Adaugă alertă de preț

Ce s-a întâmplat în 2023?

Publicat de Daniel Voloscsuk în categoria News în data de 05.01.2024
Preț aur (XAU-RON)
9340 RON/oz
  
+ 6 RON
Preț argint (XAG-RON)
106 RON/oz
  
+ 0 RON
2023, evenimente 2023, ce s-a întâmplat în 2023?

Anul 2023 a fost unul tumultuos. Am început anul cu o criză a datoriei publice în Statele Unite, și am terminat cu performanțe din ce în ce mai slabe ale economiilor globale.

Mai multe despre subiect, aici: Economiile europene devin stagnante

În acest articol voi acoperi principalele evenimente macroeconomice care au avut loc în 2023. O parte considerabilă dintre acestea am acoperit-o pe Blogul nostru. Acolo regăsiți articole mult mai detaliate, spre deosebire de menționările pe care le voi prezenta aici.

Performanța diferitelor clase de active

Înainte de a evidenția cele mai importante evenimente economice din 2023, voi face o scurtă comparație între randamentele diferitelor clase de active din 2023, cu cele din 2022. Astfel, ne putem face o idee mai clară asupra activelor care ar fi meritat poate mai multă atenție.

După cum vedem, și după cum am redat și în tabelul de mai jos, cel mai impresionant randament al anului 2023 a fost dat de Bitcoin. Prețul cryptomonedei a crescut cu mai bine de 150% de-a lungul anului, iar comparat cu 2022, când prețul Bitcoin s-a prăbușit cu peste 65%, putem considera că „iarna crypto” s-a terminat.

Bursa americană, reprezentată de indicele compozit S&P500 a revenit la nivelul record al anului 2021, și a câștigat în 2023 peste 25%. În 2022, datorită unor factori precum inflația și majorările de dobânzi de către Rezerva Federală, acțiunile companiilor au suferit major. Discut despre acești factori mai jos.

Piața metalelor prețioase a avut parte de un an foarte bun. De asemenea, dintre toate cele șase clase de active pe care le-am analizat, sunt singurele care au avut randamente pozitive atât în 2022, cât și în 2023. Aceste majorări au avut loc în contextul celor două conflicte armate din ultimii doi ani – invazia Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie 2022, și mai recentele atacuri din Israel din 7 octombrie 2023.

Activul de investiție Randamentul în 2022 Randamentul în 2023
Aurul de investiții + 1,27% + 13,1%
Argintul de investiții + 4,85% + 0,04%
Indicele S&P500 –  19,9% + 25,6%
Bitcoin –  65,35% + 154,37%
Petrolul + 9,1% –   5,45%
Obligațiunile SUA cu maturitate peste doi ani + 470,61% –  3,32%

 

Petrolul a avansat considerabil în 2022, majoritar datorită crizei energetice generate războiul din Ucraina, dar și de excesul monetar din Europa, în urma tipăririi de bani și a creditării. Anul 2023 ne-a pus în fața multiplelor anunțuri din partea Rusiei și a Arabiei Saudite asupra tăierilor de exporturi de petrol, motiv pentru care prețul aurului negru a atins peste 95 de dolari per baril. Totuși, cererea este în scădere. Conform estimărilor Administrației de Informare Energetică a SUA, cererea pentru 2023 va scădea la 1,8 milioane de barili pe an, de la 2 milioane în 2022.

Obligațiunile guvernamentale ale SUA au adus randamente negative. Acest eveniment era de așteptat, întrucât majorările dobânzilor de către Fed din 2022 au fost drastice, iar în 2023 s-au temperat. Astfel, randamentele obligațiunilor nu au mai fost impulsionate de dobânzi artificial mai mari, ci au scăzut.

Mai multe despre subiect aici: Prețul aurului, dolarul și obligațiunile SUA

Astfel, aurul de investiții consider că a fost cea mai sigură investiție a ultimilor doi ani. Bazez această afirmație pe stabilitatea prețului metalului galben care a generat randamente pozitive atât în 2022, cât și în 2023. Acestea fiind zise, să vedem ce s-a întâmplat în 2023.

Plafonul de îndatorare al Statelor Unite ale Americii

Pe data de 19 ianuarie, în timp ce Congresul American negocia de mai bine de două săptămâni cine să fie noul Secretar de Stat al țării, SUA își atingea plafonul de îndatorare de 31,4 trilioane de dolari. Acest plafon reprezintă maximul datoriei publice pe care Guvernul American o poate împrumuta.

Mai multe despre subiect, aici: Plafonul de îndatorare al SUA nu va fi suficient de mare

Deși la conceperea sa în 1917, plafonul s-a dorit a fi un instrument de limitare a cheltuielilor bugetare. Totuși, de-a lungul existenței sale s-a dovedit a fi doar un instrument de negociere politică. Astfel, datorită negocierilor mult prea lungi din Congres, piețele financiare au început să pună sub semnul întrebării dacă Statele Unite vor intra în insolvență.

