Adaugă alertă de preț

Adevărata față a inflației

Publicat de Daniel Voloscsuk în categoria Finanțe personale în data de 14.09.2023
Preț aur (XAU-RON)
8 636 RON/oz
  
- 30 RON
Preț argint (XAG-RON)
100 RON/oz
  
+ 0 RON
Inflație alimentară, alimente mai scumpe,

Inflația este cel mai negativ fenomen economic cu care ne putem confrunta. Și începem să vedem rezultatele acesteia. Într-un sondaj realizat de Ipsos și Secours Populaire Francais, 12% dintre persoanele chestionate au răspuns că au sărit peste o masă în ultimele șase luni, chiar dacă le era foame.

Mai multe despre inflație, aici: Ce este inflația?

Aceasta este o cifră îngrijorătoare. Sondajul a fost realizat pe 10.000 de adulți (de cel puțin 18 ani) din zece țări europene. În România, procentul celor 1.000 de respondenți care au declarat că au sărit peste o masă în ultimele șase luni, chiar dacă le era foame, este de 13%. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Grecia și Moldova, ambele cu 18%.

În acest articol mă voi concentra asupra rezultatelor acestui sondaj, al cărui subiect este inflația. Am discutat atât în media, cât și în grupul nostru de Facebook despre ce este inflația și cum formează ea economiile. De data aceasta, vom vedea care sunt adevăratele efecte ale inflației asupra oamenilor obișnuiți.

Finanțele personale, distruse

Un total de 29% dintre respondenți au declarat că situația lor financiară personală este „precară”. Acest lucru înseamnă că orice cheltuială neașteptată ar înclina balanța acestor persoane până în punctul în care ar trebui să se împrumute. Ceea ce este cazul, întrucât 19% au răspuns că au împrumutat bani de la prieteni și familie în ultimele șase luni.

Inflația reprezintă creșterea masei monetare într-o economie, prin tipărirea de bani și expansiunea creditării. Mai mulți bani în sistemul financiar scad valoarea monedei în raport cu bunurile și serviciile din economie. Acest lucru duce la creșterea prețurilor, ceea ce este rezultatul inflației.

Un astfel de eveniment duce la devalorizarea continuă a banilor pe care îi deținem (atât sub formă de salariu, cât și de economii). Situația a început în urmă cu aproape un secol. De la căderea Uniunii Monetare Latine în 1927, banii de hârtie au început să devină din ce în ce mai populari în Europa.

Mai multe despre subiect, aici: Uniunea Monetară Latină: predecesorul zonei euro

Deoarece băncile centrale consideră întotdeauna că orice scădere economică poate fi rezolvată cu mai mulți bani și credite (care sunt cauzele fundamentale ale crizelor, de cele mai multe ori), ele fac tot posibilul pentru a menține tiparnițele în funcțiune și ratele dobânzilor la un nivel scăzut.

Atunci când ratele dobânzilor sunt scăzute, oamenilor și întreprinderilor li se transmit semnale că există suficientă lichiditate pe piață. Acest lucru deformează economia, deoarece fondurile sunt folosite în activități care nu ar trebui să mai existe (cum ar fi companiile zombie, care trăiesc din împrumuturi).

Puterea de cumpărare devine slăbiciune de cumpărare

Din cauza inflației continue, puterea noastră de cumpărare este erodată în mod constant. Asta înseamnă că, având aceeași sumă de bani, nu mai putem cumpăra aceeași cantitate de bunuri și servicii.

Această diferență este evidențiată și în sondajul menționat mai sus. O medie de 55% dintre respondenți au declarat că puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimii trei ani. Acesta este rezultatul direct al inundării piețelor monetare de către băncile centrale cu numerar, sub forma „relaxării cantitative”.

Procesul de „relaxare cantitativă” – care se referă la soluționarea crizelor de către băncile centrale prin alocarea de bani – a dus la deprecierea euro cu 17% în ultimii trei ani.

Problema este și mai gravă dacă veniturile noastre nu cresc odată cu inflația sau dacă rămân neschimbate. Salariul mediu net în România pentru iulie 2023 față de iulie 2022 a crescut cu 14,3%. Bineînțeles, aceasta este o medie. În luna martie, când inflația a fost de 14,5% salariile au crescut în medie cu 14% anual.

Diferența este semnificativă, pentru că tipul de inflație cel mai mult resimțit este cel alimentar. În martie, aceasta a fost de 21,5% în România.

Renunțarea la mâncare și încălzire

Conform celor mai recente date privind inflația alimentară în zona euro, de 11,6% în iulie 2023, europenii încep să renunțe la mâncare. Un total de 30% dintre cei 10.000 de adulți chestionați de Ipsos și Secours Populaire Francais au declarat că au sărit peste o masă pe zi, chiar dacă le era foame, în ultimii doi ani.

Cea mai mare valoare a fost înregistrată în Grecia, 38% dintre cei 1.000 de respondenți au decis să nu mănânce din cauza creșterii prețurilor. Inflația anuală a alimentelor în Grecia a fost de 12,35% în iulie 2023, una dintre cele mai mari din Europa.

