În ultimele luni, am observat o inflație record în zona euro și cele mai ridicate niveluri ale acesteia din ultimele decenii în Statele Unite (8,6%), Germania (7,9%), Anglia (9%), Turcia (73%). Țările din Peninsula Balcanică nu fac excepție de la tendințele generale. În România, indicele prețurilor de consum a crescut cu 14,5% în mai (valoare de vârf din 2003), în Bulgaria a crescut cu 15,6% în mai (cea mai rapidă creștere din 1998) și o creștere de 10,4% în Serbia (record anterior în 2013).

Cifrele subestimează în mod serios ritmul real cu care bunurile și serviciile se scumpesc. În seria de analize „Subminarea banilor” (părțile unu, doi, trei și patru), am analizat în detaliu cum și de ce poate fi influențat indicele prețurilor de consum pentru a arăta valori mai mici. Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, se pare că nu-și dorește să explice de ce există o rată a inflației de două cifre (explicație pe care probabil va trebui să o dea oricum, în curând). Mai important, multe plăți guvernamentale sunt indexate în raport cu acest indice. Cu cât se ridică mai mult, cu atât mai mulți bani din buget vor trebui cheltuiți pentru diverse plăți, deși este adevărat că veniturile sunt în creștere.

În acest articol vom discuta despre măsuri alternative ale prețurilor de consum pentru a vedea dacă inflația este încă mai mare decât sugerează indicele oficial al prețurilor de consum. Scopul este de a ne face o idee despre posibila discrepanță dintre statistici și realitate, pentru a înțelege mai bine impactul real al modificărilor de preț asupra bugetului nostru personal.

Germania ca reper pentru inflație în Europa

Economia Germaniei este motorul Europei, iar populația sa este un oponent ferm al inflației mari, ca urmare a experienței sale triste de acum un secol. De aceea, locuitorii săi sunt cei mai mari cumpărători de aur de investiții din Europa. Conform celor mai recente date, ei dețin de aproximativ trei ori mai mult aur decât cantitatea de metal galben deținută de Bancă Centrală a Germaniei.

Citește mai multe despre acest subiect: Germania se îndreaptă către o inflație la fel de mare ca cea de după al Doilea Război Mondial

Potrivit statisticilor oficiale, inflația în Germania a crescut cu 7,9% în mai. Indicele de preț alternativ al Institutului Flossbach von Storch dezvăluie o creștere și mai mare de 8,52%. Indicele general alternativ, care pe lângă prețurile bunurilor de consum final include și activele reale financiare în care investim în calitate de consumatori, relevă o discrepanță și mai semnificativă față de statisticile naționale. În al treilea trimestru, creșterea sa a fost de 12%, iar indicele oficial al prețurilor de consum a crescut cu doar 3,9%. Discrepanța dintre valori este mare la sfârșitul anului și se ridică la peste 1 punct procentual.

Infografic 1 : Măsurarea alternativă și oficială a inflației în Germania

Prin urmare, cei doi indicatori relevă o imagine foarte diferită a scăderii puterii de cumpărare în timp. În timp ce conform statisticilor oficiale, prețurile de consum au crescut cu 9,8% de la începutul pandemiei, calculele institutului arată o creștere dublă a indicelui de preț alternativ – 18,6% .

Zona euro

Pe lângă Germania, Flossbach von Storch alcătuiește un indice alternativ al prețurilor pentru zona euro. La fel ca Germania, include nu numai bunuri de consum final, ci și activele pe care le cumpărăm. Ponderea categoriilor este foarte diferită de inflația oficială. De exemplu, costurile imobiliare reprezintă peste 60% din calculele institutului. Aceasta este cota lor, potrivit unui sondaj realizat chiar de Banca Centrală Europeană (BCE). În același timp, ponderea acestora în calculul indicelui oficial armonizat al prețurilor de consum este de doar 6,5%.

Infografic 2 : Inflația formală și alternativă în zona euro

Indicele alternativ FvS a început să crească mult mai repede decât indicele prețurilor de consum în 2014. Dinamica acestuia are sens, având în vedere că în acest moment BCE imprimă „cu furie” bani (adică inflația crește) și scade dobânda cheie. Combinația celor două crește datoria de consum publică și privată, denaturează economia și umflă noi bule, inclusiv pe piața imobiliară.

