Cele mai recente previziuni ale Destatis, agenția națională de statistică din Germania, arată că inflația va fi de 7,3% în martie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Aceasta este cea mai mare cifră din noiembrie 1981, adică din ultimii 40 de ani. De asemenea, este semnificativ peste previziunile anterioare, de 6,8%.

Inflația își continuă tendința negativă, observată în SUA și în alte țări europene, și, de la lună la lună, se înregistrează noi recorduri. Procesul a început în 2021, când, conform majorității previziunilor, ar fi trebuit să asistăm la o scădere a inflației.

Citiți mai multe despre acest subiect: Inflația din Germania a înregistrat cea mai rapidă creștere de la începutul secolului XXI: Infografic

Referitor la prognoza pentru luna martie, agenția de statistică pune și pe seama pandemiei de COVID19 creșterea fără precedent a prețurilor la mărfurile de bază. În analiza agenției de statistică citim:

În urma atacului rusesc asupra Ucrainei, prețurile la gazele naturale și la produsele petroliere minerale au crescut din nou semnificativ ,având un efect vizibil asupra nivelului ridicat al inflației. O rată de inflație la fel de ridicată în Germania a fost înregistrată ultima dată în toamna anului 1981. Atunci s-au înregistrat creșteri dramatice ale prețurilor la petrolul mineral ca urmare a Războiului din Golf. Factorii suplimentari pentru creșterea actuală includ problemele de aprovizionare cauzate de întârzieri în lanțurile de aprovizionare datorate pandemiei și prețurilor ridicate la energie.

Citiți mai multe despre acest subiect: Ce este inflația

După cum am subliniat în repetate rânduri, politica monetară a Băncii Centrale Europene, care tipărește bani negarantați pe bandă rulantă, joacă un rol principal în dinamica prețurilor. Nu trebuie să uităm că o astfel de politică nu înseamnă doar inflație, ci și declanșarea unor cicluri interminabile de boom-uri economice și crize tot mai profunde.

Infografic 1: Inflația în Germania – rolul tipăririi banilor

Inflația germană – diferența dintre prezent și 1981.

În 1981, inflația ridicată din Germania a fost analizată în contextul divizării țării. Dar nu aceasta a fost cauza creșterii prețurilor. Există o diferență semnificativă între cele două momente din punct de vedere economic.

Deosebirea constă în faptul că, imediat după ce a fost înregistrată o inflație de 7,5%, Bundesbank a majorat rata dobânzii de bază. Conform cifrelor Băncii Centrale Europene, în 1982, aceasta ajunsese deja la 12,4%. În prezent, rata dobânzii de bază în zona euro este de -0,5%.

Citiți mai multe despre acest subiect: Introducere în conceptul de dobândă

Dobânda nu este singurul factor determinant al scăderii puterii de cumpărare a banilor, dar joacă un rol foarte important. Atunci când avem un nivel al dobânzii scăzut în mod artificial, mai ales atunci când se află în teritoriu negativ, așa cum a fost timp de aproape un deceniu, asistăm la condiții fără precedent pentru deprecierea continuă a banilor și pierderea puterii de cumpărare.

Avem, de asemenea, un exemplu clar în istorie care arată cum tocmai ratele ridicate ale dobânzilor ajută la scăderea inflației ridicate. Acțiunea are loc în anii 1980 în Statele Unite, când Paul Volcker era președintele Rezervei Federale. Atunci, indicele prețurilor de consum a crescut la aproape 15%, iar rata dobânzii cheie a urcat la aproape 20%. Mai multe despre acest moment istoric găsiți în articolul din link.

Citiți mai multe despre acest subiect: Subminarea banilor 4: de ce se manipulează inflația

În prezent, un astfel de scenariu este imposibil, deoarece ar duce la o insolvență în masă – a persoanelor fizice, a companiilor și a țărilor. Revenind la SUA, piețele bursiere s-au prăbușit în urmă cu 4 ani, când Rezerva Federală a majorat ratele dobânzilor la doar 2,4%. Ne putem imagina ce s-ar întâmpla dacă rata ar fi de 10 ori mai mare.

Citiți mai multe despre acest subiect: Credit și datorie I: drogurile care ucid economia modernă

Cu cât dobânda se suprimă mai mult, cu atât mai mult:

– Banii se depreciază;

– Aceasta umflă bule în economie și distorsionează anumite industrii;

– Nivelul de îndatorare crește.

Prin urmare, atunci când, inevitabil, la un moment dat, rata dobânzii va crește, criza produsă va fi cu atât mai gravă. Până atunci, puterea de cumpărare a indivizilor se va evapora din ce în ce mai rapid, așa cum se vede din experiența Germaniei.

Cât de mare este inflația reală în Germania

În luna decembrie a anului trecut, statisticile oficiale din Germania au înregistrat o rată anuală de creștere a inflației de 5,3%. O lectură alternativă, realizată de institutul Flossbach von Storch, arată că datele au fost subestimate. Potrivit analiștilor, creșterea reală a prețurilor finale de consum a fost de fapt 9,2%. În infograficul de mai jos este prezentată o comparație între cei 2 indici de preț și componentele acestora.

Infografic 2: Inflația oficială și alternativă în Germania

Este important de menționat că astfel de calcule subestimează cu aproape 50% eroziunea reală a puterii de cumpărare. În același raport, inflația reală din martie ar trebui să fie de aproape 15%, în loc de 7,3%, cât se așteaptă Destatis. Aceasta reprezintă o depreciere mult mai rapidă a valorii banilor fiduciari pe care îi folosim cu toții.

Citiți mai multe despre acest subiect: Subminarea banilor: de ce este tipărită o sumă record și, potrivit băncilor centrale, nu există inflație

Așadar, când citim datele oficiale ale institutelor de statistică, trebuie să avem în vedere această discrepanță. Aprecierea reală a bunurilor și serviciilor pe care le gestionăm este mult mai bine resimțită de fiecare consummator în parte.