De ce ar trebui să investim?

În contextual inflației de azi, oamenii trebuie să investească pentru a-și menține și crește puterea de cumpărare. Dacă doar punem bani deoparte, aceștia se vor deprecia în timp, iar rezultatul va fi că vom deveni mai săraci.

Acesta este primul articol din seria educațională „Finanțe personale”, în cadrul căreia vrem să valorificăm experiența  adunată de Tavex în 30 de ani de activitate în domeniul aurului de investiții și cunoștințele experților în domeniu pentru a crește gradul de „alfabetizare financiară” în rândul publicului larg. Totodată, vom răspunde la cele mai frecvente și importante întrebări pe această temă. În categoria „Școala de Aur”, veți găsi materialele noastre educaționale care explică principiile economiei într-un limbaj ușor de înțeles.

Ce este inflația?

Definiția economică a „inflației” este:

Creșterea totală a sumei de bani în circulație.

Această „creștere generală” este cauzată de politicile băncilor centrale, care imprimă bani fiat negarantați. Deoarece leul are un curs de schimb fluctuant, este influențat de masa monetară emisă de Banca Centrală a României. În cazul Bulgariei, leva este legată de euro la un curs de schimb fix, iar inflația este cauzată,  în mare parte, de tipărirea banilor de către Banca Centrală Europeană.

Citiți mai multe despre acest subiect: Oferta de bani din România și Bulgaria a crescut cel mai rapid de la începutul crizei

Inflația nu crește imediat prețurile bunurilor de consum și ale produselor manufacturate. De fapt, când banii nou creați intră în posesia primilor proprietari, prețurile la care aceștia cumpără bunuri și servicii nu se schimbă. Numai atunci când sistemul economic începe să simtă că masa monetară a crescut, prețurile vor crește și puterea de cumpărare a monedei va scădea.

Cu cât o persoană se află mai jos în lanțul de destinatari ai banilor nou creați, cu atât va putea cumpăra mai puține bunuri și servicii. Cel mai mult suferă persoanele care lucrează pe un salariu fix sau au alte tipuri de venit fix (pensii, ajutoare sau altele).

În afară de faptul că prețurile nu cresc automat odată cu tipărirea de bani noi, nu au nici o creștere uniformă. Unele bunuri devin mai scumpe decât altele, în funcție de locul în care noua cerere este determinată de creșterea masei monetare. În economie, acesta se numește efectul Cantion. De exemplu, masa monetară M2 (bani în circulație + depozite la termen) din zona euro a crescut cu peste 20% între ianuarie 2020 și sfârșitul lunii octombrie 2021. Cu toate acestea, nu toate prețurile bunurilor au crescut în același ritm.

Ce se va întâmpla cu banii noștri dacă nu investim

După cum s-a dovedit, aproape toți oamenii cu venituri fixe sunt afectați de inflație. Pierdem puterea de cumpărare constant, adică, suntem din ce în ce mai săraci. Nu putem opri inflația, dar responsabilitatea de a ne proteja veniturile și economiile este în întregime a noastră. De aceea trebuie să investim.

Să ne uităm la ce se întâmplă în realitate. Să zicem că o persoană a decis chiar înainte de recesiunea economică, adică la începutul anului 2007, că vrea să economisească 10.000 lei în numerar, iar o altă persoană, din Bulgaria, alege, tot în aceeași perioadă, să pună deoparte 10.000 leva, tot în numerar.

Citiți mai multe despre acest subiect: În Europa, prețurile alimentelor sunt mai mari ca niciodată

La începutul lunii octombrie 2021, ambele persoane au decis să beneficieze de economiile lor. Dar au fost surprinse să constate că puterea lor de cumpărare a fost redusă semnificativ. Calculatorul de inflație al Institutului Național de Statistică arată că din ianuarie 2007 leva a pierdut 48% din valoare, iar conform Eurostat, leul s-a depreciat și mai mult – cu 65%.

