Cererea de aur crește odată cu prețul

Dacă este să luăm în considerare legea economică potrivit căreia prețul afectează cererea în mod invers – dacă prețul crește, cererea scade, și viceversa – piața aurului nu respectă acest adevăr general în prezent. Cererea globală de aur în trimestrul al doilea a crescut cu 4% față de trimestrul al doilea al anului trecut. În aceeași perioadă, prețul aurului a crescut cu 18%.

Mai multe despre acest subiect, aici: Un trimestru de aur

Tendința imită ceea ce am văzut în ultimii trei ani. Principalii factori ai cererii sunt națiunile estice. O puternică presiune de vânzare este observată în Europa și America de Nord.

În acest articol, vom descoperi cele mai recente cifre legate de dinamica pieței globale a aurului, în termeni de cererea diverselor sectoare.

Cererea majoră din afara burselor

Cererea de aur este clasificată în mai multe grupe. Aici vorbim despre cererea pentru bijuterii, investiții, tehnologie, cererea băncilor centrale și, de asemenea, tranzacțiile efectuate pe piața extrabursieră (over-the-coounter, OTC). Piața OTC se referă la tranzacțiile efectuate direct între două părți, nu prin intermediul burselor de mărfuri.

Dacă luăm în considerare cererea globală de aur fără sectorul OTC, pe o bază anuală, observăm o scădere de 6%, comparativ cu trimestrul al doilea din 2023. Luând în considerare sector OTC, cererea totală de a crescut cu 4%.

Diferența netă este de 329,2 tone de aur. Aceasta este cea mai mare diferență din ultimul trimestru al anului 2020. Comparat cu toate celelalte T2, pentru a reda mai bine sezonalitatea prețului aurului, al doilea trimestru de anul acesta marchează cea mai mare cerere OTC înregistrată vreodată.

Cererea OTC trimestrială medie este de 70 de tone. Astfel, în al doilea trimestru al acestui an, cererea de aur pentru tranzacții între doi parteneri direcți este de aproape cinci ori mai mare decât media ultimilor 14 ani.

Acest lucru arată că interesul tot mai mare față de metalul gaben satisface oferta chiar și în afara burselor reglementate.

Cererea pentru bijuterii

Cea mai mare parte din oferta de aur este dedicată cererii pentru bijuterii. Anual, cererea pentru bijuterii acoperă aproximativ jumătate din cererea globală de aur. În al doilea trimestru al acestui an, însă, cererea pentru bijuterii reprezintă doar o treime din cererea totală de aur.

După cum s-a menționat la început, prețul aurului a înregistrat creșteri majore. Doar anul acesta, prețul oficial al aurului a crescut cu 18%, principalele creșteri de preț având loc în primul trimestru al acestui an.

Mai multe despre acest subiect, aici: Ce se întâmplă cu prețul aurului?

Din cauza acestor creșteri de preț, consumatorii au decis să reducă volumul de bijuterii pe care le cumpără.

În conformitate cu sondajul realizat anul trecut de Consiliul Mondial al Aurului cu privire la cererea de bijuterii în China, din nou, s-a observat o cerere puternică pentru bijuterii de dimensiuni mai mici. Consumatorii nu mai caută modele complicate, cu diferite încastrări de pietre prețioase, ci mai degrabă bijuterii simple, de 24 de karate.

Atât India, cât și China, cei mai mari consumatori de bijuterii de aur, au înregistrat scăderi semnificative ale cererii. În cazul Indiei, vorbim de o scădere cu 17% față de T2 2023, iar în China de o scădere cu 35% față de aceeași perioadă.

Piețele europene și americane de bijuterii de aur sunt mult mai mici decât cele din India sau China. Dacă cele două națiuni asiatice reprezintă mai mult de jumătate din cererea globală de bijuterii, țările europene împreună cu Statele Unite reprezintă doar 10%.

Cererea pentru investiții

Aurul pentru investiții este reprezentat de cererea de monede de aur și lingouri de aur, precum și de fonduri tranzacționate la bursă (exchange traded funds, ETF) garantate cu aur. Principala diferență dintre aceste două ramuri ale aurului de investiții este că, în primul caz, puteți păstra investiția, în timp ce în al doilea, dețineți o bucată de hârtie care atestă că aveți o cantitate de metal prețios depozitat undeva.

Cererea de aur pentru investiții fizice

Dinamica pieței în cazul investițiilor în aur fizic a rămas neschimbată față de trimestrul precedent. Ceea ce înseamnă că observăm un interes masiv față de aurul de investiții fizic în țările estice – în principal China, India și Vietnam – și o scădere continuă a cererii în Europa și America de Nord.

Cererea de monede și lingouri de aur în China a crescut cu 62% în ultimul an. India a înregistrat o creștere de 46%. Vietnamul a înregistrat o creștere de 30% a cererii.

La celălalt capăt al spectrului, avem valori negative nete în Germania (-2 tone) și Franța (-0,3 tone) care indică vânzări mai mari de aur decât achiziții. Cererea generală în Europa a scăzut cu 65%. Această scădere serioasă vine după o altă scădere de 60% în al doilea trimestru al anului 2023 comparativ cu trimestrul al doilea din 2022. Această cerere scăzută în Europa este, de asemenea, principalul motor al scăderii globale de 5% în cererea de lingouri și monede de aur.

Statele Unite se află într-o situație ceva mai bună decât Europa. Aici, cererea de aur fizic a scăzut cu (doar) 48%. Dar aceasta vine după o creștere de 17% în T2 2023 comparativ cu T2 2022.

