Adaugă alertă de preț

Credit și datorie II: situația financiară a Europei este mai gravă ca niciodată

Publicat de Daniel Vasilev în categoria Blog în data de 18.08.2021
Preț aur (XAU-RON)
7 806 RON/oz
  
- 43 RON
Preț argint (XAG-RON)
98 RON/oz
  
- 1 RON

În articolul precedent, publicat în secțiunea Ziarul de aur sub titlul „Credit și datorie I – drogurile care ucid economia modernă”, am subliniat că lumea și Europa în special sunt mai îndatorate decât în 2008. În urmă cu 13 ani, am asistat la o criză a datoriilor. Astăzi, situația finanțelor publice o depășește pe cea din trecut.

Datoria în termeni absoluți și datoria ca procent din PIB sunt indicatori macro „bruți”, care arată situația și amploarea problemei datoriilor, dar nu oferă o viziune detaliată. Pentru a obține mai multe detalii, trebuie să analizăm indicatorul valorii financiare nete a țărilor UE și a Uniunii în ansamblu.

Care este valoarea financiară netă?

Datele privind performanța indicatorului în primul trimestru al anului 2021 au fost publicate de Eurostat în urmă cu câteva zile. Acesta măsoară raportul dintre stocul de active financiare și totalul pasivelor țărilor și le plasează în contextul produsului intern brut (PIB). Metodologia utilizată pentru a calcula este:

Valoarea financiară netă = [(stocul activelor financiare – stocul datoriilor financiare) / produsul intern brut] * 100%

Dacă valoarea finală este o valoare pozitivă, înseamnă că activele financiare ale statului depășesc pasivele. Dacă este negativă, datoriile acestora depășesc activele, adică există un deficit de active. Componenta „ca procent din PIB” arată pur și simplu cât de mare este acest deficit comparativ cu produsul intern brut.

Ceea ce nu arată indicatorul

Valoarea financiară netă include active și pasive, cum ar fi aurul monetar și drepturile speciale de tragere[i], bani și depozite fiat, instrumente de creanțe, împrumuturi, acțiuni și instrumente financiare derivate. Nu include activele nefinanciare, cum ar fi terenurile și proprietățile.

Cu toate acestea, este important ca valoarea financiară netă să nu includă pasivele nefinanțate.

Gaura neagră a datoriilor nefinanțate

Acestea sunt promisiuni pe care guvernul le-a făcut anumitor grupuri, dar pentru implementarea cărora nu au fost furnizate sau prevăzute fonduri la momentul respectiv. Presupunerea este că acestea vor fi găsite în viitor pe măsură ce se apropie perioada de plată.

Un exemplu clasic de datorii nefinanțate sunt pensiile în modelul cost-beneficiu (cunoscut și sub numele său englez pay-as-you-go). Bineînțeles, ele nu sunt singurul exemplu în acest sens.

Întregul sistem social se încadrează și în categoria datoriilor nefinanțate. Țările din întreaga lume nu au, de exemplu, un fond pentru plata concediilor de maternitate sau a șomajului, în  care să economisească bani. Plățile pentru viitorii șomeri sunt asigurate din banii cu care viitorii contribuabili cotizează la trezorerie

Prin fenomene precum datoriile nefinanțate, guvernele pot ascunde foarte ușor suma reală a datoriilor lor. De exemplu, în urmă cu 6 ani, datoria SUA era de 13 trilioane de dolari (de atunci s-a dublat – astăzi se ridică la peste 28 trilioane de dolari). Economiștii au declarat pentru Forbes că, dacă ar fi incluse și pasivele nefinanțate, valoarea reală a acesteia ar fi fost de peste 200 miliarde de dolari.

Este foarte dificil pentru politicieni să recunoască acest lucru și să fie realeși, așa că este mai convenabil ca aceste date să nu fie incluse în rapoarte. Vom reveni la această categorie de obligații guvernamentale mai târziu.

Starea reală a finanțelor în Europa

Datele arată că valoarea financiară netă a UE este la a doua cea mai nefastă valoare din istoria uniunii. Anti-recordul a fost stabilit în trimestrul anterior. Dar nu trebuie să ne lăsăm înșelați că situația s-a îmbunătățit comparativ cu sfârșitul anului 2020. Creșterea este marginală – doar 0,1 puncte procentuale.

Astfel, la sfârșitul lunii martie se ridica la -66,3% din PIB pentru Uniunea Europeană. Situația din zona euro este și mai negativă. În cadrul acesteia, datoriile financiare nete sunt de -75,5% din PIB. Reamintim, asta înseamnă că guvernele au datorii financiare care își depășesc activele financiare cu 66,3% și respectiv 75,5% din produsul intern brut. Situația actuală a Europei este cu adevărat gravă.

Infografic 1: Valoarea financiară netă în Uniunea Europeană, zona euro și țările individuale (în primul trimestru al anului 2008 și 2021)

Sursa: Eurostat; calcule proprii

Ce presupun aceste cifre

În practică, acestea înseamnă două lucruri.

