În acest weekend, Uniunea Europeană, SUA, Canada și Marea Britanie au impus un nou pachet de sancțiuni financiare împotriva Rusiei. Într-un articol publicat înainte de invazia Rusiei în Ucraina, am discutat unele dintre implicațiile unui potențial război. Articolul este disponibil pe linkul de mai jos, dar și în cadrul unui episod din podcastul nostru.

Citiți mai multe despre acest subiect: Cum ar afecta un război între Rusia și Ucraina finanțele noastre personale?

În această analiză, investigăm efectele noilor sancțiuni asupra economiei rusești precum și răspunsul Rusiei. Subiectul este unul dinamic, deoarece, în doar câteva zile, alte țări s-au alăturat sancțiunilor, acestea acoperind deja multe domenii.

Ce s-a întâmplat după anunțarea sancțiunilor împotriva Rusiei

Economia rusă, care este a 11-a ca mărime din lume, este cea mai mare țară care a fost sancționată cu măsuri atât de severe. Impactul acestora se resimte deja în întreaga economie și în sectorul financiar. Acestea sunt doar câteva exemple a ceea ce se întâmplă în țară:

Rezidenții își retrag în masă depozitele, iar sistemul bancar a intrat într-un „deficit structural de lichiditate”, după cum a spus guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei;
Exporturile sale încep să scadă. Serviciile financiare pentru comerțul internațional sunt grav îngreunate;
Rubla s-a prăbușit la cea mai mică valoare din istorie;
Visa și MasterCard au suspendat serviciile oferite băncilor și persoanelor fizice sancționate;
Elveția a înghețat activele unor cetățeni și companii rusești;
Bursa de la Moscova s-a prăbușit cu 35% – investitorii occidentali au intrat în panică și au renunțat la investițiile lor în această țară, inclusiv la societățile mixte. Comerțul cu acestea în afara Rusiei a fost oprit în unele locuri din cauza „problemelor de reglementare”. Acțiunile fondului tranzacționat la bursă MSCI Russia au scăzut marți cu 50%;
Sucursala europeană a Sberbank, cu sediul în Austria, este „în faliment sau este posibil să intre în faliment”, potrivit BCE, deoarece nu poate satisface cererile deponenților;
Rusia a fost izolată de importurile de tehnologie aerospațială militară și înaltă tehnologie, din economiile dezvoltate, ceea ce va face mai dificilă susținerea unor industrii întregi. Aeroflot are aproape 190 de aeronave cu o vechime medie de 6,2 ani, care ar fi dificil de menținut în stare de zbor fără piese de schimb originale;

Îmbrăcate în cifre, implicațiile sancțiunilor asupra Rusiei arată astfel:

Infografic: Efectele sancțiunilor

Să vedem exact cum funcționează sancțiunile și măsurile fiecăreia dintre cele două țări și ce urmăresc acestea.

Suspendarea accesului unor bănci rusești la SWIFT

Ce este SWIFT și cum funcționează?

Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunications (Societatea pentru Telecomunicații Financiare Interbancare Mondiale) este un sistem de schimb de informații și de mesagerie prin intermediul căruia băncile din peste 200 de țări efectuează tranzacții sigure între ele aproape instantaneu. SWIFT, fără a fi o bancă în sine, este sufletul sectorului financiar.

Dacă cineva dorește să trimită bani de la banca sa din Londra către o altă persoană a cărei bancă se află în Cairo, va intra în sucursala instituției care îi deservește și va comanda plata. Banca sa va trimite un mesaj prin SWIFT către sucursala din Cairo a destinatarului. După ce acesta din urmă o primește și o verifică, va compensa și va furniza suma respectivă clientului său.

Uneori, cele două bănci nu au niciun contact direct între ele. În acest caz, plata se face prin intermediul unei bănci intermediare. Aceasta primește un mesaj SWIFT despre tranzacție și transferă suma din contul inițiatorului în contul beneficiarului. În 2021, au avut loc tranzacții în valoare de aproape 150 de trilioane de dolari (152% din PIB-ul mondial), 90% dintre acestea prin intermediul SWIFT.

Efecte directe ale întreruperii accesului la SWIFT

Casa Albă a anunțat recent că, dacă se pierde accesul la SWIFT, băncile rusești vor reveni la „telefoane și faxuri”. Acest lucru nu este neapărat adevărat, cel puțin în ceea ce privește piața internă. În ultimii 8 ani, în Rusia a fost dezvoltat un concurent al SWIFT, SPFS (System for the Transmission of Financial Messages).

