Adaugă alertă de preț

Cât de mult să economisești în fiecare lună?

Publicat de Dr. Krassimir Petrov în categoria Finanțe personale în data de 15.09.2023
Preț aur (XAU-RON)
12514 RON/oz
  
- 11 RON
Preț argint (XAG-RON)
147 RON/oz
  
+ 2 RON
Krasimir petrov, finante personale

La începutul lunii iunie, timp de 12 zile, am fost cazat la un hotel, unde ne-am împrietenit cu barmanul Radoslav, un tânăr vesel, zâmbitor și serviabil. De ani de zile încearcă și reușește să economisească 10% din venitul său în fiecare lună, dar nu a reușit să acumuleze economii satisfăcătoare în timp. În mod constant apare câte o cheltuială mai semnificativă care îi „mănâncă” din buget.. Acesta este un subiect important de studiat în domeniul finanțelor personale, iar analizele arată că economisirea a 10% din venit nu te ajută prea mult.

Vezi mai multe despre subiect: Trei capcane pentru finanțele personale în 2023

Experiența arată că nici cei care economisesc 20% în fiecare lună, cât se recomandă, nu ajung prea departe cu economiile lor, din motive foarte asemănătoare. O dată apare achiziționarea unui telefon, apoi a unui televizor, apoi a unui laptop, apoi a unui frigider sau a unui aragaz, a unei mașini de spălat sau a unui aparat de aer condiționat – așa-numitele „cheltuieli de capital” pentru bunuri de consum de folosință îndelungată. Există reparații auto neprevăzute sau costuri de sănătate. Viața prezintă în mod constant tentații, dorințe sau surprize neplăcute. Nici economisirea a 20% din venit nu prea funcționează.

Economisirea se obține doar atunci când acest 20% este inviolabil. În practică, acest lucru înseamnă că trebuie să economisești cel puțin 30-40% din venitul tău  în fiecare lună pentru a-ți acoperi venitul. Din acești 30%, 10% sunt planificați și bugetați în avans pentru cheltuielile menționate mai sus, iar 20% rămân rezervați și intangibili pentru economii pe termen lung și potențiale investiții.

Bugetarea cheltuielilor de capital

Un punct cheie este bugetarea și planificarea „cheltuielilor de capital” menționate anterior. Acestea simbolizează și necesită răbdare și disciplină financiară. Cheltuielile de capital sunt planificate să reprezinte aproximativ 10% din venitul lunar. Dacă venitul familiei este, de exemplu, de 7.600 de lei, rezultă un buget lunar de 760 de lei. Dacă televizorul costă 1.520 de lei, se va economisi și se va aștepta două luni pentru a-l cumpăra. Dacă mașina de spălat costă 2.200 de lei, s-ar aștepta trei luni înainte de a o cumpăra. Între timp, însă, nu se fac alte „cheltuieli de capital” suplimentare.

În cazul în care aceste perioade par a fi prea lungi, este evident că venitul trebuie să fie majorat sau că ponderea economiilor pentru cheltuielile de capital trebuie să fie crescută la 15% sau 20%, până când perioada este satisfăcătoare din punct de vedere financiar.

Vezi mai multe despre acest subiect: Cele cinci principii ale lui Ray Dalio pentru investiții și economii în 2022

Vacanța anuală sau călătoria în străinătate ar trebui să fie bugetată fie separat, fie ca parte a acestui procent, însă crescut, astfel încât cei 20% neatinși să rămână intacți . Din păcate, o mare parte a familiilor folosesc banii economisiți în timpul anului pentru o vacanță și uneori chiar iau un împrumut bancar , ceea ce le distruge disciplina financiară și economiile. Ciclul se repetă în fiecare an și intră într-un cerc vicios din care e dificil să ieși.

Vezi mai multe despre subiect: Lecții privind creșterea datoriei de consum și ce să faci cu banii tăi

Disciplina financiară presupune planificarea în prealabil a achizițiilor pe termen lung, cu un an sau doi înainte: anul acesta se vor cumpăra, să zicem, un aragaz, o mașină de spălat și un frigider, se stabilește suma pentru fiecare achiziție, apoi perioada de economisire. În cazul în care apar costuri neprevăzute, aceste achiziții sunt amânate pentru perioada necesară. Disciplina financiară necesită gândire pe termen lung și răbdare. Alternativa este lipsa perpetuă de bani și peticirea bugetului de la o lună la alta sau de la un salariu la altul.