Din păcate, divizarea dintre cele două părți ale lumii dă semne de agravare. În bugetul său anual publicat la sfârșitul lunii iulie, guvernul indian a anunțat că va reduce taxele de import pentru produsele de aur cu grad investițional de la 15% la 6%. De asemenea, taxele de import pentru aurul doré – lingouri realizate din aliaje de aur și alte metale – vor fi reduse de la 14,35% la 5,35%. Această măsură prezintă un potențial uriaș pentru indieni de a avea acces la aur de investiții importat mai ieftin.

ETF-urile de aur

Evoluția ETF-urilor de aur este similară cu cea a aurului pentru investiții fizice. Și în acest caz, asistăm la ieșiri importante din fonduri – ceea ce înseamnă că investitorii își lichidează investițiile – în țările occidentale, și la intrări consistente – ceea ce înseamnă investiții – în Orient.

Din cele 31,5 tone nete de aur adăugate la ETF-urile de aur asiatice, 26 de tone provin de la investitorii chinezi care au investit în ETF-uri de aur. Interesul acestora față de aur, deși temperat, este în continuare consistent din cauza lipsei altor opțiuni de investiții în țară.

ETF-urile europene garantate cu aur au înregistrat primele intrări în luna mai a acestui an, după 13 luni consecutive de ieșiri. Luna iunie a înregistrat, de asemenea, intrări de 17,9 tone, ceea ce ar putea indica spre o reorientare a investitorilor europeni către aur.

ETF-urile de aur nord-americane au înregistrat ieșiri nete de 9,4 tone în al doilea trimestru. Ceea ce este interesant în cazul aurului „pe hârtie” din America de Nord este că administratorii de fonduri au o poziție netă long pe aur. Aceasta înseamnă că instituțiile financiare însărcinate cu gestionarea banilor celor bogați încep să se uite la aur ca la o potențială investiție în viitorul apropiat. Nu numai atât, dar pozițiile acestea long sunt la cel mai ridicat nivel din aprilie 2020, în T2 2024 ajungând la 575 de tone.

Atât în Europa, cât și în America de Nord, am putea începe să asistăm la o reorientare către metalul galben, ceea ce este doar o veste bună pentru performanțele viitoare ale prețului.

Cererea de aur a băncilor centrale

Băncile centrale au continuat să își mențină apetitul ridicat pentru aur și în al doilea trimestru al acestui an. Cererea a crescut cu 6% pe o bază anuală, datorită în principal Băncii Naționale a Poloniei (+19 tone), Băncii de Rezervă a Indiei (+19 tone) și Băncii Centrale a Turciei (+15 tone).

În mod surprinzător, Banca Populară a Chinei și-a încheiat seria de 18 luni de achiziții consecutive de aur în luna mai, de când instituția nu a mai cumpărat aur. În decursul unui an și jumătate de achiziții continue, BPC a acumulat un total de 316 tone de aur, rezervele sale fiind în prezent de 2264,3 tone de aur.

Astfel, China se situează pe locul 6 în lume în ceea ce privește rezervele de aur (fără a lua în considerare rezervele Fondului Monetar Internațional).

Dacă ne uităm la prima jumătate a acestui an, Banca Centrală a Turciei conduce detașat, cu 45 de tone nete achiziționate doar în acest an. Doar aceste achiziții sunt egale cu aproape jumătate din totalul rezervelor de aur deținute de România. Turcia este urmată de India (37 de tone achiziționate în primele șase luni ale acestui an) și China (cu 29 de tone).

În total, prima jumătate a acestui an înregistrează 483,3 tone de achiziții nete de aur de către băncile centrale. Comparativ cu 2023, cererea de aur a băncilor centrale din acest an este cu 5% mai mare, ceea ce arată potențialul pentru un nou an record în ceea ce privește achizițiile băncilor centrale.

Mai multe informații pe această temă, aici: Aproape o treime dintre băncile centrale vor să cumpere aur

Principalul motiv pentru această cerere continuă din partea băncilor centrale se bazează pe sancțiunile impuse Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina, iar activele sale din afara granițelor au fost înghețate.

Cererea pentru tehnologie

Odată cu recentul avânt din sectorul inteligenței artificiale, cererea de aur pentru tehnologie a crescut cu 11%. Această creștere se datorează în mare parte  industriei electronice, care a înregistrat o creștere de 14%.

Având în vedere că sectorul inteligenței artificiale începe să prezinte o oarecare încetinire, după un interes serios din partea investitorilor, ne putem aștepta la o scădere în ceea ce privește cererea de aur pentru această industrie. Cu toate acestea, Consiliul Mondial al Aurului se așteaptă la o creștere a cererii în lunile următoare, deoarece principalii producători de telefoane vor începe să își lanseze noile dispozitive.

Concluzii

Cererea de aur este în creștere per ansamblu. Chiar dacă sectorul bijuteriilor a înregistrat un oarecare recul, cererea pentru metalul prețios este redistribuită sub formă de aur de investiții, tehnologie sau tranzacții OTC.

Ceea ce este important de remarcat este faptul că există în continuare interes din partea consumatorilor Orientali față de aur. Având în vedere că oamenii din China încă alocă bani pentru bijuterii sau produse de investiții mai mici, arată semnele unei piețe a aurului foarte robuste. Cererea din India reprezintă, de asemenea, un potențial pentru noi creșteri de preț, mai ales având în vedere ultimele reduceri ale taxelor de import pentru aurul de investiții.

Băncile centrale manifestă în continuare un interes serios față de aur, aproximativ 29% dintre acestea intenționând să își majoreze alocările către metalul galben în următoarele luni.

Toată această cerere solidă, la care ar putea să se alăture și țările occidentale, nu va face decât să pună presiune de creștere asupra prețului aurului.