Febra de aur a Chinei

Conform unui proverb chinezesc, „o carte face cât un lingou de aur”. Deși cunoașterea a fost de multe ori valorificată sub astfel de comparații, evenimente recente de pe piața metalelor prețioase tind să contrazică cel puțin sensul denotativ al expresiei.

În ultimele două luni, prețul aurului a avut parte de cele mai semnificative creșteri de la începuturile pandemiei încoace. Din 1 martie până pe 10 aprilie, momentul redactării articolului, prețul aurului a avut parte de o creștere impresionantă de peste 15%. Motivele din spatele aceste creșteri le-am discutat într-un articol anterior.

Mai multe despre subiect, aici: Ce se întâmplă cu prețul aurului?

În acest articol în schimb voi aborda un actor foarte relevant în stabilirea prețului aurului – China. A doua superputere mondială a devenit locomotiva unei tendințe din ce în ce mai mari de achiziții de aur, atât la nivel instituțional, cât și în rândul consumatorilor. Să vedem de ce.

China și consumul de aur

Țările cele mai mari consumatoare de aur din lume sunt India și China. Prin consumatori de aur înțelegem țări care utilizează aurul pentru bijuterii, industrie, investiții, medicină, etc. Dintre toate acestea, consumul de aur pentru bijuterii este cel mai important întrucât 52% din cererea de aur globală este dedicată bijuteriilor.

În cazul celor două națiuni, cererea masivă de aur pentru bijuterii este cauzată, în principal, de nunți. Acestea sunt sărbătorite prin cantități semnificative de aur, simbolizând bogăția de care să aibă parte cuplul nuntit. În 2023, China a consumat peste 630 de tone de aur doar sub formă de bijuterii. Cantitatea a plasat China pe primul loc în 2023 din acest punct de vedere, detronând India. Din totalul de aur consumat pentru bijuterii, cererea din China a marcat peste 30% din cererea globală.

Mai multe despre subiect, aici: Tipuri de aur – culori și karate

Un sondaj recent realizat de Consiliul Mondial al Aurului, a arătat că din ce în ce mai mulți tineri decid să investească în aur, inclusiv sub forma bijuteriilor. Deși această formă a aurului nu este potrivită pentru investiții din motive pe care le-am mai discutat, cererea manifestă un interes crescând al chinezilor (inclusiv a celor fără gânduri de mariaj) față de metalul galben.

Nu vorbim doar de bijuterii de aur

Consumul de aur prevede și aurul de investiții, sub formă de lingouri de aur și monede de aur. În 2023, cererea pentru aurul fizic de investiții din China a fost de aproape 280 de tone, o creștere de 28% față de anul 2022. Din totalul de 1190 de tone consumate la nivel global, cererea din China a reprezentat 23,5%. 

În stoc

Lingou de Aur 1 gr Tavex

Vindem 402 lei 353 353 402 402

Cumpărăm 353lei

Compară Alertă Adaugă în coș

Tendința o vedem și în rândul investițiilor din ce în ce mai consistente în fondurile de aur tranzacționate la bursă (ETF). În ultimele 13 luni, la nivelul Asiei au avut loc intrări nete de capital în aceste ETF. Pentru comparație, atât în America de Nord cât și în Europa, cu excepția lunii martie 2024, vedem ieșiri nete de capital din aceste fonduri în șase din ultimele 13 luni.

Doar în martie 2024, comparat cu aceeași lună a anului trecut, cererea de aur de pe Bursa de Aur din Shanghai a crescut cu aproape 70%, atingând un total de 6,97 de tone de aur.

Într-un interviu acordat Kitco News, Pierre Lassonde, Președintele Emerit al Franco-Nevada, una dintre cele mai mari companii din domeniul redevențelor și a altor servicii din domeniul metalelor prețioase, cu precădere al aurului, acesta a susținut:

Cumpărătorul de aur nu se mai află în SUA, nu se mai află nici în Europa. Acesta se află în China.

Prin termenul de cumpărător de aur nu înțelegem doar indivizi sau companii. În cazul Chinei (dar nu numai) vorbim inclusiv de banca centrală.

Titluri de stat pentru aur

Cererea de aur din partea băncilor centrale a marcat niveluri record, atât în 2022 (1082 tone de aur), cât și în 2023 (1037 tone). În urmă cu doi ani, China era pe locul al doilea în ceea ce privește achizițiile de aur ale băncilor centrale ale lumii, în urma Turciei. Însă, anul trecut, Banca Populară Chineză a fost instituția care a ajuns pe primul loc, cu achiziții nete de 225 de tone de aur. Actualmente, rezervele oficiale de aur ale Chinei se ridică la 2257,5 tone de aur.

Pentru a pune numerele în perspectivă, România deține 103,6 tone de aur. Astfel, BPC a achiziționat de peste două ori mai mult aur în 2023 decât deține România. Banca Națională Poloneză, a doua bancă centrală din topul anului 2023 în materie de achiziții, a cumpărat 130 de tone de aur.