Construirea unui fond de urgență

Fiecare familie ar trebui să aibă un fond de urgență. Acestea sunt fonduri puse deoparte în avans pentru urgențe neprevăzute: o mașină stricată, o țeavă de apă spartă, un acoperiș deteriorat, un frigider ars, un telefon pierdut, diverse cheltuieli neprevăzute de sănătate pentru un copil.

Un mic fond de urgență ar trebui să fie foarte lichid și disponibil în caz de urgență – asta înseamnă numerar și un depozit bancar. Tinerii ar trebui să aibă cel puțin două luni de cheltuieli economisite; persoanele de 40-45 de ani ar trebui să aibă cel puțin patru până la șase luni de cheltuieli economisite; iar cele de 50-65 de ani de nouă până la 12  luni.

Având în vedere inflația galopantă, multe familii renunță la fondul de urgență pentru că nu vor ca acesta să fie ”acaparat” de deprecierea banilor. Aceasta este o greșeală tipică, care poate fi evitată cu ușurință. Atunci când fondul este semnificativ, adică suficient pentru mai mult de patru-șase luni, este indicat ca o parte să fie în numerar/depozit, iar restul în aur de investiții, ceea ce ar însemna să ai la îndemână monede și lingouri din aur ca investiții lichide.

Vezi mai multe despre subiect: Trei motive pentru a investi, în loc să cheltuiești, când inflația e mare

O regulă de bază în finanțele personale este de a constitui mai întâi un fond de urgență, apoi de a face un buget pentru restul cheltuielilor. Acest lucru va însemna să economisești temporar un procent suplimentar de 10-20% din venit în fiecare lună până când acest fond va fi alimentat, ceea ce înseamnă „privațiuni” suplimentare temporare.

Cât ar trebui să economisesc?

Ce înseamnă toate acestea? Economisirea a 20% din venit pentru investiții intangibile, plus 10-20% pentru cheltuieli de capital, plus 10-20% pentru un fond de urgență. Sună șocant, dar înseamnă că o familie tânără ar trebui să planifice și să pună deoparte, inițial, jumătate din venitul său până când fondul de urgență este complet constituit; apoi să economisească 40% până când cheltuielile de capital sunt acoperite, ceea ce poate dura ani de zile, iar apoi să economisească cel puțin 30% din venit în fiecare lună și să investească cel puțin 20% lunar.

Acest lucru ar însemna, la rândul său, ca și cheltuielile familiei pentru alimente și cheltuieli generale să nu depășească 50% din venit. Dacă stai în chirie, acest lucru îngreunează și restrânge semnificativ bugetul familiei și trebuie să micșorezi și mai mult cheltuielile.

Vezi mai multe despre subiect: De ce încep să scadă piețele imobiliare din Europa

Și mai complicată este situația consumatorilor cu credite ipotecare. Ca regulă generală, stabilită de aproape un secol, plata ipotecii nu ar trebui să depășească 25% din venitul lunar, ceea ce presupune reducerea cheltuielilor familiei la 30-35% din venitul lunar pentru a lăsa suficient pentru fondul de urgență menționat anterior, cheltuielile de capital și investițiile. Dacă ipoteca depășește 45-50% din venitul lunar, atunci te afli într-o fundătură financiară, condamnat să zaci zeci de ani pe marginea prăpastiei financiare, până când fie inflația te va elimina, fie vei da faliment.

Planul financiar

Succesul financiar necesită disciplină financiară și un plan financiar. Disciplina impune limitarea cheltuielilor curente și planificarea pe termen lung a cheltuielilor viitoare de capital. Un plan financiar presupune să ai o idee despre unde vrei să te afli peste doi, cinci și zece ani din punct de vedere financiar, plus un plan de investiții.

Vezi mai multe despre subiect: Cum să ne pregătim pentru criza viitoare?

Planul de investiții îți cere să planifici lună de lună sau an de an, cum vei investi cei 20% pe care îi economisești în fiecare lună. În ce să investești, depinde de cultura ta financiară și de capitalul acumulat. Deși există cinci opțiuni: valută, aur, acțiuni, obligațiuni și bunuri imobiliare, pentru 90% dintre familiile din România, în special cele cu capital mic, investițiile se limitează la numerar, aur și bunuri imobiliare.

