hedging, investiții, acțiuni, bursă, aur, argint

Indiferent de investiția pe care o facem, ne expunem întotdeauna la diverse riscuri. Aceste riscuri iau forma riscului de inflație, de rată a dobânzii, de curs de schimb valutar, riscului de lichiditate, riscului de piață și așa mai departe. Fiecare dintre aceste riscuri reprezintă potențialul de a pierde bani în viitor.

Există însă strategii de reducere a acestor pierderi potențiale, denumite în general hedging.

În acest articol voi explica ce înseamnă hedging. De asemenea, voi aprofunda modul în care marile instituții financiare aplică hedgingul în activitățile lor zilnice, dar, mai important, voi concluziona care este cea mai simplă și eficientă strategie de hedging pentru un investitor obișnuit.

Definiția și principiile de bază pentru hedging

Înainte de a oferi o definiție generală a hedgingului, voi începe cu un exemplu pentru a înțelege conceptul din spatele acestei strategii de investiții. Să spunem că vă cumpărați o mașină nouă. Din punct de vedere legal, sunteți obligat să cumpărați o asigurare pentru aceasta sub formă de RCA (Răspundere Civilă Auto), care să acopere eventualele daune provocate de dumneavoastră, unui alt șofer sau unui simplu pieton.

Polița de asigurare vă ajută să reduceți costurile financiare în cazul producerii unui accident. Practic, vă protejați împotriva costurilor financiare ale unui accident. Astfel, faceți hedging. Într-o definiție simplă, hedgingul este:

Acțiunile întreprinse de o persoană sau de o companie în prezent, menite să elimine sau să reducă expunerea la risc față de un eveniment posibil în viitor.

Polița de asigurare auto contribuie la atenuarea riscului de a plăti prea mulți bani în cazul unui accident. Alte exemple simple, din viața de zi cu zi, de hedging ar fi:

Să luăm o umbrelă când ieșim din casă, în cazul în care începe să plouă;
Plecarea mai devreme de acasă pentru a evita traficul, pentru a nu întârzia la serviciu;
Oprirea la culoarea roșie a semaforului pentru a nu răni pe cineva.

Toate aceste acțiuni obișnuite sunt printre cele mai bune modalități de a înțelege ce este hedgingul și de ce este atât de important atunci când vorbim despre investiții.

Hedging și investiții

Așa cum nimănui nu i-ar plăcea să plătească o sumă mare de bani dacă este implicat într-un accident, la fel se întâmplă ca nimănui să nu-i placă să piardă bani din investițiile sale. Indiferent de pregătirea profesională, nimeni nu poate prezice cu exactitate prețul unei acțiuni sau al unor mărfuri mâine, într-o săptămână sau chiar peste un an.

Această lipsă de certitudine cu privire la viitor este ceea ce animă piețele. Ea permite realizarea de profituri, precum și circulația capitalului, contribuind la dezvoltarea anumitor regiuni ale lumii sau industrii.

Desigur, piețele financiare prezintă și dezavantaje. Pierderile potențiale îi pot îndepărta pe oameni de investiții. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care 42% din americani nu investesc pe piața bursieră. Dar există modalități de reducere a riscului de pierderi.

Să aruncăm o privire la câteva strategii de hedging utilizate de instituțiile de gestionare a averilor.

1. Diversificarea

Poate cel mai important termen atunci când investiți este diversificarea. Acest lucru înseamnă că nu trebuie să alocăm niciodată prea mult din portofoliul de active într-un singur activ.

Investind în diferite clase de active este deja de ajutor în reducerea pierderilor potențiale. De exemplu, pentru a reduce riscul de pierderi pe acțiunile pe care le dețin, instituțiile financiare investesc în mărfuri, cum ar fi aurul și argintul. Ambele metale prețioase sunt cunoscute pentru faptul că depășesc performanțele pieței bursiere în perioadele de dificultăți economice.

Mai multe despre acest subiect, aici: Este aurul o investiție bună în vremuri de criză?

Un alt instrument des utilizat de instituțiile financiare sunt obligațiunile guvernamentale. Acesta este, de fapt, modul în care a apărut celebrul portofoliu 60/40. Acesta se referă la investirea a 60% din portofoliu în acțiuni, iar 40% în obligațiuni. Problema cu acest portofoliu este că nu acoperă riscul ratei dobânzii.

Mai multe despre acest subiect, aici: Cât de mult să economisești în fiecare lună?

