Cum ar afecta un război între Rusia și Ucraina finanțele noastre personale?

Războiul este un instrument atât de ineficient, încât este folosit doar de copiii mici și de țările mari.

Relațiile dintre Rusia și Ucraina s-au tensionat până la amenințarea cu războiul din cauza candidaturii Ucrainei la aderarea la Uniunea Europeană și la NATO. Escaladarea, alimentată în mare parte de comentariile Washingtonului, a atins punctul culminant vineri, 11 februarie, când SUA au avertizat că o invazie „ar putea începe în orice zi”.

Din fericire, câteva zile mai târziu, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Războaiele sunt cele mai teribile activități umane. Un conflict armat între Rusia și Ucraina s-ar solda, fără îndoială, cu un număr uriaș de victime și răniți, fără a mai pune la socoteală valul uriaș de refugiați și pagubele economice. În cadrul acestei analize, vom examina acest ultim aspect, în principal prin prisma finanțelor personale. Aici vom răspunde la întrebarea despre consecințele pentru finanțele noastre personale, în calitate de locuitori ai Europei.

Infografic 1: Dezechilibrul de putere dintre Rusia și Ucraina

Într-un potențial război există multe necunoscute. Scenariul pe care îl vom lua în considerare include următorii parametri:

– invazia militară a Ucrainei de către Rusia;

– ajutor financiar din partea UE pentru Ucraina; ajutor financiar din partea SUA;

– un embargo total al Occidentului asupra Rusiei, inclusiv sancțiuni împotriva țărilor care fac comerț cu aceasta.

Iată cum vor suferi oamenii prin prisma diferitelor active financiare și a bunurilor și serviciilor de uz casnic. Pentru că într-un conflict armat nimeni nu câștigă, chiar și atunci când nu suntem afectați direct de el. Să sperăm că nu vom trăi în vremuri de război!

Vom asista la o explozie a prețului aurului…

Analizând exporturile de metale rusești ale Băncii Mondiale, vom vedea că Elveția se află pe primul loc, cu peste 1,5 miliarde de dolari – aproape la fel de mult ca exporturile către China. De ce? Pentru că țara alpină importă aur, iar Rusia este al treilea mare producător și unul dintre principalii exportatori mondiali de metal galben. Ponderea sa în producția mondială este de aproape 9%.

Infografic 2: Oferta și exporturile de aur din Rusia

Dacă exporturile țării se opresc, oferta de aur pentru investiții, în special în Europa, se va prăbuși. În timpul blocajelor din 2020, am avut deja o imagine a ceea ce se întâmplă atunci când aprovizionarea cu aur se oprește. Prețul său spot depășește prețul futures (situație cunoscută sub numele de backwardation). Aurul fizic se apreciază foarte mult deoarece este rar.

Citiți mai multe despre acest subiect: Care este prețul real al aurului?

În cazul unui război între Rusia și Ucraina, ar mai exista un factor determinant al creșterii prețului aurului – cererea mare. În contextul prăbușirii piețelor bursiere, a monedelor și a ratelor dobânzilor (mai multe detalii mai jos) și al creșterii rapide a prețurilor la bunuri și servicii, consumatorii și investitorii se vor îndrepta către aur ca fiind activul care păstrează cel mai bine valoarea în timpul crizelor. Acest lucru s-a întâmplat de multe ori în istorie. Un exemplu apropiat a fost văzut în Turcia, unde populația locală a răscumpărat tot aurul fizic în doar câteva ore în 2020.

Citiți mai multe despre acest subiect: Cum aurul salvează oamenii de fiasco-ul lirei turcești

De la începutul anului 2022, am asistat la o dinamică similară, deși la o scară mult mai „rezonabilă” – bursele și criptomonedele sunt în scădere, inflația cucerește noi recorduri, iar prețul aurului a crescut cu peste 3%. Cererea extrem de mare pentru aurul de investiții arată că însuși consumatorii îl văd ca pe un colac de salvare pentru banii lor în vremuri de inflație.

… La fel și în cazul combustibililor și a materiilor prime

O oprire a importurilor de gaze și petrol ar devasta Europa. Printre motive se numără faptul că este imposibil de găsit un înlocuitor, mai ales pe termen scurt, iar Bătrânul Continent este puternic dependent de Rusia, după cum arată infograficul.

