Pentru a înțelege variațiile prețului aurului, este bine să cunoaștem regulile pieței și ce modificări pot suferi ele. La 28 iunie au intrat în vigoare noile condiții ale cadrului de reglementare internațional Basel III, care clasează, oficial, aurul fizic drept un activ fără riscuri pentru băncile europene. Acestea pot cumpăra și stoca aurul sau pot gestiona conturile alocate, fără a fi nevoie de furnizarea unor resurse suplimentare.

În acest fel, se creează o cerere complet nouă, în urma căreia există o singură direcție logică a prețului aurului: în sus. Dar să analizăm pas cu pas schimbările din cadrul de reglementare.

Ce este Basel III?

Basel III este un cadru de reguli pentru băncile comerciale. A fost dezvoltat de Comitetul de la Basel pentru supravegherea bancară, de unde și numele său. Ideea este de a crea „condiții de concurență echitabile” și cerințe egale pentru bănci, precum și de a preveni posibilele probleme legate de datorii și lichidități.

Basel III se bazează pe Basel II și Basel I, iar setul actual de reguli a fost dezvoltat în timpul recesiunii financiare din 2008. A fost aprobat aproape un deceniu mai târziu, în 2017, dar nu a fost încă implementat pe deplin. Acest lucru ar trebui să se întâmple la 1 ianuarie 2023, având în vedere că data a fost amânată de mai multe ori.

Care sunt principalele aspecte ale acordului Basel III?

Setul de reglementări se bazează pe trei piloni, dezvoltând reguli în următoarele direcții:

Cerințe minime după tipul de capital

Băncile au două tipuri de capital – capital de nivel 1 și capital de nivel 2. Primul tip include capitalul social al băncilor, acțiunile acestora și rezervele lor publice. Acestea sunt mijloacele care permit unei instituții să își mențină activitatea în caz de incertitudine.

Capitalul de nivel 2 înglobează rezervele „auxiliare” ale băncilor. Acestea includ, de obicei, rezerve revoluționare, instrumente hibride și împrumuturi subordonate acordate de bancă, care trebuie să aibă o scadență inițială de cel puțin cinci ani.

Cele două formează capitalul total al băncilor. Potrivit Basel III, rata capitalului total nu ar trebui să fie mai mică de 12,9%, iar cea a capitalului de nivel 1 mai mică de 10,5% din activele ponderate la risc.

Cerințe de prevenire a crizelor

Acordul prevede, de asemenea, că în timpul extinderii creditului, băncile trebuie să aloce capital suplimentar ca rezervă.

Citiți mai multe despre acest subiect: Anatomia crizelor și ciclul economic

Totuși, cerințele pentru majorarea capitalului nu sunt aceleași pentru toate băncile. Astfel, băncile considerate drept „instituții de importanță sistemică globală” trebuie să aibă un amortizor de risc sistemic.

Cerințe legate de efectul de levier și și lichiditate

Efectul de levier este relația dintre fondurile proprii ale unei bănci și totalul activelor acesteia. Atunci când investesc în diferite active, băncile pot obține un profit semnificativ mai mare dacă își cunosc dinamica, dar și mult mai multe pierderi dacă nu o ghicesc. Potrivit Basel III, efectul de levier în raport cu activele minus activele necorporale nu poate depăși 3%.

Cum poate Basel III să schimbe prețul viitor al aurului?

Modificările semnificative pe care Basel III le aduce referitor la aur:

A fost stabilită o rată netă de finanțare stabilă, care ar trebui să garanteze conturile de aur nealocat, în valoare de 85%;
Aurul fizic este tratat acum ca un activ riscant de clasa 1 (cel mai lipsit de risc), în loc de un activ riscant de clasa 3 (cel mai riscant), așa cum era înainte;
Aurul nealocat, numit și sintetic, este considerat un activ semnificativ mai riscant decât aurul fizic (alocat). Are același grad de risc ca acțiunile din activele băncilor.

