Oficial, prețul aurului se află la cele mai ridicate valori din istorie. Deși acest subiect a fost acoperit de media în repetate rânduri în ultimele săptămâni, prețul nu a depășit în termeni reali un record anterior până acum.

Însă, de astăzi, 23 octombrie 2024, prețul aurului este la recorduri din toate punctele de vedere. Haideți se vedem despre ce anume este vorba pe piața globală a aurului?

Cum adică, prețul aurului „în termeni reali”?

Când realizăm comparații de date statistice sau prețul unor active pe termen lung, trebuie să ținem cont de cel mai greu impozit de care suferim majoritatea – inflația. Ajustarea prețurilor la inflație este necesară, deoarece trebuie să pun valoarea unui activ în raport cu cantitatea de bani creată de-a lungul anilor.

Cum anii 2021, 2022 și 2023 au fost marcați de cea mai gravă perioadă inflaționistă din ultimele cinci decenii, este cu atât mai important să ajustăm prețul activelor. Dacă este să realizăm această ajustare în cazul prețului aurului, astăzi a fost atins recordul absolut în prețul aurului.

După cum putem observa, recordul absolut care nu a fost depășit până în clipa de față a fost în ianuarie 1980. Prețul aurului, în termeni nominali, de la vremea respectivă a fost de 678 de dolari pe uncie troy. În termeni reali, sau ajustat la inflație, prețul aurului era de 2748 de dolari pe uncie troy. Dacă este să luăm aurul drept un etalon de măsurare a inflației, actualmente există de patru ori mai mulți bani în Statele Unite decât în 1980.

De ce a durat așa de mult să depășim recordul din urmă cu 45 de ani?

Pentru a putea răspunde la această întrebare, trebuie să ținem cont de modul în care au evoluat piețele financiare. Odată cu ele, au evoluat și activele financiare – acțiunile, obligațiunile și instrumentele derivate.

Mai multe despre subiect, aici: Derivate financiare – definiții, tipuri și importanță

Anii ’70 și ’80 au fost marcați de o perioadă severă de stagflație în Statele Unite, în care inflația a atins 14% pe fondul unui produs intern brut stagnant, aurul era cel mai sigur activ. De asemenea, începutul anilor ’70 a marcat renunțarea la etalonul aur, prin care prețul dolarului depindea de cantitatea de aur din SUA.

Mai multe despre subiect, aici: Lumea fără etalonul aur, după 5 decenii II: Efecte asupra cetățenilor și a sectorului privat

Însă, odată ce Rezerva Federală nu mai era obligată să creeze bani „tari”, susținuți de un activ stabil, piețele financiare au început să dezvolte instrumente de datorii foarte complexe. Mai mult decât atât, banii în sine au devenit o datorie, a guvernului american.

În momentul în care banii sunt creați ușor, cu premisa că mai mulți bani înseamnă o creștere economică și o producție mai mari, toată lumea își dorește o parte din profiturile artificiale. Au loc împrumuturi pentru diverse investiții – fie direct în bursă, fie în proiecte antreprenoriale nesustenabile.

În tot acest răstimp, suntem orbiți de potențialul de câștig rapid, și uităm de activele care să ofere o stabilitate portofoliilor. Și nu doar în cazul investitorilor privați. Vedem același comportament și în cazul băncilor centrale. Acestea și-au înlocuit rezervele internaționale cu bani de hârtie, în detrimentul aurului.

Totuși, ultimii trei ani ne-au demonstrat că banii ușori nu sunt sustenabili. Economiile care nu au instrumentul central, care le face să se miște – banul – imposibil de corupt, nu sunt economii care să poată prospera pe termen lung. Iar, de fiecare dată când ni s-a confirmat acest aspect – în cele cinci crize din 1980 încoace – răspunsul a fost crearea a și mai mulți bani de hârtie.

De ce crește acum prețul aurului?

Am abordat într-un articol anterior care erau motivele pentru care prețul aurului creștea la momentul respectiv. Deși acestea sunt într-o mare măsură, aceleași, avem parte și de anumite schimbări.

Mai multe despre subiect, aici: Ce împinge prețul aurului la maxime istorice?

Pentru a recapitula, principalii factori care au dus la creșterea prețului, de la începutul anului 2022 până la începutul acestui an, au fost:

Aspecte macroeconomice – inflație ridicată, cauzată de expansiunea creditului și crearea masivă de bani de către băncile centrale;
Aspecte geopolitice – cele două conflicte militare din Ucraina și Fâșia Gaza.

Undeva la începutul acestui an, factorii au luat o altă formă. Avem în continuare probleme la nivel macroeconomic:

piață a muncii în deteriorare accelerată în SUA,
producție industrială în scădere în zona euro,
stagnarea economiilor europene.

Toate acestea duc la un ritm destul de accelerat de tăiere a dobânzilor în SUA și zona euro. Scopul băncilor centrale este de a oferi cât mai multă lichiditate ieftină, pentru a nu lăsa economiile să intre în recesiune. Deși, Germania, se confruntă cu o recesiune tehnică de aproape doi ani.

Mai multe despre subiect, aici: Germania este într-o recesiune tehnică

De asemenea, avem și considerente de natură geopolitică. Doar că, actualmente, aspectele geopolitice sunt de o natură ceva mai diferită. Deși cele două conflicte armate sunt în continuare o problemă majoră, avem parte și de o divizare accelerată între Occident și Orient. Țările din Est tratează aurul și argintul ca pe niște active care să le ofere independență față de infrastructura financiară impusă de Statele Unite.

Acest aspect a fost confirmat și de către Președintele Rusiei, Vladimir Putin, care a anunțat începerea proiectului BRICS Bridge. Acest proiect presupune implementarea unei platforme de plăți între țările membre BRICS+, care să fie în afara controlului țărilor occidentale.

Totodată, are loc și un fenomen numit „profit taking”, prin care investitori privați cumpără aur de investiții – fie prin lingouri și monede, ETF-uri de aur, sau diverse instrumente derivate – tocmai pentru că aurul a avut o performanță mai bună decât bursa americană anul acesta. Astfel, o parte din fluctuația actuală a prețului poate fi considerată de natură speculativă.

Concluzii

Prețul aurului a crescut cu peste 40% în ultimul an. Motivele sunt diverse, iar, din perspectiva mea, putem realiza o delimitare temporală asupra factorilor determinanți.

Deși aceștia sunt, fundamental, asemănători, există diferențe în ceea ce privește modul în care impactul lor se răsfrânge asupra prețului metalului galben.

Conform UBS – cea mai mare bancă elvețiană din lume – prețul aurului ar urma în 2025 să treacă de 3000 de dolari pe uncie. În același timp, Citi Bank, a patra cea mai mare bancă din SUA, având active de aproape 1,7 trilioane de dolari, și-a majorat perspectiva asupra prețului aurului de la finalul acestui an de la 2700 la 2800 de dolari.

Astfel, perspectivele pentru lunile următoare sunt cât se poate de pozitive.