Infografic 3: Dependența energetică a Europei de Rusia și dependența Rusiei de exporturi

În cazul gazelor, situația este și mai gravă. Nu numai că stocurile țărilor sunt scăzute fără precedent pentru iarnă, dar suntem deja într-o situație de prețuri record. O încetare a importurilor din Rusia ar însemna o creștere dramatică a prețului materiei prime și o lovitură și mai mare pentru consumatori.

Consumatorii vor resimți acest lucru în mai multe moduri, toate fiind negative. Vom avea o creștere foarte mare a combustibililor, ceea ce va afecta transportul și logistica. Industria se confruntă deja de doi ani cu probleme grave, iar un război între Rusia și Ucraina le va agrava. Prin urmare, pe lângă creșterea prețurilor bunurilor, serviciilor și prețurilor de producător, am putea asista la întârzieri suplimentare în aprovizionare și deficite.

Citiți mai multe despre acest subiect: Relația dintre producție și economie și evoluția ei pe timp de criză

În al doilea rând, creșterea bruscă a prețului la gaze va duce, de asemenea, la o creștere și mai mare a prețului la energia electrică casnică și mai ales industrială. Aceasta va crește și mai mult costul de producție și, în consecință, prețurile finale pe care le plătim. Nu trebuie să uităm că, chiar și anul trecut, prețurile de producție au crescut mult mai repede decât prețurile finale de consum – un salt pe care nu l-am experimentat încă pe deplin.

Infografic 4: Inflația producției

În concluzie, privarea de combustibil va distruge și mai repede puterea de cumpărare a monedei noastre fiduciare. Dar acesta nu va fi singurul mod în care banii vor avea de suferit.

Inflația ridicată și ratele scăzute ale dobânzilor sunt aici pentru a rămâne

În prezent, se așteaptă ca băncile centrale din întreaga lume să majoreze ratele dobânzilor, iar Banca Angliei a făcut deja acest lucru. Rezerva Federală a SUA ar urma să majoreze dobânda internă cu un procent cuprins între 0,25 și 0,5 puncte procentuale în martie. Banca Centrală Europeană are o întârziere semnificativă – se așteaptă ca aceasta să „crească” rata de la -0,5% la -0,25% în cursul acestui an.

Citiți mai multe despre acest subiect: Credit și datorie I: drogurile care ucid economia modernă

Instituțiile fac tot ce pot pentru a încetini creșterea ratelor. Acesta este motivul pentru care SUA amână o astfel de măsură până în martie, chiar dacă anul trecut inflația a explodat până la un maxim al ultimilor 40 de ani.

Este de așteptat ca, în cazul unui război între Rusia și Ucraina, băncile centrale să continue să tipărească bani și să suprime în mod artificial ratele dobânzilor. Ei ar putea justifica acest lucru prin faptul că incertitudinea economică a crescut. Banii noi și ratele dobânzilor scăzute în mod artificial vor duce la o creștere a îndatorării guvernelor, a populației și a companiilor.

Citiți mai multe despre acest subiect: Credit și datorie II: situația financiară a Europei este mai gravă ca niciodată

Țările care, sub o formă sau alta, participă la conflict sau oferă asistență, își vor crește cel mai mult cheltuielile și, în consecință, gradul de îndatorare. De asemenea, este de așteptat să existe un val de refugiați în țările apropiate de Ucraina (printre acestea se numără România, Bulgaria și Serbia). În acest caz, este probabil ca și guvernele să crească cheltuielile.

Infografic 5: Modul în care tipărirea banilor duce la creșterea prețurilor (exemplu de alimente)

Pentru noi, în calitate de consumatori, acest lucru va însemna trei lucruri. În primul rând, obligațiunile vor rămâne scăzute. Această piață a fost subperformantă în Europa de ani de zile, și chiar mai mult de la începutul anului 2022. Așadar, probabil că nu ne vom putea baza pe ele ca vehicul de investiții în viitor.

În al doilea rând, tipărirea de bani (adică inflația) va continua să ne erodeze puterea de cumpărare. Aceasta va fi deosebit de gravă în contextul unei potențiale crize petroliere. Ne putem aștepta ca inflația în Europa să mai crească cu cel puțin 2-3 puncte procentuale.

În al treilea rând, creșterea cheltuielilor publice va duce la necesitatea de a colecta mai multe taxe de la contribuabili în viitor. Astfel, un război între Rusia și Ucraina va încetini economia pe termen lung.

