Dacă există o monedă care a suferit mai mult decât dolarul zimbabwean, aceasta este forintul maghiar din Europa Centrală. În acest articol vom analiza istoria sa și acțiunile politicienilor de astăzi asupra situației.

Forintul maghiar: Începutul

La începutul Renașterii, orașele-stat italiene au devenit centre comerciale globale. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că monedele de aur bătute acolo sunt recunoscute în întreaga lume.

Monedă de aur Florin de la mijlocul secolului al XIV-lea

Monedă de aur Florin de la mijlocul secolului al XIV-lea.

Sursa: Classical numismatics group

Pentru unele țări, era mai logic să folosească monedele de aur și argint deja stabile și recunoscute fabricate în Italia, în loc să investească în propriile monede și să încerce să impună o monedă nouă. Printre acestea s-a numărat și Ungaria. În prima jumătate a secolului al XIV-lea, sub conducerea lui Carol Robert, țara a adoptat monedele de aur florin, care, după cum sugerează și numele lor, au fost bătute la Florența.

Florinul a fost bătut în Italia până la jumătatea secolului XVI. Moneda nu a suferit modificări semnificative nici în Florența, nici în Ungaria. Prima versiune descrie simbolul orașului-stat Giglio di Firenze pe spate, iar a doua – stema Ungariei, în timp ce imaginile conducătorilor din partea din față se schimbă de-a lungul anilor.

Forintul maghiar a fost modificat pentru Ludovic I al Ungariei (1342-1382) și pentru Matei Corvin (1458-1490 – mai jos)

Moneda de aur forint maghiar cu Ludovic I al Ungariei (1342-1382)

Sursa: Classical numismatics group

Conținutul de aur pur al monedelor în acea perioadă a rămas fără modificări semnificative la momentul în care forintul maghiar a fost exploatat în Italia. Conținea aproximativ 0,125 uncii de aur (aproximativ 3,5 grame aur).

Forintul din timpul și după imperiul Austro-Ungar

Forintul a devenit numele maghiar al guldenului (sau florinului) austro-ungar, aflat în circulație între anii 1960 și 1990. În acel moment, nu mai era o monedă de aur, ci o monedă de argint egală cu 1/20 dintr-o monedă Köln silver mark.

În 1892, sub conducerea ministrului finanțelor din Austro-Ungaria, Sandor Weckerle, imperiul s-a orientat către etalonul aur. A fost introdusă coroana, care a înlocuit complet florinul în 1900. Deși a fost asigurată de aur, prețul acesteia a fost suprimat în comparație cu etalonul argint anterior – 2 coroane = 1 florin.

În timpul Primului Război Mondial, puterea de cumpărare a coroanei s-a evaporat, întrucât autoritățile nu au ezitat în fața inflației și au tipărit volume mari de bani. Conform estimărilor conservatoare, bancnota s-a depreciat de aproximativ 16 ori în contextul conflictului.

După război și Tratatul de la Saint-Germain, odată cu prăbușirea imperiului, Ungaria a revenit la propria sa monedă, numită și coroană. Până la sfârșitul anilor 1920, tendințele au rămas extrem de inflaționiste. De aceea, Liga Națiunilor a oferit împrumuturi Ungariei pentru un program de stabilizare a monedei.

Astfel, coroana a fost înlocuită de o nouă monedă – pengheul, țara revenind astfel la etalonul aur. 3800 penghei sunt egali cu 1 kilogram de aur. Prin lege, banca centrală trebuia să păstreze rezerve de cel puțin 20% din oferta de bani. Inițial, instituția chiar a depășit această cerință, cu o acoperire valutară de puțin peste 51% înainte de prăbușirea din timpul Marii Depresii. Dar a existat un truc – nu a fost obligată să plătească acest aur pentru penghei.

Odată cu pengheul, Ungaria a intrat în Al Doilea Război Mondial și în cea mai gravă criză valutară din istorie.