Acesta este utilizat în principal de băncile locale. În pofida unor comisioane relativ mai mari decât SWIFT, aproximativ 20% din tranzacțiile din țară au fost efectuate prin intermediul acestui sistem anul trecut. China are, de asemenea, propriul său sistem, CIPS (Cross-border Interbank Payment System).

Pentru instituțiile sancționate, accesul la piețele financiare internaționale este efectiv tăiat. Acest lucru înseamnă că persoanele care au conturi la băncile respective nu le vor putea folosi nici în afara țării. Îngreunarea accesului la comerțul global este o lovitură foarte grea pentru orice bancă. Cu toate acestea, efectele nu se limitează la acest aspect, ci se extind la nivelul întregului sistem financiar.

Efecte secundare asupra sistemului financiar și economiei rusești

Refuzul accesului la SWIFT are, de asemenea, consecințe indirecte, după cum urmează:

Plăți neefectuate în sume semnificative și blocarea sistemului financiar

Atunci când o bancă nu poate participa la plățile pentru operațiuni sau tranzacții, începe să acumuleze probleme de plată, datorii și pierde profit. Într-o astfel de situație, nu doar băncile rusești (care solicită deja sume record de credite de la banca centrală) sunt afectate. Contrapărțile lor la nivel mondial și deținătorii de acțiuni, fie că sunt sau nu ruși, sunt, de asemenea, afectați.

Lehman Brothers a dat faliment și a creat o problemă sistemică în SUA exact în momentul în care plățile băncii au încetat. Băncile rusești vizate riscă să se confrunte cu aceeași situație, doar canalul fiind diferit.

Îngreunarea comerțului internațional și creșterea prețurilor la nivel mondial

Deoarece băncile nu pot participa pe piața internațională, comerțul prin intermediul acestora va fi foarte dificil sau imposibil. Exportatorii ruși de mărfuri încă permise vor trebui să găsească instituții alternative prin care să efectueze plățile. Dar companiile financiare locale sunt deja considerate parteneri extrem de riscanți. Prin urmare, atât garanțiile bancare pentru exporturile rusești, cât și efectuarea plăților sunt dificil de asigurat.

Efectele acestei situații sunt duble. În primul rând, sectorul rusesc de producție este afectat în mod incontestabil, cu toate consecințele pe care le implică: riscul de faliment al companiilor, creșterea șomajului, scăderea nivelului de trai. În al doilea rând, va avea loc o creștere a prețului exporturilor rusești autorizate și o nouă creștere a prețurilor mondiale. Acest lucru se întâmplă și se va întâmpla în contextul creșterii deja drastice care a început anul trecut.

Citiți mai multe despre acest subiect: Inflația din zona euro atinge cel mai ridicat nivel din istorie

Nu trebuie să uităm că Rusia este un important exportator de metale (nu numai de aur). Aprecierea acestora, care a fost deja observată, ca să nu mai vorbim de valorile deja dramatic de ridicate ale cuprului, oțelului, aluminiului și metalelor rare, ce vor avea un impact atât asupra țării sancționate, cât și la nivel global, precum și asupra multor industrii. Dificultățile în ceea ce privește exporturile de metale ale Rusiei au început să fie observate de îndată ce au fost menționate sancțiunile impuse țării. Este de așteptat ca acestea să se înrăutățească în timp.

O prăbușire a rublei și o lovitură pentru nivelul de trai al rușilor

Anunțul sancțiunilor a dus la o vânzare masivă a rublei pe piețele internaționale și la cel mai mic preț al monedei locale în raport cu dolarul.

Rezultatul este o lovitură directă dată puterii de cumpărare a rușilor și a companiilor rusești. În consecință, se poate aștepta o lovitură secundară pentru activitatea economică din țară. Motivul e că pentru companiile locale este din ce în ce mai costisitor să importe materiile prime și bunurile de pe piețele globale.

Astfel, nivelul de trai al celor care locuiesc în țară va scădea semnificativ. La acestea se adaugă pierderile economice cauzate de costurile războiului în contextul celei mai mari inflații din 2016 încoace, care aproape a atins 9% în ianuarie 2022.

În încercarea de a proteja rubla, Banca Centrală a Rusiei a început să-și vândă rezervele. Banca centrală turcă a încercat aceeași tactică în ultimii 2 ani, dar fără succes. O astfel de politică nu mai poate fi urmată de Rusia din cauza sancțiunilor.

