Ce este BRICS de fapt?

Recent, alianța BRICS a fost în centrul atenției, iar mass-media urmărește și scrie despre fiecare mișcare a acesteia. Totuși, nu este foarte clar care sunt activitățile și obiectivele sale reale. Și, totuși, ce este BRICS? Cum și de ce a fost fondat și care este scopul acestui grup de țări? Vom afla în cele ce urmează.

Ce este BRICS?

Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud formează organizația interguvernamentală cunoscută sub numele de BRICS – una dintre cele mai puternice structuri economice (nominal) din lume. Principalul obiectiv al blocului este de a consolida comerțul și de a sincroniza relațiile economice dintre țările membre, precum și de a reforma ordinea economică internațională. Iată datele care ilustrează amploarea acestui grup:

BRICS în cifre:

– 26,7% din suprafața totală a Pământului;

– 41,5% din populația mondială (3,25 miliarde de oameni);

– PIB total de aproximativ 26 de trilioane de dolari;

– 25% din producția economică mondială;

– 4,5 trilioane de dolari în rezerve valutare (până în 2018).

Sursa: Banca Mondială

În ceea ce privește cifrele, BRICS depășește cu ușurință UE sau SUA din punct de vedere economic, dar totuși nu pot ajunge la nivelul G7 în ceea ce privește PIB-ul total.

Crearea BRICS

În mod ironic, termenul BRIC a fost inventat în Occident, de Goldman Sachs, în 2001 și a fost folosit inițial pentru a se referi la economiile în creștere ale Braziliei, Rusiei, Indiei și Chinei. În urmă cu 20 de ani, aceste țări erau considerate viitoarele superputeri și se așteptau să ajungă din urmă – sau chiar să depășească – economiile dezvoltate până în 2050.

Prima reuniune oficială a BRIC (la acea vreme, Africa de Sud nu era încă membră a alianței) a avut loc la 16 iunie 2009 în orașul rus Ekaterinburg. La acea vreme, lumea încă își revenea după Marea Recesiune din 2008, care a dat o lovitură grea majorității țărilor, inclusiv economiilor emergente. Scopul său era de a consolida cooperarea economică între țările membre, de a identifica modalități de îmbunătățire a perspectivelor de creștere și de a reforma sistemul financiar mondial. Poziția pe care BRICS o menține până în prezent este cumva la mijloc, peste țările cu economiile în curs de dezvoltare, însă sub țările occidentale.

De la la prima reuniune BRIC a fost menționată necesitatea unei noi monede de rezervă la nivel mondial. Moneda trebuie să fie mai stabilă, mai previzibilă și mai echitabilă decât dolarul american, care nu este învinuit în mod direct, dar acest lucru este subînțeles. Țările BRIC au convenit să folosească monedele lor locale în schimburile comerciale între ele cât mai mult posibil pentru a reduce dependența de dolar și pentru a susține puterea de cumpărare a propriilor monede fiduciare.

Un alt obiectiv al BRIC este de a reforma FMI și Banca Mondială. Potrivit BRIC, aceste instituții sunt nedrepte și „prădătoare” față de țările în curs de dezvoltare.

Grupul BRICS afirma că dorește să devină un bloc economic și geopolitic unic care să reprezinte vocea economiilor emergente pe scena internațională. În ciuda intențiilor declarate, BRICS reprezenta o organizație foarte nestructurată, fără mecanisme și structuri clar definite. Cea mai mare parte a cooperării are loc în cadrul reuniunilor sale anuale, în cadrul cărora țările discută și convin asupra anumitor tendințe și planuri politice. Cea mai formală formă de cooperare are loc prin intermediul unor proiecte comune, cum ar fi Noua Bancă de Dezvoltare, BRICS Pay (un sistem internațional de plăți pentru membrii alianței), BRICS Cable etc. Iată care sunt pașii pe care alianța îi întreprinde pentru a-și atinge obiectivele.

Dezvoltarea BRICS

După prima întâlnire, BRICS s-a dezvoltat cu următoarele activități:

• În 2011, China a invitat Africa de Sud să se alăture organizației și astfel BRIC a devenit BRICS. În același an, a fost înființat Forumul BRICS.
• În 2012, blocul a anunțat proiectul BRICS Cable, un cablu submarin de fibră optică care va conecta țările din grup și restul țărilor din sudul lumii. Ideea principală este de a reduce dependența țărilor din lumea a treia de sistemul de telecomunicații existent, despre care BRICS spune că este controlat de Occident.
• În iunie 2012, organizația s-a oferit să investească 75 de miliarde de dolari în investițiile FMI cu condiția ca BRICS să aibă ei înșiși o pondere mai mare în procesul decizional al fondului. Întrucât planul lor a eșuat, în 2014 și-au creat propria instituție financiară, Noua Bancă de Dezvoltare BRICS, cunoscută informal sub numele de Banca BRICS. Aceasta trebuia să fie un concurent al Băncii Mondiale și al FMI, despre care se spunea că este mai echitabilă decât acestea și că nu va impune condiții politice sau fiscale pentru împrumuturile pe care le acordă. Acest lucru ar face ca banca să fie mai atractivă pentru țările în curs de dezvoltare care întâmpină dificultăți în a îndeplini cerințele de creditare ale FMI sau ale Băncii Mondiale.