Chiar dacă producția de alimente a crescut în acest an, în comparație cu 2022 (producția de grâu este până acum cu 4,8% mai mare decât în anul 2022), prețurile cresc mult mai repede. Acest lucru se datorează faptului că monedele noastre se devalorizează într-un ritm mai rapid decât rata de creștere a producției alimentare.

Inflația anuală a energiei arată, de fapt, o deflație în zona euro, de -3,3% în august. Acest lucru înseamnă că prețurile actuale ale energiei sunt mai mici decât în august 2022. Doar că în luna august a anului trecut, inflația energetică a atins 38,6% pe an, ajungând la un vârf de 41,5% în octombrie 2022.

Mai multe despre subiect, aici: Cum va arăta următoarea criză economică în Europa și cum să ne protejăm de ea

Reducerile actuale ale aprovizionării cu petrol de către Arabia Saudită și Rusia vor împovăra sectorul energetic iarna aceasta. În prezent, prețul barilului de țiței este de 92,45 dolari, cel mai ridicat din ultimele zece luni. Astfel de creșteri vor alimenta și mai mult creșterile de prețuri, deoarece transportul de bunuri (în special al alimentelor) va deveni mai scump.

Criza energetică de anul trecut a determinat 46% dintre persoanele intervievate să nu pornească încălzirea chiar dacă le era frig.

Încotro acum?

În total, 57% dintre persoanele intervievate au declarat că nu pot economisi lunar nicio sumă de bani. Dintre aceste persoane, 37% au declarat că nu se pot descurca fără a depăși pragul cardurilor de credit.

Toți acești oameni care abia reușesc să trăiască de la un salariu la altul ajung să beneficieze de bunătatea celor care își permit să îi ajute. Dar nu doar cei care dispun de mijloace financiare doresc să-i ajute pe cei săraci. Oamenii au început să facă voluntariat pentru a le oferi celorlalți șansa de supraviețuire. Potrivit sondajului, 76% dintre respondenți au declarat că sunt dispuși să îi ajute pe cei care trăiesc în pragul sărăciei. Peste tot în lume apar semne ale oamenilor care îi ajută pe cei care nu-și pot permite o viață decentă.

În Regatul Unit, de exemplu, numărul băncilor alimentare a crescut cu 3,72% în 2022, față de 2021, în prezent fiind înregistrate 1.646 de bănci alimentare în țară. Creșterea este cea mai mare din 2019 încoace.

Nu numai oamenii care dispun de mijloace financiare îi ajută pe alții, dar persoanele care pot economisi ceva bani se îndreaptă spre active valoroase, cum ar fi aurul și argintul.

Mai multe despre subiect, aici: Milenialii se întorc către aur pentru a-și proteja investițiile

Din cauza formei actuale a sistemului nostru financiar, bazat în mare parte pe datorie și pe un proces decizional puternic centralizat, din ce în ce mai mulți oameni încep să devină educați din punct de vedere financiar. Acest lucru îi ajută atât pe ei, cât și familiile lor să ia decizii financiare sigure.

Este obligatoriu să păstrăm cureaua strânsă, nu să cheltuim din belșug pe bunuri și servicii care nu sunt utile.

Mai multe despre subiect, aici: Cum să economisim corect: Partea I

Pentru cei care abia își permit să trăiască, cum ar fi cei 1,5 milioane de români care muncesc pe salariul minim, situația este gravă. Singura lor posibilitate de a scăpa este să facă tot ce le stă în putință pentru a-și crește veniturile.

Mai multe despre subiect, aici: Trei motive pentru a investi, în loc să cheltuiești, când inflația e mare

În cazul în care acest pas este realizat, economisirea și investiția în active valoroase sunt cele mai bune măsuri pe care le pot lua pentru a-și asigura stabilitatea financiară. Acest lucru este valabil chiar și pentru sume mici investite lunar în active care aduc randamente mai mari decât rata inflației.

Concluzii

A sosit momentul să înțelegem adevăratele efecte ale inflației. Îi putem vedea chipul zilnic în magazine, pe facturi, la benzinării sau pe piața imobiliară. Ca urmare a inflației, prețurile cresc. Salariile din întreaga lume abia reușesc să țină pasul cu rata inflației. Economiile sunt distruse. Creditele devin mai scumpe, deoarece băncile centrale măresc ratele dobânzilor pentru a tempera împrumuturile.

Mai multe despre subiect, aici: Credit și datorie I: drogurile care ucid economia modernă

Inflația îi face pe cei săraci și mai săraci și șterge clasa de mijloc. Nu ne putem baza pe niciun ajutor sau subvenție din partea guvernului. Putem ajunge în situația în care primim ajutoare guvernamentale, dar trebuie să dăm banii primiți (și chiar mai mult) pe cheltuielile zilnice. Toate acestea se întâmplă din cauza inflației.

Poate vrei să citești