Vezi mai multe despre subiect: Cum să eviți o criză financiară personală

Pe scurt, familiile cu economii modeste le pot aloca, în principal, în aur și în ceva numerar. Cele cu economii pentru investiții cuprinse între 100.000 și 250.000 de lei le pot aloca între numerar, aur și terenuri agricole sau un depozit.

O greșeală clasică este cumpărarea unei locuințe cu un credit ipotecar uriaș, pe o perioadă lungă de timp, care necesită ca o parte semnificativă a venitului să fie direcționată către o rată lunară. Acest lucru este făcut cel mai adesea de familiile tinere care cred că „ar trebui” să dețină propria lor casă.

Cumpărarea unui al doilea apartament poate fi o investiție foarte nepotrivită și inadecvată dacă nu se dispun de fonduri suplimentare pentru aceasta, de exemplu (pentru a exemplifica) 127.000 de lei  în numerar și la fel de mult în aur de investiții. Adică, investitorul ar trebui să aibă un portofoliu bine diversificat, cu o parte semnificativă de aur și numerar, și nu doar să pună totul în proprietăți nelichide, ceea ce este practica tipică a românilor.

Strategia de investiții

Primul obiectiv este constituirea unui fond de urgență. Având în vedere mediul macroeconomic deosebit de inflaționist, cel mai bine pentru o familie tânără cu economii modeste este să își mărească lunar numerarul și să cumpere 50 de grame sau o uncie de aur de investiții la fiecare câteva luni.

După construirea unui fond de urgență complet, a unor bani economisiți și a unei poziții decente în aur, s-ar putea lua în considerare adăugarea de bunuri imobiliare – câteva hectare de teren, un depozit sau o casă sau un teren ieftin, dar fără ipotecă, sau cel puțin cu o ipotecă foarte mică pe termen scurt, de trei până la cinci ani. Creditul poate fi atât un ”pansament”, dar și o otravă financiară care îți poate ruina finanțele. Cu alte cuvinte, un împrumut poate fi sănătos dacă este modest.

Vezi mai multe despre subiect: Credit și datorie I: drogurile care ucid economia modernă

Multe familii se tem să economisească sume mari de bani la depozit din cauza inflației și, prin urmare, se grăbesc să cumpere o casă. Această teamă este nefondată – problema inflației se rezolvă foarte simplu cu aurul de investiții, care este un activ real și nu se devalorizează prin pierderea puterii de cumpărare a numerarului. Economiile pot fi acumulate în aur, iar o locuință poate fi cumpărată la momentul potrivit, fără a lua decizii pripite. În perioadele inflaționiste, creșterea prețului aurului depășește, de obicei, creșterea prețurilor locuințelor, astfel încât aceasta se poate dovedi chiar o strategie „câștigătoare”.

Între timp, planul tău de investiții ar trebui să includă câteva acțiuni. Inițial, 5.000-7.000 de lei pe măsură ce înveți și dobândești cunoștințe și experiență, iar de-a lungul anilor crești această sumă în funcție de cunoștințele și confortul tău financiar.

Dacă refuzi cu fermitate acțiunile, atunci ai putea fi ghidat de regula evreiască milenară: 1/3 numerar, 1/3 imobiliare, 1/3 aur. În fața unei inflații galopante, numerarul este supus unei devalorizări serioase și poate fi redus la 10% din economii, iar regula poate fi modificată la 45% aur, plus 45% proprietăți imobiliare sau ceva cu parametri similari.

Concluzie

Economiile lunare de 10-20% din fonduri nu sunt suficiente. Fiecare familie ar trebui să se ghideze să economisească în jur de 30-40% din veniturile sale în fiecare lună pentru a-și construi finanțe solide. Cel puțin 20% ar trebui să fie puși deoparte în fiecare lună în investiții pe termen lung – în principal, aur și proprietăți imobiliare. Economisirea și investițiile înseamnă sănătate financiară, iar creditul înseamnă sclavie financiară.

Articolul reflectă exclusiv opinia autorului, nu neapărat cea a Tavex și nu este un sfat de investiții.

Poate vrei să citești