După aproape șase luni de negocieri, Președintele American, Joe Biden, a ajuns să semneze legea aprobată în Congres pentru suspendarea plafonului de îndatorare până în 2025. La momentul scrierii acestui articol (3 ianuarie 2024), datoria publică a SUA a depășit 34 de trilioane de dolari, o creștere de 2,6 trilioane într-un singur an.

Panică în sistemul bancar

Dacă limitarea posibilității de împrumut a SUA nu ar fi fost de ajuns, datoriile în sine au devenit mai scumpe. Acest lucru s-a întâmplat deoarece Rezerva Federală (alături de majoritatea băncilor centrale din lume) majora ratele dobânzilor pentru a reduce inflația.

Mai multe despre subiect, aici: Ce este inflația?

Aceste majorări s-au tradus prin costurile ridicate ale creditelor oferite de către bănci, dar și prin devalorizarea obligațiunilor de stat deținute de acestea. Companiile din domenii de risc ridicat, cum ar fi cele crypto și start-up-urile, nu și-au mai putut onora plățile către bănci. În lipsă de lichiditate, și odată ce suficienți clienți au început să își retragă depozitele din bănci, băncile au fost nevoite să își închidă ușile. Astfel, în martie am fost martori la o serie de colapsuri bancare atât în SUA, cât și în Elveția.

Banca Data de declarare a falimentului Valoarea pierdută din capitalizarea de piață
Silicon Valley Bank 10 martie -99,98%
Signature Bank 12 martie -98,32%
Silvergate Bank 15 martie -93,05%
Credit Suisse 19 martie -66,25%
First Republic Bank 1 mai -97,17%

 

Acest val de falimente a pus stabilitatea multor bănci sub semnul întrebării. Printre acestea, s-a numărat inclusiv gigantul bancar Deutsche Bank – cu un total de 821 de miliarde de euro în active deținute.

Ratele dobânzilor ating cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii

Pentru a reduce inflația persistentă din majoritatea economiilor, băncile centrale au recurs la cea mai simplă metodă – majorarea artificială a ratelor dobânzilor. Aceste evenimente au scumpit creditarea, al cărui nivel a început să scadă.

Totuși, acest lucru nu a dus la scăderea cheltuielilor de consum. Acestea se află la cel mai ridicat nivel de până, iar problema este că traiul a devenit atât de scump în SUA, și mai ales în Europa, încât mulți recurg la gesturi drastice pentru a supraviețui.

Mai multe despre subiect, aici: Adevărata față a inflației

Deși dobânzile au crescut la niveluri nemaivăzute de zeci de ani, prețurile nu și-au inversat tendința ascendentă. Acestea se află încă în creștere, dar la un ritm mai lent. În condiții de producție redusă (care ar avea un efect de reducere al prețurilor), dar și de scăderi ale comerțului dintre țări – cel mai elocvent exemplu fiind războiul de comerț dintre SUA și China – merită să ne întrebăm „cât mai pot crește prețurile?”.

Prețul locuințelor a continuat să crească

Cel mai lovit sector este, în continuare, cel imobiliar. În SUA, achizițiile de locuințe sunt la cele mai mici valori de la Criza Financiară din 2008. Motivul stă în supraevaluarea imobilelor, ale căror prețuri sunt la niveluri record. Prețul mediu al unei locuințe în SUA este de 488.900 de dolari, conform celor mai recente date pentru noiembrie 2023. Deși în scădere față de maximul atins 568.700 de dolari în decembrie 2022, tot este de mai bine de două ori mai mult decât media ultimilor cinci decenii – 219.000 de dolari.

Același fenomen are loc și în Europa. În Marea Britanie, majorările de dobânzi au dus, de asemenea, la prețuri record în sectorul imobiliar. La nivelul zonei euro, 2023 a marcat prima scădere în prețul mediul al locuințelor în ultimul deceniu, -1,66% în al doilea trimestru al anului, comparat cu T2 2022. A se ține cont că în 2013 Europa încă se confrunta cu o criză a datoriilor generată de Marea Criză Financiară din 2008.

Aceste scăderi au loc pe fondul unei cereri din ce în ce mai scăzute. Procentul deținerii unei locuințe în Uniunea Europeană a înregistrat cea mai mare scădere din 2010 încoace. Valoarea a scăzut de la 69,9%, la 69,1%, o diferență majoră.