Mai multe despre subiect, aici: De ce cumpără Polonia cantități uriașe de aur?

Tendința aceasta de achiziții se menține și în anul 2024. Cele mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului arată că în primele două luni ale anului China a adăugat peste 22 de tone de aur la rezervele sale. În același timp vedem o reducere substanțială a deținerilor de titluri de stat americane în portofoliul BPC.

Titlurile de stat americane în China

Încă de la mijlocul anului 2018, deținerile de titluri de stat americane de către Banca Populară Chineză sunt în scădere. Printre principalele cauze regăsim:

• războiul comerțului între SUA și China,
• tensiunile geopolitice între ceea ce numim Vest și Est,
• respectiv realizarea faptului că dolarul american (deci implicit și datoria americană) poate fi o armă de control a SUA.

În ceea ce privește tensiunile dintre SUA și China, nu este surprinzător să vedem o scădere semnificativă în comerțul dintre cele două țări. Importurile americane din China au scăzut cu peste 20% anul trecut.

Tensiunile dintre Vest și Est sunt marcate de conflicte atât pe plan economic, cât mai ales pe plan militar. Cu cât cele două conflicte militare din Ucraina și Fâșia Gaza se prelungesc, cu atât cele două jumătăți ale lumii se vor îndepărta una de cealaltă. Acest fenomen este cel mai elocvent când vine vorba de diversele sancțiuni și reglementări impuse asupra tehnologiilor care provin din China.

Încă din octombrie anul trecut, Comisia Europeană a început o investigație împotriva mașinilor electrice chinezești, finanțate parțial din subvențiile guvernului de la Beijing. În ochii liderilor europeni, astfel de măsuri sunt anticoncurențiale, deși nu fac decât să accelereze tranziția către o economie sustenabilă. Prin astfel de blocaje, Vestul încearcă să își mențină autoritatea, dar și să reducă expansiunea Estului.

Nu în ultimul rând, dolarul american este o armă. Departamentul de Trezorerie al SUA, prin Biroul de Control al Activelor Străine (Office for Foreign Asset Control), are capacitatea de a restricționa tranzacții prin platforma SWIFT. Desigur, nu orice tranzacție este blocată. Vorbim doar de tranzacții care pun în pericol „securitatea națională” a SUA. Problema cu această „securitate națională” este că interpretările rămân la latitudinea guvernului american, fără a specifica exact ce înseamnă.

Va mai continua să plece aur către China?

La nivelul băncii centrale, achizițiile de aur din primele două luni ale acestui an sunt sub jumătate față de cele de anul trecut. Deși mai temperate achizițiile băncii centrale, cererea de aur de investiții din partea indivizilor dă semne de creștere. Un factor determinant este că investitorii chinezi nu au alternative în care să își amplaseze veniturile.

În stoc

Lingou de Aur 5 grame - PAMP - Anul Dragonului 2024

Vindem 2081 lei 1707 1707 2081 2081

Cumpărăm 1707lei

Compară Alertă Adaugă în coș

Indicele compozit SSE, care urmărește evoluția prețului tuturor acțiunilor de pe Bursa de Valori din Shanghai, se află pe un trend descendent încă de la finalul anului 2021. Încrederea consumatorilor este la cele mai joase nivele din ultimii 30 de ani. Obișnuiți cu creșteri ale economiei de câte 8-10% anual, valorile din 2022 (3%) și 2023 (5,2%) indică mai mult o stagnare.

Stagnarea vine din partea unui cereri temperate pentru bunuri și servicii din partea consumatorilor autohtoni. Excesul de producție, alături de exporturi mai scăzute, duc la o spirală de deflație, depășită abia în ultimele două luni. De subminata piață imobiliară din China am discutat într-un articol anterior.

Mai multe despre subiect, aici: China, bula care pur și simplu nu se sparge

Astfel, în lumina unei burse cu performanțe slabe (pentru care guvernul chinez tocmai ce a propus o investiție publică de aproximativ 278 de miliarde de dolari) și a unei piețe imobiliare în criză, singurele opțiuni de investiții rămân aurul și argintul. Cele două metale nu sunt doar instrumente de protecție împotriva inflației, ci oferă beneficiul de păstrare a puterii de cumpărare, implicit a bogăției.

Concluzii

China, atât la nivel instituțional, cât mai ales la nivelul investitorilor privați, este factor determinant în creșterea prețului aurului. Într-un scenariu cu națiuni din ce în ce mai divizate, aurul se îndreaptă către est. Recent, Banca Națională a Rusiei a declarat că intenționează să își dubleze achizițiile de aur, alocând 2,6 miliarde de dolari strict pe extinderea rezervelor de aur.

Cât despre prețul aurului, datele indică spre o continuă creștere. Deși predilecțiile London Bullion Market Association arătau că prețul aurului în 2024 va fi în medie de 2059 de dolari pe uncie troy, până la momentul redactării acestui articol, prețul mediu al aurului este de 2170 de dolari pe uncie troy.