Atunci când ratele dobânzilor sunt manipulate de băncile centrale, valoarea obligațiunilor se modifică instant. Când ratele dobânzii cresc, valoarea obligațiunilor existente – deci a celor pe care le dețineți deja în portofoliu – scade. Acest lucru se întâmplă deoarece obligațiunile nou emise au un randament mai mare decât cel al obligațiunilor deja existente.

Același lucru se întâmplă și cu acțiunile. Atunci când împrumuturile sunt mai scumpe, este mai puțin probabil ca oamenii să obțină un împrumut și să investească banii în piața bursieră. Dacă nu vă gestionați activ portofoliul și nu realocați spre obligațiuni din ce în ce mai noi, veți rămâne descoperit. Ca să nu mai vorbim de faptul că obligațiunile abia acoperă rata inflației.

2. Poziții long – short

O strategie utilizată pe scară largă de fondurile de hedging – care sunt fonduri cărora li se permite prin lege să investească în active mai riscante, cu scopul de a obține randamente mai mari, reducând riscul de piață – este cea long-short.

Ori de câte ori auzim „long” în investiții, acest lucru înseamnă că cineva cumpără ceva. Opusul este valabil atunci când auzim „short” – înseamnă că cineva vinde ceva.

Să presupunem că un fond estimează o creștere de preț a acțiunilor companiei X. Acesta va cumpăra acțiunile, sau va fi long. Pentru a compensa potențialele pierderi, compania va împrumuta de pe bursă acțiunile unui competitor, compania Y.

Dacă prețul acțiunii companiei X crește, va crește și cota de piață deținută, ceea ce va duce la o scădere a prețului acțiunii competitorilor, deci a companiei Y. Dacă se întâmplă acest lucru, poziția de short va permite realizarea de profit prin vânzarea acțiunilor la un preț mai mic față de cel la care au fost împrumutate.

Un exemplu similar poate fi luat în considerare dacă fondul estimează că piața bursieră este pe cale să se prăbușească. Într-un astfel de scenariu, acesta va fi short pe piața bursieră și va cumpăra aur, care va crește în preț atunci când acțiunile scad în valoare.

3. Strategia neutră față de piață

Similar cu modul anterior de reducere a riscului, fondul ar putea decide să adopte o strategie în care merge atât pe poziții long, cât și short, dar cu singurul scop ca rezultatul net să fie zero. Practic, tot ceea ce dorește este să își acopere pierderea potențială pe activul pe care merge long, cu o sumă relativ egală de capital investită în vânzarea în lipsă a unui activ invers corelat.

Mai multe despre acest subiect, aici: Aur, crypto, acțiuni – care este cel mai puternic activ?

Diferența dintre această strategie și cea simplă long-short este că, în acest caz, fondul va aloca în așa fel încât performanțele sale așteptate ale celor două active să se anuleze reciproc.

În timp ce, în strategia anterioară, fondul poate opta pentru o poziție long pe un activ, motivat de certitudinea ridicată a creșterii prețurilor, și să își acopere doar parțial pierderile potențiale.

4. Arbitrajul

Un alt concept comun în lumea investițiilor este arbitrajul. Arbitrajul înseamnă pur și simplu să cumperi ceva într-un loc și să-l vinzi la un preț mai mare în alt loc.

Să luăm ca exemplu un fond speculativ care a observat că, dacă cumpără euro pentru dolari de la o instituție financiară, poate revinde euro la o altă instituție financiară pentru o rată de schimb mai mare. Astfel, are un câștig în dolari.

În finanțe, arbitrajul poate apărea peste tot. De la diferențele de curs de schimb valutar între două perechi valutare, la diferențele de preț ale mărfurilor pe piețele spot și futures, la situații în care aceeași acțiune este tranzacționată pe două burse la prețuri ușor diferite.

Este important să subliniem faptul că aceste diferențe sunt foarte mici și sunt corectate de piețe instant. Această corecție are loc în mod expres din cauza căutătorilor de arbitraj. În mod normal, pentru investitorii obișnuiți, este foarte dificil să se întâlnească cu astfel de evenimente, deoarece acestea sunt încheiate de instituții financiare mari, în principal fonduri speculative.

Concluzii

A face hedging înseamnă a vă proteja investițiile de riscuri potențiale. Cea mai viabilă opțiune pentru un investitor obișnuit este să-și diversifice portofoliul. Deși această strategie înseamnă randamente mai mici, este mult mai important să fiți în siguranță decât să riscați să vă pierdeți investițiile.

Printre cele mai eficiente investiții pe care cineva le poate face pe termen lung, care ajută, de asemenea, la acoperirea împotriva riscurilor de pe piață, sunt investițiile în aur și argint.