Piața imobiliară chineză dă semne de instabilitate (din nou)

Pe 18 octombrie, compania de construcții chineză, Country Garden, intră în insolvență. Era cel mai mare dezvoltator imobiliar al țării, până când nu a mai reușit să își plătească datoriile. În august, compania trebuia să achite 11 miliarde de dolari deținătorilor de obligațiuni emise de companie, însă Country Garden nu dispunea de fonduri.

Mai multe despre subiect, aici: China, bula care pur și simplu nu se sparge

Urmând exemplul Evergrande din septembrie 2021, Country Garden se aliniază cu structura instabilă a pieței imobiliare chinezești. Conform Financier Wordlwide, de la mijlocul anului 2021, 40% din companiile chinezești din domeniul comerțului imobiliar au intrat în faliment.

Prețul aurului atinge recorduri istorice

Prețul aurului a atins maxime istorice de două ori anul acesta – întâi în majoritatea valutelor, cu excepția dolarului american, iar apoi în toate valutele din lume.

Primul eveniment a avut loc la o săptămână după începerea atacurilor din Israel. Prețul aurului a atins recorduri în euro, lire sterline, yeni japonezi, yuani chinezești, dolari canadieni, etc. Singura excepție a fost dolarul american.

Mai multe despre subiect, aici: Prețul aurului în euro a atins un maxim istoric

Motivul excepției constă în continua creștere a randamentelor obligațiunilor guvernamentale din SUA. Piețele financiare așteptau ședința Comitetului Federal al Pieței Libere (Federal Open Market Committee), din subordinea Fed, cu privire la o posibilă majorare a dobânzilor pe 1 noiembrie, ceea ce ar fi dus la randamente și mai ridicate.

Majorările nu au urmat, iar piața de obligațiuni s-a văzut în fața uneia dintre cele mai semnificative perioade bear din ultimele decenii.

Cea de-a doua majorare semnificativă a prețului aurului

Pe data de 4 decembrie, în urma unui discurs al Directorului Rezervei Federale, Jerome Powell, prețul aurului a urcat la cel mai ridicat nivel din istorie în toate valutele din lume. În cadrul discursului, Directorul Fed a lăsat de înțeles că urmează reduceri ale dobânzilor în 2024, ca urmare a încetinirii inflației, dar abia în al doilea trimestru al anului 2024.

În pofida acestor declarații, conform instrumentului FedWatch Tool al CME Group, care măsoară probabilitatea asupra evoluției ratei dobânzii principale din SUA, există șanse de 70% ca Fed să reducă rata dobânzii monetare în urma ședinței din martie 2024. Acest consens a impulsionat investitorii spre a cumpăra aur de investiții. Motivul stă în spatele faptului că o reducere a dobânzii monetare duce la o scădere a randamentelor obligațiunilor guvernamentale SUA.

Mai multe despre subiect, aici: Este aurul o investiție bună în vremuri de criză?

Totuși, achizițiile de aur de investiții fizic în 2023 sunt cu 12% mai scăzute decât în 2022. Europa a înregistrat o scădere de achiziții de lingouri de aur și monede de aur de 59%. Așadar, un factor cert este că majorarea prețului aurului a avut loc datorită unor speculații serioase pe piața metalului galben.

Spre exemplu, prin contractele futures având ca activ de bază 100 de uncii de aur, prețul aurului a atins 2150 de dolari per uncie pe 4 decembrie, ceea ce a susținut ritmul accelerat de creștere al prețului aurului.

Totuși, un alt factor contributiv la performanța aurului de-a lungul anului a fost cantitatea record de aur achiziționată din partea băncilor centrale. Conform celor mai recente date, în primele 10 luni ale anului 2023, băncile centrale au achiziționat un total de 841,57 de tone de aur. Valoarea este cu 15% mai mare decât în 2022. Cei mai mari cumpărători au fost Banca Populară Chineză (204 tone de aur) și Banca Națională Poloneză (130 tone de aur).

Concluzii despre 2023

Anul 2023 a fost unul încărcat cu evenimente economice. Desigur, aici le-am listat doar pe cele mai importante și cu cel mai semnificativ impact asupra finanțelor personale.

Mai multe despre subiect, aici: Cât de mult să economisești în fiecare lună

Am fost martori la un an încă afectat de inflație, dobânzi – deci datorii – din ce în ce mai scumpe, salarii care nu țin pasul cu toate aceste scumpirile, dar și tensiuni geopolitice din ce în ce mai mari.

Sub astfel de auspicii, anul 2024 nu vine cu prognoze pozitive. Instituții financiare precum UBS Bank și Morgan Stanley prevăd o recesiune sigură în Statele Unite. Un astfel de eveniment s-ar propaga cu ușurință către Europa, incluzând Balcanii. Ne aflăm în momente esențiale, în care să luăm decizii sigure din punct de vedere financiar.

Poate vrei să citești