De la începutul săptămânii, aurul fizic stocat de bănci este considerat literalmente la fel de lipsit de risc ca numerarul. Cu aur sintetic, însă, povestea este radical diferită. Este tratat ca un activ riscant. De aceea, băncile vor fi nevoite să își mărească rezervele.

Iată un exemplu în acest sens. Până la începutul săptămânii, dacă Banca A avea conturi de aur de 500 de milioane de dolari în aur alocat și 500 de milioane de dolari în aur nealocat, nu trebuia să furnizeze rezerve pentru aurul său. Cu toate acestea, de luni, băncile din Europa vor trebui să furnizeze rezerve în valoare de 85% din valoarea aurului lor nealocat (adică aur sintetic). Politica pentru acțiunile pe care le dețin este aceeași.

Aceasta înseamnă că Banca A va trebui să își mărească rezervele cu 425 milioane dolari pentru a-și asigura aurul nealocat. Acest lucru se poate întâmpla prin active stabile – bani fiduciari sau aur fizic. Cerința de a furniza aceste rezerve va crește costul deținerii de aur sintetic pentru bănci.

Dar schimbările vor afecta diferit cele două piețe și prețul aurului – fizic și derivat. Prin urmare, efectele Basel III asupra lor trebuie luate în considerare separat.

Efecte asupra prețului aurului sintetic

Obligația băncilor comerciale să asigure 85% din valoarea nominală a aurului lor nealocat prin intermediul unor finanțe solide ar putea da o lovitură severă cererii de aur sintetic. Motivul este că finanțarea stabilă include active scumpe și automat achiziționarea de aur nealocat va deveni mai scumpă.

Acest lucru va avea efecte multiple asupra prețului aurului sintetic. Într-o scrisoare recentă adresată Comitetului de la Basel, semnată de London Bullion Market Association și Consiliul Mondial al Aurului , cele două instituții au evidențiat următoarele patru consecințe ale cerinței de resurse stabile:

Subminarea compensării și decontării

Cerința de a furniza finanțe stabile pentru achiziționarea de active pe termen scurt va crește semnificativ prețurile pentru băncile implicate în compensare. Acest lucru poate determina unele bănci ei să renunțe la sistemul de compensare, ceea ce ar putea să-l submineze complet.

Drenarea lichidității

Costul stocării aurului nealocat va crește semnificativ, depășind costul stocării aurului fizic ca depozite. În acest fel, băncile implicate în compensare se vor abține de la achiziționarea aurului sintetic, care la rândul său va scurge lichiditatea din sistemul de compensare. „Fără această lichiditate, va exista un efect distructiv material pe piața mondială a metalelor prețioase”, au spus instituțiile în scrisoare.

Costul finanțării va crește dramatic

Noile cerințe vor fi în detrimentul membrilor London Bullion Market Association care stochează aur nealocat. Ca urmare, prețurile de finanțare ale tranzacțiilor pe termen scurt vor crește și vor afecta jucătorii din piață, cum ar fi companiile miniere, rafinăriile și producătorii de aur. Astfel, consumatorii și industria se vor confrunta cu o creștere a prețului aurului.

Efectul asupra activităților băncilor centrale

Pe măsură ce costurile de compensare ale băncilor care operează aur sintetic cresc, probabil numărul compensărilor va scădea. Cu toate acestea, ele sunt instituțiile ce facilitează depozitele, împrumuturile și operațiunile de swap în aur ale băncilor centrale. Astfel, operațiunile băncilor centrale pot deveni mai dificile și mai scumpe.

Cu alte cuvinte, operațiunile pe piața aurului sintetic, care tranzacționează de obicei contracte futures și instrumente derivate, vor deveni mai scumpe, determinând ca tot mai puține să asigure lichidități și compensări. Astfel, noile reguli pot reduce cererea de aur nealocat și/sau pot crește prețurile serviciilor conexe.

Ce este compensarea aurului?

Compensarea este finalizarea unei tranzacții (numită și decontare). În Londra,cea mai mare piață de tranzacționare extrabursieră, compensarea este asigurată de London Precious Metals Clearing Limited (LPMCL). Această organizație este deținută de patru bănci importante: HSBC, ICBC Standard Bank, JP Morgan și UBS.