Cu alte cuvinte, ele pot cumpăra bunuri și servicii la o valoare semnificativ mai mică decât valoarea lor nominală de 10.000 lei sau leva. În cazul bulgarului, acesta va putea obține bunuri cu o valoare reală de 4.800 leva, iar românul – de 3.500 lei. Este evident că, pe termen lung, pierderile lor ar fi și mai semnificative.

Să investim, speculăm sau economisim?

Dacă deschidem Investopedia, cel mai mare dicționar de termeni financiari din lume, vom înțelege că investițiile și speculațiile diferă prin cât de riscante sunt. Totuși, acesta nu este un mod obiectiv de a privi acțiunile. Motivul este că ori de câte ori investim, speculăm că activul (fie că vorbim de aur de investiții, acțiuni, fonduri sau altceva) își va crește prețul.

Potrivit economistului Ludwig von Mises:

Nu există o „investiție non-speculativă”. Într-o economie în schimbare, acțiunea implică întotdeauna speculații. Investițiile pot fi bune sau rele, dar sunt întotdeauna speculative.

Este interesant că de fapt investim și, respectiv, speculăm mai des decât credem. Să revenim la exemplul oamenilor care au vrut să economisească 10.000 de lei, respectiv leva. Deși nu pare, sunt și investitori. Activele în care investesc sunt leul românesc, respectiv leva bulgărească.

Citiți mai multe despre acest subiect: Record negativ în România: Inflația crește mai repede decât salariile

Totuși, important este să investim în mod conștient, pentru că dacă facem doar ceea ce fac alții, investiția noastră poate fi o pierdere (ca în cazul de mai sus).

Cum să investim pentru a ne menține puterea de cumpărare

Unele active funcționează sub formă de dobândă. Exemple sunt depozitele și obligațiunile. Pentru a fi un instrument eficient de menținere a puterii de cumpărare, rata dobânzii la acestea trebuie să depășească nivelul inflației. Unele acțiuni nu plătesc dobândă, ci dividende. Depinde de profitul firmei respective, iar aceasta poate decide să nu plătească, chiar dacă are un rezultat financiar pozitiv.

Alte active nu presupun dobândă. Acestea includ investiții în aur și argint, numerar, anumite tipuri de acțiuni, criptomonede și altele. Investițiile în imobiliare sunt deosebit de populare în România și Bulgaria, deși, pentru a-și păstra valoarea, implică costuri considerabile de întreținere. Ideea de a cumpăra astfel de active este de a le crește prețul, ceea ce va genera profitabilitate și/sau va proteja proprietarul de inflație.

Citiți mai multe despre acest subiect: Cum aurul salvează oamenii de fiasco-ul lirei turcești

Deoarece scopul este protecția pe termen lung, să ne uităm la introducerea unor instrumente din 1970 până în prezent.

Tabel: Modificarea activelor

Sursa: Rezerva Federală din St. Louis, Statista, calcule proprii

Având în vedere creșterea tipăririi de bani fiat, care nu are nicio perspectivă de scădere, este de așteptat ca puterea de cumpărare a monedelor să continue să scadă. Asta înseamnă că fără a investi în instrumente profitabile – fie că vorbim de aur, care a servit drept bani stabili timp de 4.000 de ani, sau altceva – puterea de cumpărare se va prăbuși din ce în ce mai mult.

Citiți mai multe despre acest subiect: Lumea fără etalonul-aur, după 5 decenii II: Efecte asupra cetățenilor și a sectorului privat

Concluzie

În concluzie, să revenim la partea cea mai importantă a articolului. În primul rând, inflația înseamnă o creștere a masei monetare de către băncile centrale. Nu se observă instantaneu, ci este un proces în timp. Una dintre consecințele sale, dar nu singura, este devalorizarea valutelor și aprecierea bunurilor și serviciilor.

În al doilea rând, inflația subminează permanent puterea de cumpărare a banilor fiduciari. Astfel, în timp, se depreciază. Din cauza acestei situații, oamenii trebuie să investească în diverse active sau instrumente pentru a-și crește sau măcar a-și menține puterea de cumpărare pe termen lung.

În următorul articol din serie, vom analiza modalități le de a investi în aur.