Adaugă alertă de preț

Lira turcească – mai poate fi salvată?

Publicat de Daniel Voloscsuk în categoria News în data de 28.06.2023
Preț aur (XAU-RON)
10801 RON/oz
  
+ 18 RON
Preț argint (XAG-RON)
127 RON/oz
  
+ 0 RON
bancnota cu lira turceasca

Am revenit constant asupra subiectului legat de Turcia și lira turcească. Motivul este că țara a trecut prin schimbări de politici monetare și fiscale semnificative, marcate de ratele dobânzilor scăzute artificial, vânzarea rezervelor valutare, și tipărirea constantă a banilor. Alături de dezastre naturale și instabilitate politică, inflația a atins aproape 90% în toamna anului 2022 (fiind 40% actualmente), și pierderi record pentru lira turcească împotriva altor valute.

Mai multe despre economia Turciei, aici: De ce inflația în Turcia a depășit 80%

După reducerea artificială a ratelor dobânzii începând din 2019, Turcia este din nou titlu de presă, dar pentru un motiv contrar – creșterea ratei dobânzii. Haideți să vedem dacă lira turcească mai poate fi salvată.

Politica din jurul ratelor dobânzii turcești

În urma celui de-al doilea tur de alegeri prezidențiale din 28 mai, câștigat de Recep Tayyip Erdogan, lira turcească s-a depreciat în fața celor mai importante valute. Aceasta vine după ani întregi de deprecieri. Din 2010, lira a pierdut mai bine de 92% din valoare în fața dolarului american, și peste 95% în fața aurului.

Cauzele principale din jurul acestor pierderi sunt:

  • Ratele dobânzilor menținute scăzute artificial
  • Baza monetară de șapte ori mai mare decât la începutul lunii ianuarie 2020
  • Vânzarea rezervelor valutare pentru a reduce oferta de lire turcești pe piețele FOREX internaționale, care a dus la scăderea suplimentară a încrederii în lira turcească de către investitori și corporații, reducând și mai mult valoarea lirei
  • Instabilitate politică marcată de susținerea Rusiei și a ultimelor alegeri prezidențiale
  • Adunarea a mii de miliarde de lire de datorie de către guvern.

Erdogan, care este președintele Turciei din 2014, a continuat scăderea forțată a ratelor dobânzii. Acompaniată de creșterea ofertei de bani, valoarea lirei turcești a scăzut atât în comparație cu bunurile și serviciile domestice, dar și pe piețele FOREX.

Mai multe despre politicile lui Erdogan, aici: Lira turcească: o cronică a unui dezastru anunțat

Acesta și-a motivat acțiunile susținând că ratele reduse ale dobânzii duc la încetinirea inflației. Într-un interviu acordat CNN, Erdogan declara în luna mai a acestui an:

În țara aceasta, rata inflației va scădea deodată cu ratele dobânzilor, astfel vom ajunge într-un punct în care oamenii vor fi ușurați. O spun în calitate de economist. Aceasta nu este o iluzie.

În mod nesurprinzător, nu doar că inflația nu a scăzut, ci aceste politici au dus la scăderea lirei turcești la niveluri record. Contrar acestor politici, vineri, Banca Centrală a Turciei aproape a dublat rata dobânzii, de la 8,5% la 15%. Dacă este să considerăm politicile lui Erdogan din urmă cu câțiva ani, vedem o schimbare majoră în viziunea pe care o are asupra economiei țării.

Inflația versus ratele dobânzilor în Turcia

Datele lunii mai arată un indice al prețurilor de consum de 39,59%. Comparat cu creșterea ratei dobânzilor la 15% de săptămâna trecută, eforturile de a încetini inflația par a fi în zadar. Situația financiară a Turciei seamănă cu perioada inflaționistă din SUA din anii ’80.

Pe atunci, Paul Volcker, Președintele Rezervei Federale, a crescut ratele dobânzilor peste 19%, deoarece inflația a atins în acea perioadă 14,6%. Chiar și așa, a durat trei ani pentru a reduce inflația la ținta Rezervei Federale de 2%. Astfel, pentru a reduce inflația, ratele dobânzilor trebuie să fie mai mari decât rata inflației. Altfel, diferența dintre rata inflației și cea a dobânzilor va acționa ca o creștere netă, contribuind la creșteri suplimentare ale prețurilor.

Trebuie să menționăm că Banca Centrală Turcă a promis creșteri adiționale ale ratelor dobânzii.

Comparată cu zona Euro, Turcia prezintă multe similitudini. În ambele cazuri ratele dobânzilor au fost reduse artificial, astfel băncile centrale semnalând că există suficientă lichiditate pentru a împrumuta. Aceste acțiuni au dus la creșteri economice.

Totuși, doar prin creșterea ofertei de bani, considerând că productivitatea este în scădere, cifrele „creșterii economice” nu mai sunt relevante în astfel de contexte.

Cum a reacționat lira la creșterea ratei dobânzii?

