Adaugă alertă de preț

Trei avantaje ale aurului de investiții în mediul macroeconomic de astăzi

Publicat de Daniel Vasilev în categoria Finanțe personale în data de 26.05.2023
Preț aur (XAU-RON)
10785 RON/oz
  
- 7 RON
Preț argint (XAG-RON)
138 RON/oz
  
+ 1 RON
Krasimir petrov, finante personale

Pe măsură ce economia globală se dezvoltă, devine din ce în ce mai necesar ca investitorii să aloce o parte semnificativă a economiilor/investițiilor lor aurului de investiții. Nu doar pentru că aurul de investiții strălucește în condițiile crizei care se profilează, ci mai ales pentru că imobiliarele și-au epuizat potențialul și sunt, acum, investiții ultra-riscante, cu grad mare de pierdere și randamente minime.

Trei motive fundamentale pentru a investi în aur se conturează în prezent, motive care evidențiază, de asemenea, trei avantaje cheie ale aurului de investiții în mediul macroeconomic actual.

Motivul 1: Stagflație globală

Stagflația este un fenomen economic relativ rar – stagnarea economică însoțită de o inflație ridicată. Stagnarea înseamnă că economia nu crește, iar în cel mai rău caz, economia se contractă, adică este în recesiune. Stagflația reprezintă pentru băncile centrale o dilemă fundamentală:

  1. Să stimuleze economiile printr-o politică monetară agresivă, care nu poate decât să înrăutățească problema inflaționistă,
  2. Sau să înăsprească politica monetară care nu poate decât să înrăutățească recesiunea economică ce se profilează. Adică, băncile sunt puse între ciocan și nicovală, fiind în situația ingrată de a alege între două rele, înrăutățirea inflației sau agravarea recesiunii.

Este important de înțeles că în stagflație orice răspuns al Băncii Centrale favorizează aurul de investiții. În primul rând, dacă Banca Centrală înăsprește politica monetară pentru a controla inflația, economia se deteriorează semnificativ, cu o criză financiară, imobiliară, bursieră sau de altă natură suprapusă crizei economice care se adâncește, astfel încât deteriorarea generală a economiei este deosebit de favorabilă, în special, pentru aurul de investiții. De fapt, aceasta este situația în care se află băncile centrale în prima jumătate a anului 2023. În al doilea rând, dacă Banca Centrală slăbește politica monetară, acest lucru agravează semnificativ inflația și așteptările inflaționiste care, de asemenea, favorizează aurul.

Vezi mai multe despre subiect: Bursă, aur și inflație: ce se întâmplă când dobânda crește?

Desigur, în condiții de stagflație, băncile centrale aleg uneori a treia soluție, intermediară – să nu slăbească, nici să nu înăsprească, ci pur și simplu să aștepte și să nu facă nimic substanțial, ceea ce doar agravează stagflația și favorizează aurul. Aceasta a fost situația la sfârșitul anului 2021 și o mare parte a anului 2022. În general, ieșirea din stagflație este de obicei lungă și dureroasă, cu o piață “bull” a aurului pe termen lung și randamente măsurate în sute de procente. Este bine cunoscută perioada de stagflație din anii ’70, când prețul aurului de investiții a crescut de peste 20 de ori, precum și perioada dintre 2008 și 2011.

Vedeți mai multe despre subiect: Cum va arăta următoarea criză economică în Europa și cum să ne protejăm de ea 

Economia globală este marcată de stagflație în 2023. În ciuda unei creșteri semnificative a ratelor dobânzilor până la mijlocul lunii mai, indicatorii economici importanți prevăd o recesiune globală, iar inflația este încă problematică. Este probabil ca această tendință să continue și în anii următori, lucru care va duce, în continuare, la creșterea prețului aurului.

Motivul 2: Crize

Aurul strălucește în vremuri de criză financiară, de lichidități, bursieră, imobiliară, fiscală, de datorii, valutară, economică, politică și geopolitică. Aceasta este caracteristica binecunoscută de “refugiu sigur” care departajează aurul de investiții de toate celelalte instrumente. Aici se aplică binecunoscutul motto: „cu cât mai rău, cu atât mai bine pentru aur”.

Vezi mai multe despre subiectul: Aurul, salvatorul puterii de cumpărare în situații de criză

Și Dumnezeu a dat crize:

  • mega-stimulul care a urmat Covid a dus la o criză inflaționistă globală severă, care însoțește, în prezent, stagflația globală menționată mai sus;
  • creșterea bruscă a ratelor dobânzilor din ultimul an, în special în SUA, a condus la o criză bancară severă , însoțită de o serie de falimente majore ale băncilor și de zeci de bănci blocate si cu stocuri în colaps;
  • creșterea ratelor dobânzilor a dus la o prăbușire rapidă a pieței imobiliare din SUA, adică o criză a locuințelor care încă e in desfășurare și care poate afecta sistemul financiar;
  • acordăm o atenție deosebită prăbușirii catastrofale a pietei imobilelor comerciale, de exemplu, a pietei birourilor, iar asta înseamnă trilioane de împrumuturi intrate “la apă”;
  • o criză de lichiditate cauzată de triada ratelor dobânzilor în creștere, falimentelor băncilor și o recesiune economică iminentă, care în câteva săptămâni a făcut băncile să devină extrem de precaute în ceea ce privește creditarea, preferând să-și încorporeze lichiditatea depozitelor;
  • o serie de crize valutare minore, dar evidențiind giganții Japonia și Turcia , care ar putea zgudui bursele și sistemele financiare ale lumii;
  • criză geopolitică legată de războiul indirect SUA/NATO – Rusia în Ucraina, în curs de desfășurare. Mult mai complexe și mai periculoase sunt pregătirile Chinei de a prelua controlul asupra Taiwanului, o perspectivă care prevestește consecințe geopolitice globale de rău augur.
  • criza datoriilor, în prezent pusă pe pauză și deja uitată, dar fundamental nerezolvată și adâncită semnificativ în ultimii ani, îndatorarea în crestere a Greciei, Italiei și Spaniei depășește cu mult în termeni absoluti și procentuali valorile atinse de aceștia în timpul crizei anterioare a datoriilor europene din 2011-2013. BCE a fost nevoită să reducă ratele dobânzilor la zero, și ulterior chiar sub zero, pentru a controla criza – țările nu plăteau efectiv dobândă și am uitat temporar, cu toții, de datoria periculos de mare, dar acum, după ce rata dobânzii a suferit majorări de catre BCE, vechile probleme încep să iasă din nou la suprafață.

Vezi mai multe despre acest subiect: Credit și datorie I: Drogurile care ucid economia modernă

Este deosebit de important să înțelegem că aceste crize, de obicei, se împletesc și trec de la una la alta. De exemplu, ca și criza financiară globală din 2008, o criză a locuințelor duce de obicei la o criză financiară care, la rândul său, duce la o criză a creditelor și economică, iar o salvare a băncilor duce la rândul său la o criză a datoriilor și a valutei. În general, diferitele metamorfoze de la o criză la alta sunt bine rezumate de zicala că o criză financiară duce la una economică, cea economică la una politică, iar cea politică la una geopolitică.

Motivul 3: Scăderea prețurilor la case

Majoritatea persoanelor cu economii, statistic peste 90% din populația din țările dezvoltate, își investesc economiile în locuințe. După spargerea bulelor imobiliare în întreaga lume între 2008 și 2011 și având în vedere înăsprirea creditării pentru locuințe, cantități uriașe de capital, de la cei mici care economisesc, până la marile instituții cu multe miliarde de dolari, s-au orientat către “paradisul” aurului de investiții ca alternativă la imobiliare. Apoi investiția în imobiliare a fost însoțită de pierderi uriașe, iar investiția în aur s-a dovedit a fi foarte profitabilă.

Acum, în anul 2023, ne aflăm într-o situație extrem de asemănătoare. Locuințele din întreaga lume, ca și cele din țara noastră, sunt prea scumpe în raport cu veniturile populației. Accesul la credite pentru locuințe este chiar mai dificil decât în 2008 – adică acum este și mai dificil să cumperi o casă chiar și comparativ cu vârful bulei din 2008, în ciuda ratelor foarte scăzute ale dobânzii anul trecut. Și cu ratele dobânzilor în creștere în ultimele 12 luni, cumpărarea unei locuințe este de-a dreptul imposibil pentru marea majoritate a populației lumii.

Din ce în ce mai mulți potențiali cumpărători realizează că, probabil, s-a spart o altă bulă imobiliară și caută o alternativă pentru a-și pune la adăpost economiile de inflație. Și dintre toate alternativele posibile – acțiuni, obligațiuni, valute și aur – aurul se dovedește a fi singura alternativă practică, cu sens. Fără îndoială, majoritatea culturilor asiatice și arabe recurg la aur de investiții și tot mai mulți „occidentali” se gandesc din nou la această posibilitate. Piața aurului este globală și relativ mică, așa că un aflux moderat de capital în ea, duce, de regulă, la creșteri semnificative ale prețului său.

Concluzie

Să observăm că ceea ce gândește românul sau bulgarul, ce face și cum reacționează la evoluțiile pieței nu are nimic de-a face cu prețul aurului care este dat doar de cererea și oferta globală . Faptul că noi, ca români, în general, nu avem o cultură investițională față de metalul galben, nu schimbă realitățile globale. Ceea ce contează este ce va face fiecare individ pentru a-și proteja economiile de viitoarea stagflație, de crizele care se adâncesc și de bula imobiliară care se va sparge, iar acest lucru se realizează prin alocarea unei părți din economii în aurul de investiții fizic, sub formă de monede și lingouri.

Articolul exprimă doar opinia personală a autorului, nu neapărat cea a Tavex și nu este un sfat de investiții.

Preț aur (XAU-RON)
10785 RON/oz
  
- 7 RON
Preț argint (XAG-RON)
138 RON/oz
  
+ 1 RON

Poate vrei să citești