Capitalul inițial al băncii a fost de 100 de miliarde de dolari, toate țările având o cotă egală. Nicio țară nu-și poate mări cota fără aprobarea celorlalți membri. Banca BRICS se concentrează pe împrumuturi pentru finanțarea proiectelor de infrastructură, pe proiecte de „dezvoltare durabilă” și pe dezvoltarea relațiilor cu alte organizații și bănci multilaterale. De la înființarea sa, a finanțat 96 de proiecte în valoare totală de 34 de miliarde de dolari. Cifra poate părea impresionantă, dar, în realitate, reprezintă doar o fracțiune din împrumuturile acordate de Banca Mondială. Prin comparație, numai în 2021, Banca a vărsat 98 de miliarde de dolari în împrumuturi, granturi și investiții.

Ca să nu mai vorbim de faptul că Banca Mondială are 189 de membri, în comparație cu numărul modest de țări membre ale Noii Bănci de Dezvoltare, și nici măcar nu includ aici amploarea FMI.

BRICS în prezent

BRICS continuă să își urmărească obiectivele inițiale de aprofundare a relațiilor financiare și comerciale ale țărilor membre, ocolind dolarul în plățile internaționale (dedolarizare) și reducând dependența de alte instituții internaționale (FMI, Banca Mondială, G7 etc.).

Ideea BRICS este că membrii săi de mari dimensiuni să își poată furniza reciproc toate resursele, produsele și serviciile de care au nevoie.  În acest fel, membrii doresc să își reducă dependența de dolar și de sistemul financiar global condus de SUA. Această aspirație a fost mult întărită în urma sancțiunilor impuse Rusiei din cauza războiului din Ucraina. Țările și băncile centrale din întreaga lume au văzut cât de repede pot fi izolate de sistemul financiar internațional și s-au gândit să găsească alternative.

Citește mai multe despre subiect: Consiliul Mondial al Aurului: Băncile Centrale vor continua să cumpere aur

Acest lucru a determinat țări precum Argentina, Arabia Saudită, Etiopia, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Iranul să ceară aderarea la acest grup în acest an. Acest lucru se va întâmpla la 1 ianuarie 2024. Dar este fezabilă renunțarea la dolar?

Dolarul domină în prezent lumea financiară

Dolarul continuă să fie moneda de rezervă a lumii. De la Acordul de la Bretton Woods din 1944, dolarul american a fost principalul mijloc de schimb internațional. Pe atunci, acest lucru se datora creșterii economice rapide a Statelor Unite și rezervelor mari de aur care susțineau moneda americană. Și, deși America a părăsit standardul de aur în 1971, dolarul continuă să aibă o poziție dominantă în lume.

Potrivit Rezervei Federale, între 1999 și 2019 dolarul a fost folosit pentru 96% din toate tranzacțiile comerciale în America, 74% în Asia și Pacific și pentru 79% în restul lumii. Numai anul trecut 88% din toate tranzacțiile internaționale din lume au fost efectuate în dolari.

Dedolarizarea în țările membre BRICS

Pe acest fond, țările BRICS au reușit să atingă un anumit nivel de dedolarizare, lucru confirmat și de cifrele din ultimii ani.

Rusia

Vom începe cu Rusia, ținând cont de faptul că această țară este în prezent sancționată de Occident și că evitarea dolarului este un obiectiv politic important. Ponderea totală a tranzacțiilor efectuate în dolari americani și euro în importurile Rusiei, din ianuarie 2022 până în mai 2023, a scăzut de la 67,3% la 35,9%. Aceasta este o scădere semnificativă și este important de remarcat faptul că importurile Rusiei nu au fost afectate în mod deosebit de sancțiuni. În 2021, importurile Rusiei s-au ridicat la aproximativ 260 de miliarde de dolari, iar în 2022 sunt de aproximativ 250 de miliarde de dolari.

Rusia folosește și alte monede pentru tranzacțiile sale internaționale – rubla, yuanul, dirhamul (EAU) și lira egipteană. Schimburile comerciale ale Rusiei prin intermediul celorlalte monede BRICS, cu excepția yuanului, sunt limitate, deoarece Banca Centrală Rusă nu le vede prea utile.

