Pentru mulți oameni și finanțele lor personale, anul trecut 2022 va rămâne în amintire drept anul inflației ridicate. Nu ar trebui să ne grăbim să tragem concluzii. Există indicii că, de asemenea, începutul anului 2023 nu va fi lipsit de evenimente care ne vor afecta direct banii și economiile. Am spus de mai multe ori că aproape nimic nu se întâmplă instantaneu în economie; fenomenele individuale necesită timp pentru a se dezvolta.

Citește mai multe despre acest subiect: Ce ne-au învățat experiențele din anul 2021

După cum vom vedea, majoritatea capcanelor financiare ale anului 2023 s-ar putea să nu facă „clic” în cursul anului. Dar asta nu înseamnă că mulți oameni nu vor fi căzut deja în ele. Să privim economia în context, astfel încât pericolele să poată fi evitate înainte de a fi prea târziu. Este mai ușor să preveniți potențialele daune mai ales atunci când există riscul să apară mai multe fenomene negative în același timp.

Apropo de asta, iată la ce ne putem aștepta, de ce și cum ne va afecta finanțele personale.

Inflația rămâne ridicată

În perioada noiembrie 2020 – noiembrie 2021, salariul mediu brut în România a crescut cu 12,3%. În aceeași perioadă, indicele oficial al prețurilor de consum, care este de obicei folosit ca măsură a inflației, a crescut cu 18,7%. Asta înseamnă că prețurile cresc mai repede decât veniturile, până și conform datelor oficiale din România. Omul de rând are de pierdut din cauza inflației ridicate.

S-ar putea spune că septembrie a fost vârful creșterii prețurilor și inflația a început să scadă. Chiar și așa, asta nu înseamnă că prețurile vor începe să scadă. Vor continua să crească, poate puțin mai încet.

Acest lucru este așteptat chiar și în prognoza de toamnă a Comisiei Europene, potrivit căreia indicele prețurilor de consum va crește cu 10,2% în acest an. Dar aceste așteptări deseori diferă semnificativ de realitate. Prognoza din toamna anului 2021 prevedea o creștere a indicelui armonizat al prețurilor de consum cu 4%; în schimb, a crescut cu peste 1,5 % pe an. Diferența dintre presupuneri și realitate este de aproape patru ori.

Citește mai multe despre acest subiect: Trei motive pentru a investi, în loc să cheltuiești, când inflația e mare

Există trei aspecte suplimentare aici. În primul rând, chiar dacă această rată de creștere se materializează, nu este scăzută. Acest lucru este adevărat, mai ales având în vedere că economia este de așteptat să crească cu 1,8 %. În prezent, piața muncii și-a atins potențialul, iar o încetinire a creșterii ar putea duce și la o încetinire a creșterii salariilor. În al doilea rând, datele oficiale ascund de obicei creșterea reală a prețurilor pe care oamenii o experimentează.

Citește mai multe despre acest subiect: Cât de mare este inflația în realitate?

În al treilea rând, numim inflația „cea mai grea taxă regresivă”, deoarece atunci când aceasta crește, cei mai vulnerabili oameni suferă cea mai grea lovitură. Majoritatea lucrătorilor cu un salariu lunar fix, a persoanelor cu venituri fixe și a șomerilor (pensionari, mame și beneficiari ai diverselor alte prestații) se încadrează în această categorie.

Creșterea ratei dobânzii

Creșterea ratei principale a dobânzii de către Banca Centrală Europeană (BCE) va afecta mai devreme sau mai târziu creditul ipotecar. Ca orice fenomen în economie, acest lucru se întâmplă cu un decalaj de timp. În ultima bulă imobiliară care a izbucnit în 2008, creșterea dobânzii primare în zona euro și în România a început la sfârșitul anului 2005. A fost resimțită de ratele ipotecare în mai 2006 atât în Bulgaria, cât și în România. Ratele dobânzilor au atins vârful la sfârșitul anului 2008, iar prețurile proprietăților au atins un vârf în toamna aceluiași an.