  1. Europa nu are active financiare pentru a-și acoperi datoriile.

Cu excepția Republicii Cehe, Estoniei, Luxemburgului, Finlandei și Norvegiei, nicio țară nu este în surplus pe baza acestui criteriu. Din nou, aceasta înseamnă că nu au active financiare pentru a-și acoperi obligațiile financiare.

O defalcare a datelor arată că doar Germania, printre marile economii, a reușit să își îmbunătățească ușor valoarea financiară netă. Cu toate acestea, rămâne în continuare pe roșu. A doua cea mai mare economie din UE, Franța, este într-o situație de 3 ori mai proastă decât era acum 13 ani.

Alte economii care aveau o valoare financiară netă pozitivă înainte de criza fianciară din 2008 au acum, de asemenea, valori negative. România și Bulgaria se încadrează, evident, în această categorie.

Vă amintiți de grupul PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia și Spania), care a detonat bomba creditelor și a datoriilor în zona euro? Astăzi, fiecare dintre ele se află într-o situație financiară mult mai proastă decât atunci.

  1. BCE este inundată de datorii

Atunci când o companie intră în insolvență, instrumentele sale de datorie primesc un rating de non-investiție. Singurul motiv pentru care acest lucru nu se întâmplă în Europa, având în vedere deteriorarea performanței financiare a guvernelor, este că BCE, și nu atât de mult piețele private, cumpără o mare parte din obligațiunile nou emise.

Cu toate acestea, există o problemă aici: odată ce BCE are de facto obligațiuni insolvabile în bilanț, este foarte dificil să asigure stabilitatea monedei unice. Acest fenomen este și mai clar dacă avem în vedere faptul că banca centrală tipărește mai mult ca oricând în timp de pace.

Citiți mai multe despre acest subiect: Sfârșitul banilor Fiat: cum băncile centrale leagă recordul inflației de criza coronavirusului

Nu în ultimul rând, situația este în continuare agravată de reducerea artificială a ratelor dobânzilor la cea mai mică valoare negativă din istorie. Asta înseamnă că sectorul financiar al Europei crește în mod artificial împrumuturile (extinderea creditului) către participanții la piață care nu ar trebui să primească împrumuturi. În acest fel, bulele sunt umflate (se creează faza de boom economic). Cu toate acestea, din cauza insolvenței debitorilor, aceștia trebuie să dea  faliment mai devreme sau mai târziu (faza de recesiune).

Citiți mai multe despre acest subiect: Anatomia crizelor și ciclul economic

Mai important, expunerea generală a sectorului financiar, nu doar a BCE, la active necorespunzătoare crește. Dacă ne întoarcem la scenariul din 2008, atunci, banca centrală s-a grăbit să salveze industria. În următoarea criză, probabil că va încerca să o facă din nou, vom fi în situația în care o instituție falimentată tehnic va încerca să ajute alte instituții falimentate tehnic.

Situația financiară a Europei se deteriorează din cauza datoriilor nefinanțate

Dacă ne amintim, valoarea financiară netă nu include datoriile nefinanțate, deoarece acestea apar în perioadele viitoare. Din mai multe motive, această categorie va crește inevitabil în următorii ani în fiecare dintre țările din bloc.

Privind exemplul României, potrivit unui raport al Comisiei Europene, până în 2050 ponderea persoanelor la vârsta de pensionare va fi de 54,2% din populație. Dacă pensiile rămân aceleași ca astăzi, anul acesta țara va plăti pentru ele 16,2% din totalul produsului intern brut. Doar deficitul din sistemul său de pensii se va ridica la 11% din PIB.

Infografic 2: Creșterea asigurărilor de pensii de stat în Europa între 2015 și 2018


 

Sursa: Eurostat, calcule proprii

Numai între 2015 și 2018, pasivele sistemelor de pensii de stat au crescut cu 21%. În termeni relativi, asta înseamna  produsul intern brut al mai multor țări multiplicat de câteva ori.

Când adăugăm aceste calcule la valoarea financiară netă, insolvența reală a țărilor Uniunii Europene pare înspăimântătoare. Există două căi de ieșire: galop / hiperinflație sau o creștere semnificativă a impozitelor. În ambele cazuri, puterea de cumpărare a europenilor,  creșterea economică, inovația, investițiile și ocuparea forței de muncă vor dispărea.

Un vechi proverb chinez spune „Îți doresc să nu ajungi să trăiești vremuri interesante!”. Iar dacă judecăm după indicatorii financiari ai Europei, vom avea, în curând, parte de asemenea momente intereante.

[i] Drepturile speciale de tragere sunt un activ de rezervă global și o unitate de cont emisă de Fondul Monetar Internațional. DST-urile în sine nu sunt o monedă, ci un drept de a le retrage din conturile FMI. Ca atare, pot fi schimbate.

Poate vrei să citești