China

Un alt bun exemplu de dedolarizare este importanța crescândă a yuanului chinezesc, a cărui pondere în tranzacțiile internaționale a crescut de la 0,63% la 3,2% între 2013 și ianuarie 2022, propulsându-l de pe poziția a 13-a pe poziția a 4-a în rândul monedelor aflate în circulație. În acest an, se preconizează că ponderea sa va ajunge la 4,5%. În martie 2023, China a încheiat un acord cu Emiratele Arabe Unite pentru furnizarea de gaze naturale lichefiate, tranzacția fiind decontată în yuani la Bursa de petrol și gaze din Shanghai. Acest acord reprezintă un punct de cotitură în comerțul internațional, deoarece dolarul american a fost principala monedă pentru comerțul cu petrol și gaze (petrodolar) în ultimii 40 de ani.

În ultimii 20 de ani, China și-a redus treptat rezervele valutare în dolari americani: în 2005, dolarul reprezenta 79% din totalul rezervelor valutare ale țării, apoi a scăzut la 58% în 2014, iar în prezent reprezintă doar 25% din acestea.

China speră că yuanul va deveni principala monedă de tranzacționare pentru țările BRICS, precum și pentru toate țările în curs de dezvoltare. Odată cu dezvoltarea celorlalte economii BRICS, dar și a țărilor lumii a treia, semnificația și rolul yuanului vor crește.

Brazilia

Președintele nou ales al Braziliei, Lula da Silva, a declarat:

În fiecare seară îmi pun întrebarea: de ce tot comerțul mondial se bazează pe dolar?

Da Silva este unul dintre cei mai activi susținători ai ideii unei monede unice a BRICS și chiar a unei monede comune în America de Sud.

În luna mai a acestui an, liderii tuturor țărilor din America de Sud au semnat Consensul de la Brasilia. Acordul urmărește să stimuleze investițiile și comerțul și să elimine măsurile comerciale unilaterale între țările sud-americane. La începutul acestui an, Brazilia și Argentina au propus crearea unei monede unice între ele. Argentina speră că, în cooperare cu Brazilia, va evita sau va atenua problemele sale economice. În prezent, rata anuală a inflației din Argentina este de 100%, iar dolarii din rezerva sa valutară se epuizează, astfel încât nu își poate plăti împrumuturile la nesfârșit, iar importurile de produse sunt, de asemenea, dificile. Lipsa de dolari a Argentinei este cauzată de decizia Băncii Centrale argentiniene de a vinde valută pentru a menține valoarea peso-ului, lucru care, în mod clar, a eșuat spectaculos.

În luna martie a acestui an, yuanul a depășit euro în rezervele valutare ale Braziliei și este, în prezent, a doua cea mai importantă monedă din cadrul BRICS, în ciuda cotei sale modeste de 5,4%. Acesta este un salt brusc, întrucât Brazilia nu a avut yuan până în 2018.

India

India este, în general, sceptică față de majoritatea propunerilor BRICS în acest domeniu și cooperează cu prudență. Deși vede beneficiile cooperării în cadrul alianței, deoarece îi permite să își dezvolte mai rapid economia și comerțul și să își consolideze moneda, China rămâne cel mai mare rival al Indiei în Asia, iar țara încearcă să mențină relații bune cu partenerii săi occidentali. Cu toate acestea, anul trecut, India a început negocierile cu Rusia pentru a deconta schimburile comerciale în rupii indiene. Discuțiile au avut succes la început, dar în cele din urmă au eșuat, deoarece Rusia nu a văzut beneficiile tezaurizării rupelor.

Este important de remarcat faptul că, în afară de exemplele de mai sus, toți viitorii membri BRICS doresc, de asemenea, să își reducă dependența de dolar, ceea ce ar putea crește impulsul de dedolarizare treptată.

O singură monedă BRICS? (sau doar yuani deghizați)

Acest lucru ne aduce la unul dintre cele mai frecvente subiecte legate de BRICS – crearea unei monede unice pentru a eluda hegemonia dolarului american în comerțul internațional. Până în prezent, au fost discutate trei posibile abordări. Toate trei sunt speculații, întrucât niciunul dintre statele membre BRICS nu a vorbit deschis pe această temă, cu excepția Braziliei.

Iată deciziile discutate cu privire la moneda lor unică:

1. Moneda unică BRICS

Președintele Braziliei, Lula da Silva, a vorbit la summitul BRICS de la Johannesburg despre importanța creării unei monede unice pentru a evita dolarul în comerțul internațional. Da Silva a citat euro ca exemplu pentru a arăta că introducerea unei astfel de monede este un obiectiv realizabil. Cu toate acestea, ceilalți membri au rămas tăcuți pe această temă, iar guvernul indian a declarat chiar că „nu există ideea unei monede unice BRICS”.