Infografic 1: Când să vă așteptați la o scădere a prețurilor imobiliare

Piața imobiliară este deosebit de sensibilă la modificările ratei dobânzii. De obicei, după cea mai mică valoare (de jos) există cele mai multe achiziții. Cererea ridicată crește și prețurile, iar vârful acestora urmează scăderea ratei dobânzii. Capcana în care pot cădea mulți oameni este că au cumpărat la nivelul de jos al ratei dobânzii și la vârful prețului absolut al proprietăților.

Citește mai multe despre acest subiect: În direct din SUA: cum izbucnește o bulă imobiliară în timp real

În acest caz, prețul casei (activul lor) scade atunci când bula se sparge, iar costul plății acesteia crește. Mulți au trecut prin acest scenariu negativ exact în urmă cu cincisprezece ani și chiar acum are loc același fenomen în SUA.

Infografic 2: Prețurile auto din zona euro conform Indexului armonizat al prețurilor de consum

Imobiliarele nu reprezintă singurul sector dependent de modificările ratei dobânzii. Piața auto, de exemplu, fie că este nouă sau veche, este de asemenea afectată semnificativ de acestea. Prin urmare, nu întâmplător prețurile lor au crescut în ultimii ani. Creșterea a fost ajutată și de problemele cauzate de închiderea economiei și de lipsa de jetoane. Treptat, și pe acest segment, ne apropiem de vârf, așa cum – din nou – se întâmplă în SUA .

Dau exemplul celei mai mari economii din lume pentru că în ciclul actual Rezerva Federală a început să crească cu jumătate de an înaintea Băncii Centrale Europene. Banca Angliei de asemenea „conduce” la o creștere a dobânzii. Fenomenele din ambele țări arată la ce ne putem aștepta și aici, deoarece dinamica este determinată în mod fundamental de aceiași factori.

Datoria de consum și inflația

În Peninsula Balcanică, nu numai cei cu un credit ipotecar sau auto vor fi afectați de modificările ratei dobânzii. O mare parte din pasivele din regiune au o rată variabilă a dobânzii. Depinde de politica BCE în Bulgaria sau a Băncii Centrale în România, respectiv Serbia. Pe măsură ce cresc, în timp vor crește și ratele pentru o anumită parte a împrumuturilor de consum și de afaceri.

De ce vorbesc din nou despre inflație? Pentru că nu doar rata la creditele noi va crește, ci și cele existente cu dobândă variabilă se vor scumpi. Astfel, consumatorii îndatorați nu vor trebui doar să plătească din ce în ce mai mult pentru bunurile și serviciile pe care le cumpără acum, ci și pentru bunurile pe care le-au cumpărat în trecut cu bani împrumutați. Aceasta este o capcană dublă pentru bugetul personal sau corporativ.

Infografic 3: Nivelul datoriei consumatorilor în Bulgaria, România, Serbia și zona euro

Există un alt punct aici: nivelul datoriilor de consum în Balcani este la un nivel record. Cu alte cuvinte, consumatorii sunt mai expuși riscului acestei capcane decât oricând.

Așteptarea că economia va crește pentru totdeauna

Într-o analiză dedicată evitării unei crize financiare personale, am descris că există cel puțin trei motive pentru care nu ne amintim istoria:

Pozitivele (nivelul de trai în creștere) păcălesc percepția noastră despre risc;
Costurile ascunse ne determină să ne continuăm comportamentul din vremurile „bune”;
Ne așteptăm ca lucrurile să poată fi doar roz – dacă au fost așa pe termen scurt – ne „amintim” mai ales lucrurile pozitive.

Citește mai multe despre acest subiect: Cum să eviți o criză financiară personală

Este posibil ca aceste trei percepții să fi fost întărite de dinamica post 2012, când economiile din Peninsula Balcanică erau în creștere.

Tabel : Produsul intern brut în Bulgaria, Serbia și România

	Bulgaria	România	Serbia
2012	48,9 miliarde de dolari	165,16 miliarde de dolari	38,47 miliarde de dolari
2021	59,38 miliarde de dolari	220,8 miliarde de dolari	48,6 miliarde de dolari
Randament	21,4%	3 3,6 %	26,3%

Sursa: Banca Mondială

Creșterea economiilor și a veniturilor ne poate face „orbi” față de factorii care au condus la sentimentul de creștere și de îmbunătățire a nivelului de trai. Dar de la jumătatea anului trecut, dinamica lor a fost inversată . Banca Centrală Europeană crește rata dobânzii cheie și restrânge masa monetară. Iar după perioade de dobânzi artificial scăzute, creșterea acesteia duce la o criză economică.

