Tavex folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorului pe site. Citește despre politica de cookies a Tavex aici. Poți să le accepți pe toate sau să le administrezi din setări.
Tavex folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorului pe site. Citește despre politica de cookies a Tavex aici. Poți să le accepți pe toate sau să le administrezi din setări.
Te rog selectează ce cookies ne permiți să utilizăm
Vă puteți modifica preferințele sau vă puteți retrage consințământul dat în orice moment. Cookie-urile alese vor fi stocate pe o perioadă de un an. De asemenea, poți modifica setările din browser-ul dispozitivului tău și poți sterge astfel cookie-urile. Pentru mai multe informații, consultați Politica noastră de Cookies.
Cookie | Descriere | Durată |
---|---|---|
Cookie | Descriere | Durată |
---|---|---|
catalog_view | Cum sunt listate produsele | 1 year |
Cookie | Descriere | Durată |
---|---|---|
ga_id | Google Analytics ID | 1 year |
În trimestrul al treilea al acestui an, cererea de aur a crescut cu 5% față de aceeași perioadă din 2023. Principalii factori ai acestei cereri rămân achizițiile băncilor centrale, însă, într-o mare măsură, se adaugă și speculațiile privind creșterile viitoare ale prețului metalului galben.
Pe măsură ce aurul câștigă din ce în ce mai multă acoperire mediatică – având în vedere o creștere de 35% a prețului doar în acest an – investitorii sunt atrași de potențialul de profit. Acesta este unul dintre motivele pentru care, chiar dacă atât oferta, cât și cererea de aur au crescut fiecare cu 5%, prețul aurului a înregistrat creșteri mai semnificative.
Urmând tendința din al doilea trimestru al acestui an, T3 continuă cu un volum impresionant al cerere „over-the-counter”. Cererea over-the-counter (OTC) se referă la tranzacțiile realizate direct între două părți, nu prin burse, cum ar fi cazul fondurilor tranzacționate la bursă (ETF).
Cererea OTC aproape s-a dublat în ultimul an, în principal datorită investitorilor cu valoare netă ridicată și a instituțiilor financiare mari care își diversifică portofoliile. Acest fenomen vine ca un răspuns natural la doi ani de alocări în acțiuni și obligațiuni guvernamentale cu randamente mari.
Așa cum am menționat în mai multe articole pe Blogul nostru, aurul de investiții se referă la monede de aur și lingouri de aur fizice, dar și la fondurile ETF garantate cu aur.
Mai multe despre subiect, aici: Ce este aurul de investiții?
A avea o definiție clară a celor două – și, de asemenea, a înțelege avantajele și dezavantajele acestora – este esențial pentru a vedea cum evoluează piața în timp. În ansamblu, putem observa un nivel considerabil de speculații asupra prețului aurului, impulsionat de cererea pentru ETF-uri, mai degrabă decât pentru monede și lingouri fizice.
Cererea pentru monede și lingouri de aur de investiții a scăzut cu 9% în ultimul an. Principalul motiv este cererea globală semnificativ de mare din 2023, dar și presiunea de vânzare, pe măsură ce prețul aurului a atins niveluri record în fiecare lună din trimestrul al treilea. Cele mai semnificative scăderi ale cererii sunt în Europa (-42%, după o scădere de 56% în trimestrul al treilea din 2023 comparativ cu 2022) și China (-24%).
Europa a devenit recent un sinonim pentru stagnare. Cu o rată de creștere reală a PIB de 0,8% în al doilea trimestru din 2024, Bătrânul Continent se confruntă cu probleme serioase. Țara cea mai afectată pare a fi Germania, care intră constant în perioade de recesiune. La începutul acestei săptămâni, Volkswagen a anunțat că intenționează să închidă cel puțin trei fabrici, ceea ce ar însemna pierderea a zeci de mii de locuri de muncă.
Mai multe despre subiect, aici: Germania este într-o recesiune tehnică
India, însă, a fost țara cu cea mai mare creștere a cererii de aur – de +41%. Aceasta vine imediat după ce guvernul indian a decis să reducă taxele de import la o treime, pe compozitele și aliajele de aur. Aproape de India, se află Coreea de Sud (+36% în cerere) și Taiwan (+28%), ambele impulsionate de oportunități de profit și evoluții geopolitice.
Cererea pentru ETF-uri de aur – vizibilă prin fluxurile de capital – arată, însă, o imagine foarte diferită. Pe parcursul celui de-al treilea trimestru observăm o intrare netă globală în fondurile de aur de 95 de tone de aur. Astfel, deținerile actuale ale acestor ETF-uri ajung la 3.200 de tone de aur. Principalii factori sunt intrările din America de Nord (în special Statele Unite, cu 59 de tone adăugate) și Europa (adăugând 22,73 tone).
După cum se poate observa, ETF-urile de aur europene au înregistrat primele intrări de capital trimestriale nete de la primul trimestru al anului 2022, când Rusia a invadat Ucraina. De cealaltă parte a Atlanticului, ETF-urile de aur din America de Nord nu au înregistrat intrări nete pe parcursul unui întreg trimestru încă din T2 al anului 2023. Acesta marchează domolirea valului inflaționist de după restricțiile COVID-19.