Citiți mai multe despre acest subiect: Lira turcească: o cronică a unui dezastru anunțat

De aceea, banca centrală a țării a obligat companiile exportatoare să-și vândă 80% din venituri în valută străină pentru a cumpăra ruble rusești. Această mișcare are două scopuri. În primul rând, pentru a crește rezervele valutare disponibile ale băncii centrale rusești. În al doilea rând, pentru a crea o cerere de ruble și a susține astfel, pe cât posibil, prețul acestora. Dar aceasta nu este o măsură care să poată susține moneda pe termen lung, mai ales în contextul sancțiunilor impuse chiar băncii centrale și al contracției exporturilor și, respectiv, a încasărilor în valută.

Citiți mai multe despre acest subiect: Introducere în conceptul de dobândă

De asemenea, banca centrală a majorat rata dobânzii cheie de la 9,5 la 20%. Acest lucru ar putea avea mai multe efecte negative pentru Rusia. În primul rând, rata ridicată a dobânzii restricționează accesul la capital pentru societățile care sunt deja grav afectate. În al doilea rând, gospodăriile vor reduce, de asemenea, retragerile de credite, iar costul creditelor existente va crește, după toate probabilitățile. Creșterea serviciului de administrare a creditelor va avea loc tocmai în contextul prăbușirii puterii de cumpărare – o dublă lovitură pentru debitorii interni.

Distrugerea economiilor și a oportunităților de creștere viitoare

Economiile reprezintă capitalul prin care economia crește în viitor. Pentru a cumpăra ceva, trebuie mai întâi să producem acel ceva, iar pentru a produce acel ceva, cineva trebuie să fi economisit bani pe care să-i pună în producție. Inflația ridicată distruge aceste economii, după cum știm din experiența dureroasă din Balcani. Prin urmare, economia rusă va avea un potențial de creștere și de redresare semnificativ redus în viitor.

Citiți mai multe despre acest subiect: Relația dintre producție și economie și evoluția ei pe timp de criză

Rusia se află într-un dezavantaj și mai mare – este puțin probabil ca investitorii occidentali să se întoarcă acolo curând. Astfel, cele mai importante două surse de investiții pentru aceasta sunt tăiate.

Amenințarea unei panici bancare, a prăbușirii sistemului financiar rusesc și a unei recesiuni profunde

Neîncrederea a creat o panică bancară, adică retragerea în masă a depozitelor din Rusia. În paralel, a avut loc o „fugă către valori sigure”, așa cum a numit economistul Ludwig von Mises cumpărarea de active sigure, cum ar fi aurul de investiții. Acesta din urmă a pus, de asemenea, presiune asupra prețului rublei. În același timp, rușilor le este interzis să scoată valută străină din țară, inclusiv pentru a plăti datorii.

Din cauza retragerilor de depozite, sectorul bancar al țării „se confruntă acum cu un deficit structural de lichiditate”, potrivit președintelui Băncii Centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina. Comentariul său privind economia rusă și măsurile instituției începând de luni, 28 februarie, este disponibil aici:

Nabiullina a precizat că băncile rusești au suficiente active pentru a asigura lichidități de la banca centrală. Vineri a acordat împrumuturi repo în valoare de 3 trilioane de ruble, iar luni a avut loc o licitație repo fără limită. Datorită lor, instituțiile din țară au primit rublele de care aveau nevoie pentru a-și servi clienții. Gama de active pe care băncile comerciale din țară le pot folosi ca garanții pentru aceste împrumuturi a fost mărită, ceea ce a dus la scăderea calității acestora, iar autoritatea de reglementare a permis instituțiilor financiare să nu-și calculeze pierderile generate de prăbușirea pieței bursiere.

Rezultatul ar putea fi probleme pentru banca centrală însăși. Atunci când instituțiile financiare locale dau faliment, autoritatea de reglementare poate ajunge să dețină active de calitate scăzută, ceea ce cu siguranță nu este o situație în care ar dori să se afle. Acest lucru este valabil mai ales în contextul retrogradării obligațiunilor rusești la categoria „junk”.

Iar dacă retragerile continuă, întregul sistem bancar riscă să se prăbușească, respectiv să agraveze criza spre care se îndreaptă oricum economia rusă.