Citește mai multe despre acest subiect: Cum va arăta următoarea criză economică în Europa și cum să ne protejăm de ea

În ultimele două decenii, recesiunile au început în economiile dezvoltate, apoi au ajuns în Peninsula Balcanică. Acest lucru poate însemna un început de an puternic, dar dacă va exista o încetinire sau o contracție în Europa de Vest, aceasta se va simți și la noi după jumătatea anului 2023. O astfel de evoluție și percepțiile enumerate mai sus creează următoarea capcană: identificarea de soluții în momentele bune pentru potențialele vremuri grele. În timpul unei crize, mulți își pot pierde veniturile și destul de multe afaceri dau faliment.

Prețurile activelor

Pe măsură ce alfabetizarea financiară crește, mai mulți oameni investesc în alte instrumente decât numerarul. Unii vor să stocheze valoarea economiilor lor prin investiții în aur sau argint (într-o altă analiză mă voi uita la ce factori vor afecta prețul aurului din acest an). Alții investesc în instrumente precum acțiuni, inclusiv cele cu dividende, alții în criptomonede. Împrumuturile individuale prin platforme P2P au crescut în ultimii ani, în timp ce obligațiunile au fost în mod tradițional un instrument mai puțin popular în Peninsula Balcanică.

Acțiunile au crescut de la începutul anului 2023. Cel mai important indice american S&P 500 a recuperat 5,1% după un an trecut dificil. În Europa , STOXX 600 raportează cel mai puternic început de an de la înființarea sa în 1987 (puteți vedea mai multe despre acesta din acest grafic pe grupul Facebook de economie și finanțe personale Gold Talks Romania).

Infografic 4: Performanța Dow Jones în Marea Criză

O redresare temporară pe o piață de tip urs nu este un indicator al stabilității. În cadrul unei piețe de tip urs, pot exista perioade de creștere, dar tendința generală rămâne descendentă, așa cum putem vedea din graficul Dow Jones din timpul crizei economice din 2008. Creșterea piețelor bursiere reprezintă așteptările că inflația a fost depășită și băncile centrale vor reveni la suprimarea ratei cheie a dobânzii. Dar efectele majorării ratei dobânzii vor fi încă resimțite asupra economiei reale și, după toate probabilitățile, asupra evaluării de piață a companiilor publice. Pe scurt, optimismul pe care l-am atins poate fi prematur.

Citește mai multe despre acest subiect: Bursă, aur și inflație: ce se întâmplă când dobânda crește?

Criptomonedele au avut, de asemenea, un început de an puternic. În mai puțin de o lună, Bitcoin a câștigat peste 38%. Se apropie de sfârșit cripto iarna, în care s-a prăbușit cu 75% între noiembrie 2021 și noiembrie 2022? E prea devreme să spun. Aproape în fiecare zi auzim despre falimentele companiilor cripto, cea mai recentă dintre ele este Genesys. Efectele de undă ale falimentului celui de-al doilea cel mai mare schimb FTX vor continua să se facă simțite în lumea cripto. Sistemul de plată SWIFT a anunțat că nu va mai procesa tranzacții din conturile bancare către schimburile de criptomonede pentru mai mult de 100.000 USD.

Nu trebuie să uităm două lucruri despre instrumentele purtătoare de dobândă:

Cel mai mare dușman al lor este inflația și, așa cum am indicat deja, care rămâne ridicată. Din cauza asta, 2022 a fost cel mai greu din istoria obligațiunilor de stat ;
Ratele mai mari ale dobânzii înseamnă, în general, randamente mai mari, dar și un risc mai mare.

Pe scurt, 2023 va aduce probabil destul de multe oportunități pentru finanțele noastre personale, dar ne vor aștepta și multe riscuri. Este bine să fii atent la cele trei capcane enumerate mai sus. Dacă cineva dorește să se protejeze, este înțelept să studieze instrumentele financiare cu atenție, mai ales în mediul actual.