Economia României - între ciocan și nicovală

Produsul Intern Brut al României a crescut cu 0,4% pe an, în trimestrul al treilea al acestui an. Aflată în pragul stagnării, economia românească dă mari semne de slăbiciune.

În acest articol voi analiza care sunt sforile care țin în loc economia României. Să vedem care sunt principalele cauze ale acestei încetiniri a economiei, dacă acesta este doar cazul României și la ce ne putem aștepta în viitorul apropiat.

Importanța producției pentru economie

Am scris în repetate rânduri despre faptul că o creștere a producției crește nivelul de trai. Acest lucru înseamnă că resursele de capital, forță de muncă, și naturale sunt folosite în cel mai eficient mod posibil pentru a crea bunuri și servicii disponibile tuturor.

Mai multe despre subiect, aici: Relația dintre producție și economie și evoluția ei pe timp de criză

Dar când vine vorba despre o slăbiciune a producției, există pericole în așteptare. Producția industrială a României a scăzut cu 5,1% în septembrie 2023, comparată cu septembrie 2022. Aceasta este o scădere serioasă într-o perioadă scurtă de timp. Și nu este singura. Astfel se marchează a 11-a scădere a producției în România.

Această scădere continuă în nivelul de producție are consecințe serioase asupra economiei în general, dar mai important, asupra oamenilor și afacerilor. Din păcate, nu doar România înregistrează reduceri în nivelul producției. Zona euro a marcat a șasea lună de scăderi în August 2023.

Așteptările asupra producției nu arată bine

Indicele Purchasing Managers Index (PMI), care măsoară încrederea antreprenorilor în economie se află la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020. PMI-ul a fost de 46,5 puncte. În octombrie 2023. Orice valoarea sub 50 de puncte denotă o contracție a economiei.

În România, nu avem indicele PMI măsurat. Însă, Institutul Național de Statistică oferă măsurători similare. Acesta se referă la așteptările întreprinzătorilor asupra economiei românești, însă unitatea de măsură diferă. INS prezintă diferența de procent între cei care consideră că economia va crește și cei care se așteaptă la o contracție.

Conform acestui indicator, producția industrială ar fi trebuit să crească în septembrie. Cei care considerau că aceasta va crește erau cu 6% mai mulți decât cei care se așteptau la contrariu. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Tot acest indice prezice o creștere a producției industriale și în octombrie. Dar mă îndoiesc de acest lucru.

De ce scade producția în România?

Considerând că economia globală este interconectată, economia fiecărei țări este influențată de o alta, într-o oarecare măsură. Germania este principalul partener de comerț al României. Conform ultimelor date din 2021, 20,54% din comerțul extern al României a fost realizat cu Germania. Cu economia Germaniei în recesiune, această dependență reduce comerțul României, și, astfel, reduce volumul bunurilor și serviciilor din economie. De fapt, întreaga Uniune Europeană se află într-o recesiune.

O altă cauză a scăderii producției constă în reglementări guvernamentale. În majoritatea cazurilor, când guvernul intervine pentru a „reglementa” un anume sector al economiei, opusul se întâmplă. Acest fapt se întrevede în sectorul producției de energie. Conform Institutului Național de Statistică:

Producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 5,1%, din cauza scăderilor înregistrate de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-11,7%) și industria prelucrătoare (-4,8%).

Această scădere semnificativă se datorează plafonării prețului pentru energie electrică și termică încă din 2022.

A treia cauză se află în faptul că întreprinderile private abia sunt plătite de autoritățile locale pentru serviciile oferite. Există multiple companii private care nu au fost plătite luni întregi. Conform Agenției Naționale de Reglementare a Energiei (ANRE), în octombrie 2023, există întârzieri la plata facturilor la energie cu sume de peste 4 miliarde de euro, către privați. Un alt exemplu este Recon, una dintre cele mai mari companii de construcții din țară cu capital românesc. Directorul general al companiei, Marian Petcu, a declarat la conferința ZF Investiții:

Avem plăţi întârziate de la 6 luni până la 12 luni. În toata conjunctura de criză, faptul că statul a blocat plăţile reprezintă un mare impediment pentru noi, pentru companiile româneşti, pentru economie.