Înainte de a se ajunge la asta, sectorul financiar va intra probabil în „vacanță bancară”, adică nu va mai lucra. În acest caz, accesul persoanelor fizice la propriile fonduri va fi complet blocat, iar plățile în economie vor fi întrerupte. „Leacul” ar putea agrava din nou problemele în mod semnificativ.

Înghețarea activelor internaționale ale Băncii Centrale a Rusiei

Pentru prima dată în istorie, activele unei bănci centrale din G20 au fost înghețate. Astfel, banca centrală nu mai poate susține valoarea rublei rusești prin vânzări de active, deoarece nu are acces la majoritatea acestora.

Banca încearcă să mențină cursul de schimb al rublei prin intermediul unor rate ridicate ale dobânzii, prin interzicerea exporturilor de valută și prin achiziționarea forțată a unei mari părți din veniturile companiilor exportatoare în dolari și euro. Astfel de măsuri nu pot reprezenta o oportunitate pentru stabilizarea cursului de schimb real. Cu mâinile legate, Banca Centrală a Rusiei ar putea deveni un simplu spectator al prăbușirii monedei.

În același timp, instituția furnizează fonduri disponibile (lichidități) băncilor comerciale din țară prin tranzacții repo – a injectat trilioane de ruble în ultimele 2 zile. Dar banca centrală nu poate face acest lucru la infinit. O retragere masivă de fonduri va duce mai devreme sau mai târziu la amenințarea și, în consecință, la falimentul băncilor. Rezultatul este o criză severă, chiar dacă banca centrală încearcă să le salveze (ceea ce va torpila și mai mult rubla).

Efecte pe termen lung

Având în vedere lovitura foarte grea pe care sancțiunile impuse Rusiei au dat-o întregii economii, este posibil ca țara să intre într-o criză severă. Ultimul său faliment a avut loc în trecutul foarte recent, în 1998, și a dus la prăbușirea unuia dintre cele mai mari fonduri speculative la nivel mondial – LTCM, care deținea multe active rusești. Investitorii vor fi cu ochii pe evoluții similare acum și în viitor. Cu cât mai mult timp sunt aplicate sancțiuni asupra țării, cu atât mai aproape de colaps va fi aceasta.

Pe termen lung, Rusia va încerca să transfere exporturile din Europa, care este deja riscantă pentru ea, către Asia. Chiar la sfârșitul lunii februarie, Gazprom a semnat un contract pentru proiectarea conductei Soyuz Vostok către China, via Mongolia. Compania își va crește exporturile către China cu 50 de miliarde de metri cubi pe an. Prin comparație, exporturile totale ale Gazprom către Europa pentru 2020 sunt de 175 de miliarde de metri cubi.

Pe termen scurt, unele companii europene vor fi afectate de prăbușirea acțiunilor rusești. Expunerea sectorului financiar la prăbușirea acțiunilor rusești se ridică la aproximativ 80 de miliarde de euro. Tocmai de aceea, Rusia interzice vânzarea de titluri de valoare de către brokerii săi – pentru ca întreprinderile din Europa și din întreaga lume să nu-și poată reduce pierderile, care vor deveni probabil din ce în ce mai mari.

Pe termen lung, țările din Europa vor trebui să înlocuiască importurile pierdute de la principalul lor furnizor de materii prime. Acest lucru va menține prețurile ridicate atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Putem specula că, în ciuda valorilor lor deja ridicate, creșterea prețurilor va continua. Prețurile mai mari înseamnă standarde de viață mai scăzute.

Suspendarea accesului la SWIFT va determina probabil băncile rusești și alte bănci să utilizeze mai mult platformele de comunicare alternative. Aceasta nu este o veste bună pentru SWIFT însuși, deoarece cu cât mai multe instituții participă la sistem, cu atât acesta este mai puternic și mai stabil. În plus, după cum subliniază economistul Daniel Laclaye:

Dacă alte țări vor constata că există o alternativă solidă la SWIFT, s-ar putea să se simtă îndemnate să își consolideze legăturile cu China.

Trebuie reamintit faptul că până și acțiunile bine intenționate pot avea consecințe neintenționate grave. Acest lucru este cu atât mai adevărat atunci când parteneri comerciali importanți, cum ar fi Uniunea Europeană și Rusia, sunt implicați într-un război financiar. Poziția noastră este că cea mai bună dezvoltare pentru toți oamenii este încetarea imediată a tuturor războaielor.