Cu toate acestea, având în vedere ciclul de reducere a ratelor dobânzilor atât în zona euro, cât și în Statele Unite, ne putem aștepta la intrări viitoare în aceste ETF-uri. Acest lucru se întâmplă deoarece costul de oportunitate al deținerii de aur scade. Costul de oportunitate se referă la potențialele câștiguri de a investi în alte instrumente în detrimentul aurului, cum ar fi obligațiunile guvernamentale americane. Pe măsură ce ratele dobânzilor continuă să scadă, randamentul acestor obligațiuni scad și ele, făcând aurul mai atractiv pentru investitori.
Băncile centrale din întreaga lume au continuat tendința de a cumpăra aur. Achizițiile nete sunt egale cu 186,3 tone între iulie și septembrie, fiind aproape jumătate din cererea înregistrată în T3 2023.
Chiar și cu un volum mai mic de achiziții din partea băncilor centrale, achizițiile cumulate până în prezent (între ianuarie și septembrie) sunt de 694 de tone net. Aceasta este doar cu 1% sub cantitatea achiziționată în primele nouă luni ale anului 2022, când băncile centrale au cumpărat cea mai mare cantitate de aur înregistrată.
Mai multe despre subiect, aici: Un trimestru de aur
Cel mai mare cumpărător al acestui trimestru a fost Banca Națională a Poloniei (+42 de tone). Planul guvernatorului BNP, Adam Glapinski, este să crească deținerile de aur ale țării pentru a reprezenta 20% din rezervele internaționale. În prezent, cu 420 de tone în rezerve, aurul reprezintă 16% din totalul rezervelor Poloniei.
Pe locul doi, într-un mod surprinzător, se află Banca Națională a Ungariei. În trimestrul al treilea al acestui an, banca centrală maghiară a cumpărat un total de 14,5 tone de aur, crescându-și rezervele de la 94,5 tone la 110 tone. Astfel, Ungaria are cele mai mari rezerve de aur din Balcani, depășind cele 103,6 tone de rezerve de aur ale României. Motivația Băncii Naționale a Ungariei pentru creșterea deținerilor de aur a fost:
În contextul creșterii incertitudinilor din economia globală, rolul aurului ca refugiu sigur și depozit de valoare este de o importanță deosebită, deoarece crește încrederea în țară și susține stabilitatea financiară.
Alți cumpărători importanți de aur au fost India (+13 tone), Azerbaidjan (+12 tone), Turcia (+10 tone), Uzbekistan (+9 tone), Serbia (+5 tone), Republica Cehă (+5 tone), Qatar (+2 tone), Iordania și Irak (câte o tonă fiecare).
Presiunea de vânzare a venit doar din partea a trei bănci centrale, și anume Kazahstan (-13 tone), Filipine (-2 tone) și Mongolia (-1 tonă).
Reprezentând aproape jumătate din cererea globală de aur, piața de bijuterii este una foarte importantă. La nivel mondial, cererea pentru bijuterii de aur a scăzut cu 12% în T3 2024 față de T3 2023. Cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Asia și Orientul Mijlociu.
Pe fondul prețurilor record, investitorii din lumea arabă, China și Sri Lanka au renunțat la achiziționarea continuă de bijuterii. Conform Consiliului Mondial al Aurului, chiar și acei clienți care continuă să cumpere bijuterii de aur preferă piese mai mici, cu un conținut mai mare de aur și cu modele complexe.
Având în vedere creșterea prețurilor, nu doar cererea de bijuterii a scăzut, ci există și o presiune mai mare de vânzare a aurului.
Conformându-ne cu cea mai fundamentală lege a economiei – cea a cererii și ofertei – după analizarea vastă a cererii pe piața aurului, voi sublinia acum principalele aspecte ale ofertei de aur în trimestrul al treilea al acestui an.
Oferta globală de aur a crescut cu 5% comparativ cu trimestrul al treilea din 2023. Nu doar atât, dar trimestrul al treilea al acestui an este un record în ceea ce privește aurul extras prin minerit, echivalând cu 990 de tone. Am observat aceeași tendință și în primul și al doilea trimestru. Ambele au devenit trimestre record din anul 2000 încoace, de când Consiliul Mondial al Aurului a început să colecteze date.
Aurul reciclat, în principal ca produs al sectorului de bijuterii, a înregistrat o creștere a ofertei de 11%. După cum s-a menționat mai sus, principalul motiv este creșterea prețului aurului, care i-a determinat pe oameni din întreaga lume să își vândă bijuteriile de aur.
Acoperirea netă a producătorilor, care indică pozițiile producătorilor și rafinăriilor de aur în raport cu volatilitatea prețului aurului, este de 0,2 tone. Acest lucru înseamnă că nu există practic niciun interes din partea furnizorilor de a bloca prețurile pentru vânzări viitoare.
Piața aurului în trimestrul al treilea a înregistrat unele schimbări față de trimestrul anterior. China se confruntă cu probleme serioase de cerere, în timp ce India pare să preia conducerea în ceea ce privește cererea globală de aur. Cu o reducere semnificativă a taxelor la importurile de aur în țară, cererea a crescut în cea mai populată țară din lume.
Surprize similare au venit din partea băncilor centrale, care, într-o măsură mai mică, au continuat să cumpere aur. Polonia și Ungaria, țările de pe lista gri a UE, arată decizii de politică monetară conservatoare, contrar agendei expansioniste a țărilor din Occident.
Perspectivele de evoluție a cererii de aur în ultimele două luni ale acestui an arată un potențial de creștere a cererii. Principalul motiv este comportamentul de obținere de profitul al speculatorilor, dar și marele decalaj dintre țările din Vest și cele din Est pe probleme geopolitice.