Inflația din Turcia a depășit 80%, potrivit celor mai recente date privind indicele prețurilor de consum. Astfel, a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani. Ultima oară când inflația din Turcia a crescut a fost în aprilie, cu 61%, iar dacă se va menține acest ritm de creștere, Turcia va intra în hiperinflație la începutul lui 2023.

Citește mai multe despre acest subiect: Inflație de 61% în Turcia – ce se întâmplă cu moneda turcească?

Pe o bază anuală, prețurile cu cea mai rapidă creștere sunt în următoarele domenii:

Transport: 116%;
Bunuri de uz casnic și mobilier: 92%;
Alimente și băuturi nealcoolice: 90,2%
Băuturi alcoolice și produse din tutun: 80,9%;
Hoteluri, cafenele și restaurante: 80,9%.

Nu a existat nicio scădere de la an la an în niciuna dintre categorii. Față de luna precedentă, doar transportul s-a ieftinit puțin. În general, prețurile cresc cel mai mult pentru produsele și serviciile care sunt consumate de o categorie largă de oameni. Mai jos, vom analiza cum politica Erdoganomics crește inflația și duce la prăbușirea lirei turcești.

Dobânda și inflația în Turcia și SUA

Cauza inflației este aceeași, indiferent de țară – tipărirea banilor și scăderea artificială a ratei dobânzii primare. Pentru a-i opri creșterea, trebuie luată măsuri exact opuse. Astfel, se urmărește reducerea creditării prin creșterea dobânzilor, scăderea sumei de bani în circulație și a consumului, iar odată cu acestea și creșterea prețurilor. Pentru ca acest lucru să funcționeze, rata trebuie să fie mai mare decât creșterea prețului. Exemplul de manual este politica dusă de președintelui Rezervei Federale, Paul Volcker, în anii 1980.

În iarna anului 1980, indicele prețurilor de consum crescuse la 14,6%. Indicatorul a rămas peste 14% timp de șase luni consecutiv – între ianuarie și iunie. Ca răspuns, banca centrală a ridicat rata de bază la 19,1% la începutul anului 1981. Astăzi, niciun bancher central nu poate face asta din cauza datoriilor uriașe din sistemul financiar – rata mare a dobânzii echivalează cu creșterea costurilor de servicii.

Infografic 1: Rata dobânzii de bază din SUA

Erdoganomics în Turcia face exact opusul. La sfârșitul lunii august, Banca Centrală a Turciei a redus dobânda pentru a cincea oară în decurs de un an, dar nu și tipărirea frenetică de noi bancnote. Din iulie anul trecut până în iulie 2022, cantitatea de lire turcești a crescut cu 8,3 %, conform datelor instituției. Prin comparație, în zona euro, care se confruntă cu cea mai mare inflație din istorie, Banca Centrală Europeană a majorat masa monetară cu „doar” 22% din februarie 2020. Prin urmare, euro a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani față de dolarul american și lira turcească – la cel mai scăzut nivel din vreodată.

Infografic 2: Inflația în Turcia – tipărirea de lire turcești și rata cheie a dobânzii

Viitorul inflației în Turcia

Poate Banca Centrală Turcă să inverseze aceste tendințe? Răspunsul scurt este nu. Țara va va intra în hiperinflație, rămâne de văzut când, iar aici se va ajunge din cauza politicilor conducătorilor și nu din cauza factorilor externi.

Citește mai multe despre acest subiect: Lira turcească: o cronică a unui dezastru anunțat

Erdogan este un cunoscut oponent al ratelor dobânzilor. Deși toate datele și teoriile economice îl contrazic, el nu renunță la ideea ca ratele dobânzilor din Turcia să rămână scăzute. Erdogan a reiterat recent această poziție:

Un motiv pentru problema inflației este că unii cetățeni insistă să-și păstreze economiile în valută, iar celălalt este că prețurile de import cresc din cauza producției crescute. Acest guvern nu va majora ratele dobânzilor. Dimpotrivă, vom continua să le coborâm.

O mare parte din economiile turcilor sunt în aur, nu în valută. Prin urmare, Erdoğan face apel la populație constant să vândă aurul în schimbul lirei turcești. Desigur, acest lucru este improbabil având în vedere că moneda locală se îndreaptă spre hiperinflație. Dimpotrivă, turcii sunt unii dintre cei mai mari susținători ai aurului, la nivel global. Spre exemplu, când Marele Bazar și-a deschis porțile după carantina din 2020, turcii au cumpărat tot aurul disponibil în câteva ore.