Cea mai mare hiperinflație din lume

Când ne gândim la hiperinflație, ne gândim de obicei la Zimbabwe sau Venezuela. Dar cea mai rea situație nu s-a întâmplat acolo, ci în inima Europei – în Ungaria.

Armata Roșie a ocupat treptat țara în septembrie 1944, iar luptele s-au încheiat oficial în luna aprilie a anului următor. Deja sub conducerea comunistă, Banca Centrală a Ungariei a accelerat dramatic imprimarea pengheilor.

Efectele acestui lucru, care au fost resimțite și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost catastrofale. Hiperinflația, deși o definiție ușoară a ceea ce s-a întâmplat de fapt cu moneda ungară, a început în august 1945. Până în iulie, țara s-a aflat într-un colaps complet al monedei.

Inflația lunară s-a ridicat la 4,9 x 1016% sau 490 000 000 000 000 000%!

Inflația zilnică în țară era de aproape 210%, iar prețurile se dublaseră în aproximativ 15 ore.

Prin comparație, în cazul Zimbabwe, inflația zilnică a fost „doar” de 98% în 2008 și a fost nevoie de „o zi întreagă” pentru dublarea prețurilor.

Întoarcerea forintului maghiar

Era evident că reforma valutară era vitală. De aceea, autoritățile comuniste din țară au decis să se întoarcă la binecunoscutul forint maghiar încă din 1946. Cursul în care a avut loc acest lucru a fost:

400 000 000 000 000 000 000 penghei = 1 forint maghiar

Forintul a rămas moneda țării până în prezent și, la fel ca în întregul bloc estic, a trecut printr-o inflație galopantă la începutul anilor ’90. Iar la fel ca în restul Europei, oferta de bani din Ungaria a crescut în ultimele 3 decenii, iar forintul s-a depreciat cronic.

Infografic: indicele prețurilor de consum, puterea de cumpărare și oferta de bani

Sursa: Statista, Banca Mondială, calcule proprii

La momentul redactării acestui articol, forintul maghiar este tranzacționat la un preț de 0,0028 euro per forint. Desigur, euro în sine este, de asemenea, o monedă supusă inflației.

Ajutorul aurului

Pentru a ajunge la o rezervă care să poată proteja puterea de cumpărare, Ungaria și-a majorat rezervele de aur cu 3.000% în luna aprilie a acestui an. În acel moment, banca centrală a achiziționat 63 de tone de aur, iar volumul total al rezervelor sale a ajuns la 94,5 tone.

Citiți mai multe despre acest subiect: De ce Europa mizează pe aur împotriva inflației

Instituția a reamintit că, față de alte active, aurul nu are multe riscuri și rămâne un instrument financiar important. De asemenea, reprezentanții au declarat că:

Ca urmare, pe baza mărimii rezervelor de aur, Ungaria a trecut de la mijlocul listei internaționale la prima treime cu Martie 2021. În istorie, aurul a îndeplinit mai multe funcții în diferite sisteme financiare. Deși, din perspectiva politicii monetare, aurul și-a pierdut o parte din semnificație în anii 1970, rolul său de activ tradițional de rezervă a rămas pivot după aceea. Deoarece nu prezintă riscuri de credit sau de contrapartidă, aurul facilitează întărirea încrederii într-o țară în toate mediile economice, ceea ce o face încă una dintre cele mai importante active de rezervă la nivel mondial, pe lângă obligațiunile de stat. În ultimii ani, rolul aurului în cadrul rezervelor internaționale a fost sporit la mai multe bănci centrale.

Dacă creșterea ofertei de bani (adică inflația monedei) continuă, este puțin probabil ca aurul să ajute mult la stabilitatea forintului maghiar. Cu toate acestea, încercările instituției de a utiliza cel mai stabil activ istoric pentru a salva puterea de cumpărare nu pot fi negate.