Iar riscurile sunt vizibile. Scăderile veniturilor companiilor, împovărează producția, și astfel, prețurile.

Ultima, și poate cea mai destructivă cauză a scăderii producției este creditul mult mai scump. Costurile ridicate pentru plata datoriilor, reduc și mai mult capitalul de care să se folosească întreprinderile.

Mai multe despre subiect, aici: Credit și datorie I: drogurile care ucid economia modernă

Cu ratele dobânzilor ridicate, companiile trebuie să găsească alte soluții pentru a-și plăti datoriile împrumutate cât timp ratele dobânzilor erau la niveluri istoric de scăzute (2015 – 2022).

Încăpățânata inflație

Cea mai evidentă consecință a scăderii producției constă în faptul că oferta de bani deja prezentă în economie, aleargă după mai puține bunuri și servicii. Acest lucru duce la deprecierea banilor, și la creșteri de preț. Acest eveniment se numește inflație.

Mai multe despre subiect, aici: Subminarea banilor: de ce este tipărită o sumă record și, potrivit băncilor centrale, nu există inflație

Indicele anual al Prețurilor de Consum – folosit pentru măsurarea inflației – a scăzut la 8,1% în octombrie, de la 8,8% în septembrie. Chiar și cu plafonările de preț, rata inflației rămâne prea crescută.

Haideți să analizăm câteva exemple de bunuri și servicii ale căror prețuri au fost plafonate la început de august, și cum a evoluat prețul lor în ultimul an:

• Medicamente – 15,62% creștere,
• Energie termică – 22,26% creștere,
• Servicii de apă, canal, și salubrizare – 21,21% creștere,
• Pâine – 10,9% creștere,
• Ouă – 10,67% creștere,
• Lapte – 2,51% creștere.

Este adevărat că anumite categorii de produse și servicii din IPC au scăzut în preț, cum ar fi făina (-20,2%), energia electrică (-10,5%) și uleiul de consum (-24,65%). Însă aceste produse aveau prețuri record în perioada 2021 – 2022. Ar putea părea că prețurile au scăzut, că o ducem mai bine la finalul zilei. Dar nu este așa, deoarece prețurile bunurilor și serviciilor complementare și asemănătoare au crescut.

Așteptări asupra inflației

Banca Națională a României, în raportul trimestrului al treilea, a declarat că se așteaptă ca inflația pentru anul 2023 să fie de 7,5%. Deocamdată, prețurile sunt cu 6,34% mai ridicate decât în decembrie 2022, care este baza de calcul a inflației anuale. În continuare mai avem lunile noiembrie și decembrie, iar prețul energiei este din nou în creștere. Astfel că, încadrarea în ținta de 7,5% a inflației este puțin probabilă.

În același raport, BNR prezice că în primul trimestru al anului 2024, inflația va accelera, cauzată de creșterile taxelor și impozitelor. Tehnic vorbind, măsurile fiscale contravin măsurilor monetare. Acest lucru va provoca serioase dificultăți pentru consumatori.

Concluzii despre economie

Afacerile abia pot să funcționeze datorită factorilor atât din țară, cât și din afara ei. Guvernul României va continua să crească cheltuielile bugetare, taxele, și deficitul bugetar. Ratele dobânzilor sunt încă ridicate. Toate acestea duc la o încetinire, și, eventual, la o contracție a economiei.

Dacă guvernul României își va onora măsurile fiscale pentru anul 2024 – de creștere a pensiilor, dar de reducere a veniturilor către fondul național de pensii, actualul deficit bugetar va părea o nimica toată comparat cu cel de anul viitor.

Astfel, cu economia Germaniei deja în recesiune, cea a zonei euro în stagflație, așteptările pentru economia României sunt negative.