Pe data de 21 august, agenția de rating S&P Global a redus ratingurile de credit și a revizuit perspectivele proprii asupra mai multor bănci din SUA. La fel a procedat și Moody’s, care la începutul acestei luni a redus ratingul de credit pentru zece bănci americane. Ambele instituții indică, în principal, riscuri de profitabilitate și finanțare mai slabe.

S&P a redus ratingul următoarelor bănci:

AssociatedBanc-Corp (ASB.N);
ValleyNationalBancorp (VLY.O);
UMB Financial Corp (UMBF.O);
Comerica Bank (CMA.N);
Keycorp (KEY.N);
Banca S&T;
River City Bank.

Pentru a înțelege amploarea acestor bănci, ne uităm la Associated Bank, care este cea mai mare bancă cu sediul în statul Wisconsin. Are active în valoare de 41 de miliarde de dolari, 200 de birouri în diferite state și peste 4.000 de angajați. Are statut de bancă națională și este membră a Corporației Federale de Asigurare a Depozitelor și a Rezervei Federale a SUA din Chicago.

Moody’s a avertizat alte șase mari instituții de creditare din SUA că riscă un rating scăzut. Acestea sunt Bank of New York Mellon, U.S Bancorp, State Street, Truist Financial și Northern Trust & Cullen/Frost Bankers Inc.

Atunci când o agenție de credit retrogradează o bancă, costurile acesteia încep să crească. Motivul este acela că, pentru agențiile de credit, acest lucru înseamnă, în general, că băncile vor avea din ce în ce mai multe dificultăți în a-și rambursa datoriile. Intrări precum asigurările și alte produse de tip swap credit devin mai scumpe pentru bănci.

Ratele ridicate ale dobânzilor afectează băncile din SUA

Creșterea bruscă a ratelor dobânzilor din ultimul an afectează lichiditatea, finanțarea și bilanțurile băncilor americane. De asemenea, o altă problemă pentru bănci este scăderea numărului total de credite nou-contractate de consumatorii americani. Spre exemplu, în luna mai a acestui an, numărul de credite a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.

Sectorul bancar american se află într-o situație dificilă, marcată de prăbușirile Silicon Valley Bank și Signature Bank. Aceste evenimente de la începutul acestui an au dus la o criză din punct de vedere al încrederii în sistemul bancar. Au urmat o serie de „bank runs” (momente în care depozitarii își retrag într-un număr ridicat depozitele din bănci), clienții începând să își retragă în masă depozitele de la o serie de bănci americane de dimensiuni medii, în ciuda asigurărilor guvernului că sectorul este stabil și solid.

Citește mai multe despre subiect: Anatomia crizelor și ciclul economic

Desigur, există multe diferențe atunci când comparăm situația din 2008 și ceea ce a dus la prăbușirea băncilor cu ceea ce a provocat falimentele bancare din 2023. Dar, principalul motiv pentru care colapsul bancar din acest an nu a fost mai grav este reacția rapidă a Rezervei Federale și a băncilor centrale din întreaga lume. Banca centrală americană a eliminat problema cu sectorul financiar prin simpla injectare a mai multor fonduri în bănci.

Vezi mai multe despre subiect: Credit și datorie I: drogurile care ucid economia modernă

Acțiunile Rezervei Federale, cum ar fi lichiditățile, garantarea depozitelor și achiziția forțată de bănci, pot preveni pe termen scurt colapsul băncilor. Însă, pe termen lung, acestea nu fac decât să umfle bula financiară și să accentueze hazardul moral care duce la astfel de colapsuri.

Hazardul moral în sistemul financiar

Când băncile se angajează în acțiuni extrem de riscante (cum ar fi împrumuturile „subprime”), știm că Rezerva Federală așteaptă după colț pentru a le salva dacă eșuează. Totodată, banca centrală va acoperi costurile, iar singurii perdanți în această situație sunt consumatorii și contribuabilii care vor trebui să plătească prețul falimentului băncii.

În prezent, există o concurență intensă între băncile americane pentru a atrage depozite în urma falimentelor bancare de la începutul acestui an. Dar mulți oameni sunt precauți în a-și plasa fondurile în bănci instabile, cu lichiditate scăzută. De aceea, în cazul falimentelor de la începutul anului, multe persoane și-au direcționat fondurile către aurul de investiții, așa cum îți prezentăm în articolul de mai jos.

Vezi mai multe despre subiect: Aurul de investiții strălucește în actuala criză financiară din SUA

În orice caz, stimulentele oferite de Rezerva Federală fac ca giganți precum J.P. Morgan să fie singurii câștigători în această situație, deoarece se încadrează în categoria „prea mari pentru a eșua”.

Investitorii și cetățenii știu că guvernul nu va permite niciodată ca giganții bancari să dea faliment, ceea ce, de fapt, îi încurajează să își păstreze banii în aceste bănci. Acest lucru duce la o spirală în care giganții bancari cresc, iar băncile mici și mijlocii pierd. În general, acest lucru reduce concurența pe piață și crește riscul moral pentru „jucătorii” mai mari.

Această tendință durează de 25 de ani. Sectorul bancar din SUA se află într-o stare de consolidare de zeci de ani, iar numărul total de bănci din SUA s-a înjumătățit în ultimii 25 de ani. Există încă peste 4.000 de bănci în țară, dintre care doar câteva zeci sunt considerate „mici” sau „mijlocii”.

Concluzie

Prăbușirea sistemului bancar din 2008, care a fost declanșată de ratele dobânzilor scăzute în mod artificial și de o expansiune masivă a creditului, urmată de o creștere a ratei de bază, a fost „depășită” prin relaxare cantitativă (adică prin tipărirea de bani) și prin cheltuieli publice uriașe. Problemele sistemice care au dus la criză nu au fost rezolvate.

Având în vedere că practica de expansiune a creditării prin intermediul unor rate ale dobânzii scăzute în mod artificial a continuat și după 2008, nu ar fi exagerat să sugerăm că o situație similară s-ar putea repeta în viitor, mai ales că, în prezent, asistăm la cea mai rapidă creștere a ratelor din istoria Americii.