur cu 1000%

Banca Națională Poloneză își continuă achiziția de rezerve de aur începută în aprilie 2023. După achiziții totale de 130 de tone de aur anul trecut, în primele trei luni ale acestui an BNP și-a mărit rezervele cu 1,19 tone de aur.

Mai multe despre subiect, aici: De ce cumpără Polonia cantități uriașe de aur?

Actualmente, rezervele de aur ale Poloniei se află puțin sub 360 de tone. Astfel, țara se plasează pe locul al 15 mondial în topul țărilor cu cele mai mari rezerve de aur.

Printre țările vânzătoare se numără Uzbekistan (-13,69 tone), Tailanda (-9,64 tone) și Filipine (-1,71 tone).

Concluzii

Cererea de aur, în special cea pentru aur de investiții, OTC și pentru rezervele băncilor centrale sunt fundamentul creșterii prețului aurului. Aceste cereri consolidează prețul metalului galben la un anumit prag. Fluctuațiile pe care le vedem în ultimele două săptămâni sunt elementul speculativ.

Acest raționament îl putem baza atât pe open interest, cât și pe faptul că oferta ține pasul cu cererea. Dacă cererea ar stagna sau ar scădea, prețul și-ar urma, cel mai probabil, traseul dictat de cerere și ofertă.

Dar, pe fondul unei lumi divizate, cu tensiuni geopolitice crescânde și cu economii stagnante, aurul pare a fi singura investiție sigură, și nu doar pe termen lung.

Preț aur (XAU-RON)
10741 RON/oz
  
- 53 RON
Preț argint (XAG-RON)
145 RON/oz
  
- 3 RON

Poate vrei să citești