Fiecare dintre acestea folosește aur nealocat în rezervele sale pentru a deconta tranzacțiile cu aur cu clienți, bănci sau alte instituții. Deși se stabilesc acolo, tranzacțiile în sine nu se limitează la Londra.

De ce funcționează instituțiile cu aur nealocat?

Băncile în cauză, la fel ca majoritatea comercianților instituționali de aur, operează în principal cu aur nealocat. Consumatorii nu au unități specifice de lingouri sau monede, ci pur și simplu o cantitate de aur, pe care o schimbă sub forma unui derivat. Astfel, în practică, sunt creditori ai băncilor la care au conturi în aur nealocat. De aici și denumirea de „aur sintetic”, deoarece instrumentele financiare sunt schimbate, nu aurul investițional real în sine.

Deși aurul nealocat nu este pe placul tuturor, acesta facilitează comerțul. Este mult mai ușor și mai ieftin să efectuezi o tranzacție printr-un document electronic fără a fi nevoie să transferi și să plătești pentru stocarea metalului fizic.

Îngrijorarea este că normele care au intrat în vigoare în Europa vor afecta această parte a schimbului de aur. Dar creșterea prețului aurului nealocat nu va duce la dispariția volumului tranzacțiilor și a participanților de pe piață, ci doar la micșorarea numărului acestora. Astfel, prețul aurului sintetic se va apropia pur și simplu de prețul spot al aurului.

Efecte asupra prețului aurului fizic

Noile reguli ar putea avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra prețului spot al aurului. Dar va fi, cel mai probabil, pozitiv. Există mai multe mecanisme prin care acest lucru se poate întâmpla.

Închiderea conturilor nealocate și a pozițiilor scurte

Deoarece aurul sintetic facilitează foarte mult comerțul, cantitățile tranzacționate sunt semnificative. Datele LPMCL arată că, în medie, aproximativ 20 de milioane de uncii de troy (și 200 de milioane de uncii de argint) sunt tranzacționate zilnic. Cantitatea totală de aur extrasă în istoria omenirii este de 6,1 miliarde de uncii. Astfel, volumul de aur nealocat comercializat în doar o lună în Londra depășește tot aurul fizic pe care l-am extras și rafinat vreodată.

Prin urmare, nu este surprinzător faptul că aurul nealocat este atât de lichid. De fapt, în mare, lui i se datorează faptul că aurul este unul dintre cele mai tranzacționate (din punct de vedere al volumului de tranzacționare) active din lume.

Graficul 1: Cele mai tranzacționate active financiare zilnic începând cu decembrie 2019

Cele mai tranzacționate active financiare zilnic începând cu decembrie 2019

Sursa: Statista

Volumul de aur nealocat comercializat depășește semnificativ rezervele de aur ale membrilor London Bullion Market Association. În medie, schimbul lor anual se ridică la aproximativ 7 miliarde de uncii. Rezervele fizice ale membrilor asociației sunt de 305 milioane uncii. Asta înseamnă de 20 de ori mai puțin.

Graficul 2: Rezervele de aur fizic ale comercianților din Londra și Banca Angliei

Rezervele de aur fizic ale comercianților din Londra și Banca Angliei

Sursa: London Bullion Market Association

Următorul scenariu este foarte probabil: costurile de operare cu aur nealocat cresc. Acest lucru este inevitabil, având în vedere noile reguli. Cel puțin o parte din această creștere începe să fie transmisă clienților băncilor, care sunt deținătorii reali de aur în conturi nealocate. Rezultatul este renunțarea la aur nealocat și închiderea conturilor, un efect logic dacă ne gândim că scopul utilizării aurului nealocat este de a câștiga bani, nu de a acumula pierderi. Acest lucru se aplică atât instituțiilor financiare, cât și clienților acestora.