Citește mai multe despre acest subiect: Cum aurul salvează oamenii de fiasco-ul lirei turcești

Cererea de aur a fost profund afectată în 2021 când valoarea aurului raportată la lira turcească s-a apreciat semnificativ. Astfel, de la sfârșitul anului 2020 până astăzi, prețul aurului a crescut cu 141% în Turcia.

Infografic 3: Achizițiile de aur în Turcia

Cu toate acestea, cererea de aur de investiții și-a revenit de la începutul anului. În al doilea trimestru, achizițiile de monede și lingouri din aur au totalizat 9,5 tone, în creștere cu 130% față de anul precedent. Aceste cifre au fost mereu mai ridicate decât cele privind bijuteriile din aur. Indiferent de preț, turcii au încredere în aur deoarece știu care este activul care păstrează cel mai bine puterea de cumpărare în perioadele de criză.

De ce totul devine mai scump?

Teoria președintelui Erdogan este că prețurile cresc din cauza că importurile sunt mai scumpe. Are, într-un fel, dreptate. Când importurile devin mai scumpe, consumatorii vor plăti un preț mai mare. Dar o astfel de explicație nu este adecvată pentru cea mai mare inflație din Turcia din ultimul sfert de secol. Există două motive pentru aceasta.

În primul rând, prețurile de import în Turcia au crescut cu 30% în ultimul an. Dar, per total, bunurile și serviciile din țară au crescut cu 80% în aceeași perioadă. Nu se poate argumenta că „economiile valutare” sunt motivul pentru restul de 50 de puncte procentuale ținând cont că populația folosește lira turcească în majoritatea plăților zilnice.

Citește mai multe despre acest subiect: Legile cererii şi ofertei

În al doilea rând, și mai important, atunci când prețurile dintr-o categorie de produse cresc, populația poate consuma mai puțin din alte segmente. De exemplu, dacă prețul petrolului crește și acest lucru afectează alte bunuri, pentru a le cumpăra, oamenii trebuie să reducă consumul de produse și servicii terțe. Astfel, unele prețuri cresc (la petrol și bunurile sale dependente), altele scad (cele al căror consum a scăzut). Nu va exista o „creștere generală a prețurilor”. În schimb, se vor echilibra reciproc. Prin urmare, nu se poate spune că petrolul provoacă inflație.

În schimb, inflația este o creștere a cantității de bani în circulație dispusă de către o bancaă centrală locală. Când ai mai multă monedă, în acest caz lire turcești, aceasta urmărește mai puține bunuri, iar puterea de cumpărare a fiecărei unități monetare este mai mică. Iar acum turcii experimentează creșterea prețurilor în toate categoriile de produse. De aceea, vinovată pentru prăbușirea lirei este banca centrală locală.

Creșterea costului transportului

În sfârșit, vreau să explic de ce transportul devine din ce în ce mai scump, deoarece inflația ridicată din Turcia include aspecte care sunt importante și pentru noi ceilalți. Comparativ cu august anul trecut, prețul transportului a crescut cel mai mult – cu 116%. Dar pentru aceeași perioadă, prețul petrolului Brent a crescut cu 37%, ceea ce înseamnă o diferență de 3 ori mai mare.

Turcia produce aproximativ 7% din petrolul pe care îl consumă și importă aproximativ 260 de milioane de barili pe an. Pe piețele mondiale, petrolul este exprimat în dolari americani. Deoarece lira turcească a pierdut 55% din valoarea sa față de dolar din august 2021, importurile sale devin mult mai scumpe. Acesta este încă un mod în care lira turcească ieftină afectează negativ populația.

Citește mai multe despre acest subiect: Puterea de cumpărare în Europa, protejată cu aur de investiții – lată cum

Principiul se aplică tuturor mărfurilor denominate în moneda americană. Acest lucru este important pentru cei care trăiesc în Europa, deoarece euro a scăzut și în raport cu dolarul. Prin urmare, chiar dacă prețul petrolului în dolari a revenit la nivelul său din ianuarie anul acesta, rămâne relativ mai scump pentru noi.