Contrar eforturilor băncii centrale de a stabiliza moneda, pe parcursul ultimei luni, lira s-a depreciat cu mai bine de 23% față de dolarul american.

Dar, imediat după numirea noii guvernatoare a Băncii Centrale a Turciei, lira s-a stabilizat la o rată de 23,5 lire pentru un dolar. Spun că s-a stabilizat întrucât anterior acestui eveniment, rata de schimb era extrem de volatilă. Între 28 mai, când Erdogan a fost reale președinte, și data de 8 iunie, când Erkan a preluat portofoliul de guvernatoare, lira s-a depreciat față de dolar cu mai bine de 15%.

O altă scădere uriașă a avut loc după ce Banca Centrala a Turciei a crescut rata dobânzii la 15%. În acea zi, rata de schimb între lira turcească și dolar a crescut la 25 de lire pentru un dolar.

Comparată cu aurul, lira a pierdut pe parcursul ultimei luni mai bine de 21% din valoare.

A se ține minte că prin aceste creșteri, lira turcească își pierde valoarea, întrucât turcii ajung să plătească mai mult din moneda lor pentru un dolar sau o uncie de aur.

Cum au reacționat turcii la inflație?

Cu o volatilitate așa de ridicată și o inflație galopantă care distruge orice formă de economii, turcii s-au întors către aurul de investiții, cumpărând de cinci ori mai multe lingouri și monede de aur de investiții în trimestrul unu al acestui an, comparat cu primul trimestru al anului 2022.

Influențele monetare ale băncilor centrale nu reflectă adevăratul stagiu al pieței de credit, punând presiune în mod constant asupra participanții acestei piețe prin:

  • Tipărirea de bani – inflație
  • Expansiunea de credit
  • Manipularea ratelor dobânzii
  • Devalorizarea monedelor.

Aceste politici reduc puterea de cumpărare a tuturor care nu au randamente ale investițiilor mai mari decât inflația.

Mai multe despre subiect, aici: Împrumutile bancare: ce sunt și ce trebuie să înțelegem?

Ce este de făcut?

Se pare că în pofida tuturor acțiunilor Băncii Centrale a Turciei de a restabili valoarea lirei, moneda reacționează în sens invers.

Rezervele valutare ale Turciei se află pe un roller coaster în ultimii trei ani. Banca centrală a vândut jumătate din rezervele pe care le avea pentru a finanța cheltuielile pentru pandemia de COVID-19.

Începând cu a doua jumătate a anului 2021, Banca Centrală a Turciei a achiziționat cantități considerabile de valută, dublând valoarea rezervelor din 2020. De atunci, valoarea rezervelor valutare a continuat să fluctueze între echivalentul a 80 de miliarde de dolari americani și valoarea curentă de 60 de miliarde de dolari.

În lumina a tot ceea ce am prezentat, Banca Centrală a Turciei va trece printr-o perioadă dificilă pentru a crește valoarea lirei, care va dura ani. Până atunci, rămâne de văzut dacă Turcia se va menține de politici monetare asemănătoare și va readuce valoarea lirei.

Cine sunt Șimșek, noul ministru de Finanțe, și Erkan, noua guvernatoare a Băncii Centrale a Turciei?

Nu doar că Erdogan și-a schimbat viziunile asupra politicilor monetare, dar a și numit două persoane cu experiență în domeniu ca ministru al Trezoreriei și Finanțelor, Mehmet Șimșek, și ca guvernatoare a Băncii Centrale a Turciei, Hafize Gaye Erkan.

Aceasta a fost o mișcare neașteptată din partea lui Erdogan dacă este să luăm în considerare trecutul acestuia legat de concedierile oficialilor băncii centrale pe motiv că aceștia doreau să crească ratele dobânzilor pentru a reduce inflația.

Mehmet Șimșek se află pe scena politică din 2007. Educația acestuia și experiența principală se rezumă la:

  • Licență în economie la Universitatea din Ankara
  • Master realizat la Universitatea Exeter, Marea Britanie
  • A lucrat ca și economist șef și strateg al piețelor emergente din Europa, Orientul Mijlociu și Africa la Marrill Lynch în Londra
  • Economist senior al Ambasadei SUA din Ankara pentru patru ani
  • Ministru de Finanțe în 2009.

Hafize Gaye Erkan este o nouă figură în politica turcească, fiind invitată pentru postul de guvernatoare doar cu o lună înainte de numirea oficială, fiind astfel și prima femeie deținând acest titlu. Educația și experiența ei implică:

  • Licență în inginerie industrială la Universitatea Bogazici, Turcia
  • Doctorat în cercetare operațională și inginerie financiară la Universitatea Princeton
  • Absolventă a programului Harvard Business School Advanced Management
  • Absolventă a Stanford Graduate School of Business
  • Directoarea grupul de instituții financiare analize și strategii ale Goldman Sachs
  • Co-director al First Republic Bank.

 

Preț aur (XAU-RON)
10801 RON/oz
  
+ 18 RON
Preț argint (XAG-RON)
127 RON/oz
  
+ 0 RON

Poate vrei să citești