Ratele dobânzilor și inflația pe termen lung

Pe măsură ce totul devine semnificativ mai scump, mai devreme sau mai târziu, băncile centrale vor trebui să majoreze ratele dobânzilor. Când se va întâmpla acest lucru va depinde de durata potențialului conflict, de aprecierea prețurilor și de slăbiciunea economiilor și a piețelor bursiere.

După cum am văzut în ultimii ani, băncile centrale sunt pregătite să facă orice pentru a sprijini guvernele și piețele bursiere, chiar dacă acest lucru nu face parte din atribuțiile lor. Cu toate acestea, în situația actuală, ei s-au angajat deja să „lupte împotriva inflației”, așa că asta este ceea ce se va aștepta de la bănci în ciuda unui posibil război între Rusia și Ucraina.

Piețele bursiere vor suferi o lovitură

Piețele bursiere au arătat slăbiciune pe fondul așteptărilor de război între Rusia și Ucraina. Conform studiului CFRA, piețele bursiere scad cu 1% la aflarea veștilor despre conflicte armate și pierd în medie 5,5% pe parcursul acestora. Studiul se referă la piețele bursiere din SUA începând cu Al Doilea Război Mondial. Ei concluzionează că perioadele de conflict reprezintă o bună oportunitate de cumpărare.

De data aceasta va fi diferit. În primul rând, un război între Rusia și Ucraina va duce la un șoc petrolier, ceea ce garantează prăbușirea piețelor bursiere. În 1973-1974, declinul lor a fost cel mai mare de la Marea Criză, iar Dow Jones a pierdut peste 45% din valoarea sa. O situație similar a avut loc în 1990, când invazia Irakului în Kuweit a dus la creșterea prețurilor petrolului și la prăbușirea burselor – în trei luni, Dow Jones a scăzut cu aproape 20%.

Infografic 6: Piețele petroliere și bursiere scad din cauza probabilității unui război între Rusia și Ucraina

În al doilea rând, așa cum am subliniat mai sus, rata de bază va trebui să fie majorată – lucru care duce întotdeauna la corecții ale pieței bursiere. Cu toate acestea, bursele de valori sunt dependente de banii ușori, disponibili tocmai datorită ratelor de dobândă scăzute în mod artificial și a tipăririi de bani în cauză. Când acestea se vor opri, bula bursieră va exploda. În acest caz, explozia poate fi cauzată nu de unul, ci de doi factori în același timp.

Infografic 7: Relația dintre ratele dobânzilor și piețele bursiere

Astfel, din cauza situației economice și financiare din ultimii ani, un război între Rusia și Ucraina ar putea fi devastator atât pentru consumatori, cât și pentru piețele bursiere. Conflictul are potențialul de a conduce lumea occidentală nu doar la stagflație, ci și la o situație de recesiune și inflație ridicată.

Va scădea inflația – efecte asupra proprietății și a altor active

Este puțin probabil ca majorarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale să fie suficientă pentru a contracara inflația ridicată. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să majoreze rata de bază peste indicele prețurilor de consum. Aceasta înseamnă că în SUA trebuie să crească la peste 10%, iar în Europa chiar mai mult. Dar este imposibil ca autoritățile de reglementare să o majoreze atât de mult, pentru că întreaga economie, care este mult mai îndatorată decât a fost în ultimii 200 de ani, va exploda. Motivul – multe companii, persoane fizice și guverne vor deveni insolvabile.

Citiți mai multe despre acest subiect: BCE: Riscul spargerii unei noi bule imobiliare este în creștere

Cu toate acestea, în procesul de creștere a ratelor dobânzilor, bursele nu vor reprezenta singura piață care se va prăbuși. Piața imobiliară depinde, de asemenea, de ratele dobânzilor scăzute în mod artificial. Când vor crește pentru consumatori, bula se va sparge, așa cum s-a întâmplat acum 13 ani.

Infografic 8: Noua bulă imobiliară

În afară de sectorul imobiliar, și întreprinderile care depind de credite ieftine vor fi afectate. Nu în ultimul rând, și noi, consumatorii, vom fi dezavantajați, deoarece împrumuturile vor deveni mai scumpe și în cazul nostru.

Citiți mai multe despre acest subiect: Anatomia crizelor și ciclul economic

Creșterea ratei dobânzii este o decizie solidă din punct de vedere economic, deși este probabil să rămână sub nivelurile istorice și va duce la multe falimente ale companiilor supraîndatorate, cu toate consecințele pe care le implică.