Cu toate acestea, închiderea conturilor va avea probabil un efect de panică bancară. Deoarece băncile și comercianții nu au rezerve de aur fizic pentru a face față volumului uriaș de aur nealocat comercializat, așa cum am văzut mai sus, vor fi obligați să cumpere aur fizic de pe piețe. Această nouă cerere va crește și va susține și creșterea prețului aurului.

Un alt fenomen care merită luat în considerare este închiderea sau vânzarea conturilor scurte la bursa COMEX. Băncile care operează în aur nealocat mențin aceste contracte future, pentru acoperirea împotriva variațiilor de valoare. Cu toate acestea, diminuarea lor va crește imediat prețul aurului fizic.

Efectul substituției și creșterea prețului aurului

Efectul substituției reprezintă al doilea motiv pentru care băncile se vor concentra asupra aurului fizic. Deoarece aurul nealocat este scump, singura formă de aur rămasă pe care o pot viza băncile este aurul alocat. Astfel, creșterea cererii pentru activ, care este relativ mai puțin lichidă decât forma sa sintetică, va crește și cererea, ceea ce la rândul său va duce la creșterea prețului aurului.

Acest efect este observat în cadrul băncilor centrale. Instituțiile mărturisesc că vor continua politica de cumpărare a aurului și în acest an. Acest fenomen a fost deja observat în anumite țări și regiuni specifice. Printre acestea se numără țările din Europa Centrală și de Est. Alte piețe de frunte, precum Rusia și China, și-au sporit achizițiile de aur fizic.

Cresc achizițiile de aur de la băncile comerciale

Nu în ultimul rând, atunci când aurul fizic este tratat ca un activ fără risc, băncile au un puternic stimulent să îl cumpere ca garanție pentru activele riscante (aur nealocat, acțiuni etc.) pe care le dețin.

Unele active considerate „sigure” de Basel III își pierd dramatic valoarea. Banii fiat sunt considerați a fi clasa 1 (fără riscuri). Dar dolarul SUA se prăbușește în prezent cu o viteză similară ca cea din 2008. Semne ale sfârșitului banilor fiat poate observat și în cazul altor, chiar dacă indicele prețurilor de consum nu reflectă „oficial” acest lucru.

Citiți mai multe despre acest subiect: Suntem în plină inflație: Ce înseamnă acest lucru și cum să ne protejăm banii

Să ne uităm la un alt activ văzut în mod tradițional ca „sigur” – obligațiunile de stat. Singurul lucru sigur la obligațiuni este că investitorii care le dețin își vor pierde puterea de cumpărare. Chiar dacă rata nominală a dobânzii nu este negativă, cea reală este aceeași în toate economiile de top. Nu întâmplător investitorii privați fug de obligațiunile de stat, fenomen pe care l-am discutat în detaliu într-un alt articol.

Citiți mai multe despre acest subiect: 8 motive pentru a spune da aurului

Pe de altă parte, aurul este un activ pe care te poți baza în perioade de incertitudine economică. Acest lucru este valabil mai ales atunci când inflația este la cote mari, precum în prezent. La urma urmei, aurul este salvatorul puterii de cumpărare în situații de criză.

Prin urmare, este de așteptat ca băncile comerciale să dorească să aibă în bilanțurile lor un activ precum aurul alocat, al cărui preț se așteaptă să crească. Respectiv, va crește cererea de aur fizic, ceea ce va duce la o creștere a prețului său pe piețele globale.

Când se va simți impactul asupra prețului aurului

Noile reglementări au intrat în vigoare pentru băncile europene pe 28 iunie, însă schimbarea nu va afecta imediat prețul aurului. Acest lucru se datorează faptului că, la Londra, unde are loc o mare parte a tranzacțiilor cu aur nealocat la nivel global, măsura va fi valabilă de la 1 ianuarie 2022.

Rezultă că efectele vor fi vizibile până la sfârșitul anului, când multe bănci care își desfășoară activitatea cu aur nealocat își vor închide probabil unele dintre pozițiile scurte la bursa COMEX. Acțiunea va duce automat la o creștere a prețului aurului fizic.