2. Utilizarea yuanului chinezesc ca principală monedă comercială între țările BRICS

În mod logic, dacă statele membre ale blocului se vor pune de acord asupra utilizării unei singure monede pentru comerț, aceasta va fi, probabil, yuanul chinezesc. China este a doua cea mai puternică economie din lume, după SUA. PIB-ul său este de două ori mai mare decât PIB-ul total al tuturor celorlalți membri ai alianței la un loc. Problema în acest caz este de natură politică, deoarece India consideră China drept cel mai mare rival al său și refuză să accepte rolul prioritar al yuanului în comerțul internațional.

3. Utilizarea monedelor naționale individuale pentru toate schimburile comerciale dintre țările membre BRICS

Deocamdată, este singura cale posibilă și realizabilă pentru țările BRICS. Aceasta este o abordare pe care toți membrii au susținut-o încă de la înființarea uniunii. Dar această abordare are și dezavantaje. Recent, Rusia a întrerupt discuțiile cu India pentru a rezolva schimburile comerciale dintre ele în rupii indiene. Rusia a subliniat că exporturile de petrol și cărbune către India ar aduce în visteria sa peste 40 de miliarde de dolari în rupii indiene. Banca centrală rusă a declarat că o astfel de evoluție este „nedorită”.

Până în prezent, toate informațiile despre o monedă unică a BRICS sunt doar speculații. Țările membre individuale au dat declarații contradictorii, fără a exista un cadru oficial sau măcar formal pentru a discuta despre introducerea unei monede comune.

BRICS, o „căsătorie de conveniență”

După cum se poate observa, până în prezent, țările BRICS se străduiesc să ajungă la un consens în multe chestiuni importante – de la monedă și comerț la ambiții politice. Acest lucru nu este surprinzător, deoarece grupul funcționează ca un „mariaj de conveniență”. Nu există un consens politic sau ideologic care să unească aceste națiuni, ci doar anumite chestiuni internaționale asupra cărora au aceleași opinii și interese.

China și India, cei mai puternici doi membri ai blocului, sunt rivali politici serioși. Conflictele militare de la granițele lor nu le sunt străine. India încearcă, de asemenea, să contracareze ambițiile economice ale Chinei în Asia, atrăgând capital occidental, în detrimentul Imperiului Celest, prezentându-se ca o alternativă democratică și prietenoasă pentru o producție ieftină.

Pe de altă parte, Rusia se află sub sancțiuni și este exclusă din fluxurile financiare globale. În mod paradoxal, chiar și Banca BRICS, al cărei membru fondator este Rusia, a suspendat toate investițiile viitoare în această țară. Instituția financiară se teme să nu fie supusă unor sancțiuni dacă investește în propriile resurse. În plus, doar 22% din activele Băncii BRICS sunt în monedele naționale ale țărilor membre ale alianței, deși se presupunea că aceasta ar trebui să fie motorul dedolarizării. Acest exemplu nu face decât să arate cât de dificil va fi să se eludeze influența SUA în sistemul financiar, chiar și în aceste țări.

Citește mai multe despre subiect: China, bula care pur și simplu nu se sparge

Pe lângă problemele politice, economia unei mari părți a blocului stagnează sau se dezvoltă într-un ritm lent. Chiar și China, care a apărut ca o superputere economică de top, dă semne de încetinire.

Pe fondul problemelor din cadrul BRICS, blocul continuă să se extindă cu țări precum Arabia Saudită, Egiptul, Argentina, Emiratele Arabe Unite, Iranul și Etiopia pe care le-am menționat anterior.

Aceștia speră să își reducă dependența de dolar prin schimburi comerciale care se desfășoară în întregime în monedele naționale ale membrilor BRICS. Dolarul american cântărește din ce în ce mai mult asupra țărilor în curs de dezvoltare și a economiilor acestora. Creșterea bruscă a ratelor dobânzilor din SUA și indicele puternic al dolarului în ultimul an a făcut ca tranzacționarea cu dolari să fie prea scumpă, ceea ce a rezultat ca și datoria lor să fie mult mai scumpă.

Concluzie

În urmă cu 14 ani, BRICS și-a propus să creeze o nouă ordine economică internațională alternativă care să rivalizeze cu SUA și G7. Având în vedere rezultatele slabe obținute de la înființare și dezacordurile politice semnificative, este puțin probabil să concureze eficient din punct de vedere economic cu Occidentul în anii următori sub forma unei alianțe unice. În acest moment, arată doar ca o „sperietoare”.

Dar, pe măsură ce grupul se extinde și se depun eforturi pentru rezolvarea problemelor sale structurale, poate că în viitor vom asista la dezvoltarea unui nou bloc economic autentic care vizează sudul și estul global.