Noile tehnologii și producția globală vor scădea pe termen lung

Rusia este un producător mic de metale rare, cu o cotă globală de mai puțin de 2%. Astfel, în mod paradoxal, 90% din propriile nevoi sunt satisfăcute prin importuri, în principal din China. Spunem „în mod paradoxal”, deoarece țara are unele dintre cele mai mari zăcăminte din lume. Acestea ar fi de fapt mult mai mari decât nivelurile dovedite, deoarece există zone neexplorate semnificative.

Ce ar putea însemna acest lucru pentru noi, în calitate de consumatori, în scenariul unui război între Rusia și Ucraina? Dacă țara continuă să importe din China, deoarece nu poate purta un război fără resurse, și dacă țările occidentale impun sancțiuni Chinei, prețurile multor produse de bază legate de metalele rare vor exploda. O astfel de lovitură industrială va avea loc în contextul unor probleme deja grave în industria cipurilor, mai exact, o încetinire a ofertei și creșterile de prețuri rezultate. Oricum, unele modele de mașini au întârzieri de producție care durează de ani buni, așa cum se întâmpla în timpul comunismului.

Un potențial nou Război Rece ar da, de asemenea, o lovitură serioasă economiilor la nivel global pe termen lung. Motivul este că o mare parte a lumii nu va avea acces la viitoarea extracție a metalelor rare din Rusia, care ar putea, altfel, să stimuleze industria globală și noile tehnologii.

Cât de probabil este un război între Rusia și Ucraina?

Ne așteptăm ca, din fericire, o invazie militară în Ucraina să nu fie foarte probabilă. Relațiile comerciale sunt bilaterale. Multe industrii la nivel mondial se bazează pe producția rusă, dar Rusia depinde și de veniturile din exporturi și comerț. Numai exporturile de gaze și petrol reprezintă peste o treime din bugetul federal total al țării și peste un sfert din produsul intern brut. Pierderea lor ar fi o sinucidere economică – nu ar avea cum să compenseze un astfel de colaps.

Există trei canale prin care un război între Rusia și Ucraina ar duce la prăbușirea acesteia, fără a mai pune la socoteală izolarea politică și efectele negative pe termen lung ale pierderii piețelor:

• creșterea cheltuielilor militare în detrimentul altora

În contextul prăbușirii economiei și a veniturilor din exporturi, Rusia va trebui să își mărească semnificativ cheltuielile militare – războiul este un efort extrem de costisitor și distructiv. Acest lucru ar duce la o deturnare de fonduri către armată, acestea putând fi folosite pentru activități mai constructive și posibil mai semnificative.

• prăbușirea rublei

Cel mai probabil, o mare parte din noile cheltuieli vor fi finanțate prin tipărirea rublei. Astfel, bunăstarea reală a populației și a economiei locale ar scădea, iar valoarea de cumpărare a acestora s-ar evapora rapid.

• pierderea producției

Nu în ultimul rând, pentru a satisface nevoile armatei, va exista, fără îndoială, o realocare a capacității de producție către complexul militar-industrial. Acest lucru lasă economia mai săracă, deoarece reduce de fapt capacitatea de producție a țării – nu mai este folosită pentru nevoile umane, ci pentru distrugere. După cum știm din Legea lui Say, pentru a consuma, trebuie mai întâi să produci, respectiv, dacă producția este direcționată către nevoile militare, atunci oamenii vor avea mult mai puțin de consumat.

Nu punem la socoteală nici măcar costurile în timp ale Rusiei, pentru că o eventuală ocupație ar absorbi, de asemenea, o mulțime de resurse, chiar dacă țara ar obține un succes militar imediat. Nu în ultimul rând, în acest scenariu, ar pierde cel mai mare partener comercial al său, UE, ale cărei importuri reprezintă aproape 40% și includ în principal mașini, echipamente, vehicule și produse chimice.

În concluzie, rezultatul unui război între Rusia și Ucraina va avea efecte negative pentru absolut toată lumea: lumea ar putea fi divizată, așa cum a fost în timpul Războiului Rece, oamenii vor fi semnificativ mai săraci, confruntați cu o alegere între mai puține bunuri sau – și acestea sunt cele mai rele opțiuni – răniți sau morți.