Citește mai multe despre acest subiect: Când ne așteptăm la o nouă bulă imobilizară și explozia acesteia

După începutul pandemiei, când Banca Centrală a crescut și mai mult tipărirea banilor, indicele alternativ al FvS a ajuns la cele mai înalte valori din istorie. Diferența dintre acesta și indicele armonizat al prețurilor de consum a atins o diferență impresionantă de 28 de puncte și peste 8 puncte procentuale la un ritm anual de creștere.

Cele mai recente date FvS sunt pentru perioada de până cel de-al al doilea trimestru al anului trecut. Potrivit indicelui armonizat al prețurilor de consum pentru zona euro de la începutul pandemiei, valoarea bunurilor și serviciilor a crescut cu doar 2%, dar indicele de creștere a prețurilor averii a înregistrat o creștere mult mai mare – 12,3%. Diferența este de peste șase ori.

Statele Unite și schimbările frecvente ale metodologiei de măsurare a inflației

În Statele Unite, metodologia de calcul a prețurilor de consum s-a schimbat de multe ori de-a lungul anilor. Modificările mai serioase ale indicelui au avut loc în 1978, 1987 și 1998. Printre acestea se numără și introducerea așa-numitului „Chiria echivalentă a proprietarilor (OER)”, care înlocuiește prețul real al imobilului cu prețul ipotetic la care proprietarii lor l-ar fi vândut la momentul sondajului Biroului de Statistică a Muncii. Rezultatul final este o scădere gravă a datelor despre inflație.

Infografic 3: Inflația în SUA

Acest lucru este clar dacă comparăm indicele oficial al prețurilor de consum, publicat de Biroul de Statistică a Muncii astăzi, cu indicele prețurilor de consum, măsurat conform metodologiei din 1980. Dacă s-ar mai fi folosită vechea formulă, rata de creștere a prețurilor ar fi de două ori mai mare decât valorile publicate. În luna mai, creșterea anuală a acesteia ar fi de aproape 17%, depășind vârful de 14,5% din 1980 și va înregistra cea mai mare inflație de la al Doilea Război Mondial.

Concluzie

Metodele alternative de măsurare arată că indicii oficiali încetinesc inflația. De fapt, afectează puterea de cumpărare a banilor fiat chiar mai repede decât sugerează instituțiile naționale. Pentru a exprima clar realitatea, devenim mai săraci chiar mai rapid decât arată statisticile.

În Balcani, metodologiile de măsurare nu sunt fundamental diferite de cele din Europa.

Tabel: Indicele armonizat și nearmonizat al prețurilor de consum ( aprilie)

	IPC nearmonizat	IPC armonizat
România	13,76%	11,7%
Bulgaria	14,4%	12,1%
Serbia	9,6%	9,5%

Sursa: Eurostat

Acest lucru se poate observa când se compară indicele prețurilor de consum armonizat cu cel nearmonizat. Indicele armonizat al prețurilor de consum este calculat conform unei metodologii unificate, care permite compararea datelor pentru țările din Europa. Este dificil de spus dacă există o dublă diferență între inflația oficială și cea reală în Balcani. Dar se poate concluziona că și aici statisticile subestimează creșterea efectivă a prețurilor.

Citește mai multe despre acest subiect: Trei motive pentru a investi, în loc să cheltuiești, când inflația e mare

Este înțelept ca în vremuri în care inflația este ridicată să ne creștem economiile și investițiile în loc să ne cheltuim. Acest lucru este și mai important în lumina gradului ridicat de îndatorare a consumatorilor de astăzi și a faptului că banii își pierd puterea de cumpărare chiar mai repede decât bănuim. Din punct de vedere istoric, unul dintre cele mai bune instrumente pentru menținerea puterii de cumpărare, în special în crize și inflație, este aurul de investiții.

Când vine vorba de măsurarea inflației, cele mai precise informații despre efectele acesteia asupra bugetului nostru personal nu sunt ascunse în formule și indici, ci în tranzacțiile și achizițiile noastre zilnice. După cum subliniază marele economist Murray Rothbard:

„Consumatorul individual în treburile sale zilnice nu are nevoie de multe statistici – prin publicitate, informații de la prieteni și experiență personală, individul înțelege ce se întâmplă pe piețele din jurul său. Același lucru este valabil și pentru industrie.”