Adaugă alertă de preț

Prețul aurului a trecut din nou peste limita psihologică de 1800 de dolari

Publicat de Daniel Vasilev în categoria Analize, Știri în data de 20.12.2021
Preț aur (XAU-RON)
12547 RON/oz
  
- 181 RON
Preț argint (XAG-RON)
145 RON/oz
  
- 2 RON

Ultima zi a săptămânii evoluează cu succes pentru metalele prețioase. Aurul a crescut cu 0,66%, la puțin peste 1814 dolari pe uncie (la ora redactării acestui articol). Acesta este cel mai ridicat preț al aurului din ultimele două săptămâni și jumătate, aurul depășind pragul psihologic de 1.800 de dolari pe uncie. În cazul argintului, creșterea a fost pentru scurt timp chiar mai mare, de 0,75%, ajungând la 22,66 dolari pe uncie troy. În weekend, s-a simțit puțin sub 1800 dolari pe uncie, iar la începutul săptămânii de tranzacționare prețul aurului este stabil.

Astfel, metalele prețioase își continuă raliul început după ședința Comitetului Federal pentru Piețe Deschise (FOMC) al Rezervei Federale, care a avut loc miercuri, săptămâna aceasta. După încheierea acesteia, aurul a crescut cu 2,7%, iar argintul cu 4,7%.

Cea mai recentă ședință a băncii centrale a dus, de asemenea, la o scădere a principalilor indici bursieri. De la maximul atins pe 15 decembrie, Nasdaq a scăzut cu 2,72%, S&P 500 a pierdut 2,48%, iar Dow Jones a scăzut cu 2,1%.

Bitcoin a scăzut la fel de mult de miercuri după-amiază, deși inițial crescuse cu 5%. La momentul redactării acestui articol, bitcoin se tranzacționează cu 45.800 de dolari. Ethereum, însă, a crescut ușor în aceeași perioadă, cu 0,9%, până la 3.700 de dolari.

Ce a decis Rezerva Federală?

Banca centrală americană a menținut intervalul ratei dobânzii cheie între 0 și 0,25% și a anunțat că va reduce programul de relaxare cantitativă de la începutul anului viitor. Noul orizont pentru încetarea sa este martie 2022, în loc de iunie, cum fusese anunțat inițial.

În plus, președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că se așteaptă ca ocuparea forței de muncă să fie deplină anul viitor. Dacă se întâmplă acest lucru, acesta se așteaptă la 3 creșteri ale ratei dobânzii.

Vom asista la o creștere a ratei dobânzii?

În primul rând, condiția stabilită de banca centrală este serioasă. În declarația sa citim că:

Având în vedere inflația, care a depășit deja de ceva timp 2%, Comitetul se așteaptă că va fi adecvat să mențină neschimbată rata țintă a dobânzii până când condițiile de pe piața muncii vor atinge niveluri pe care Comitetul le consideră compatibile cu ocuparea deplină a forței de muncă.

Nu este clar încă dacă vom asista la o scădere continuă a șomajului, având în vedere apariția de noi variante ale coronavirusului.

În al doilea rând, există o diferență uriașă între creșterea ratei dobânzii și creșterea inflației. Da, banca centrală ar putea majora dobânda cu 0,25 puncte procentuale, ajungând la 0,75-1% până la sfârșitul anului 2022. Astfel, ea va susține că „lupta împotriva inflației” și că urmează planul anunțat anterior.

Dar acest lucru nu va reuși să oprească inflația, deoarece randamentele multor active vor rămâne în teritoriu negativ. Pentru a domoli puțin creșterea prețurilor și prăbușirea de astăzi a dolarului (în termeni absoluți, nu în raport cu alte monede, care se depreciază și mai repede), banca centrală va trebui să majoreze semnificativ mai mult ratele. În anii 1980, Paul Volcker a ridicat rata de bază la o valoare fără precedent de peste 20% pentru a controla o creștere anuală a indicelui prețurilor de consum de 12%.

Citiți mai multe despre acest subiect: Contracția programului de relaxare cantitativă nu va opri inflația. Iată de ce.

Dar un astfel de lucru este cu totul imposibil în zilele noastre. Dacă ne întoarcem cu doar trei ani în urmă, vom vedea că majorarea ratei de bază la 1,5 %, care este un nivel extrem de scăzut din punct de vedere istoric, a dus la o stagnare a piețelor bursiere. Acesta este motivul pentru care Rezerva Federală a fost nevoită să o reducă din nou în 2019, adică înainte de pandemie.

Citiți mai multe despre acest subiect: Credit și datorie I: drogurile care ucid economia modernă

Dacă banca centrală va crește rata dobânzii, economia americană, care are un nivel record de îndatorare, va face implozie. Prin urmare, chiar dacă va exista o creștere, aceasta va fi neglijabilă și nu va reprezenta o confruntare reală cu inflația.

Rezerva Federală pierde anticipat bătălia împotriva inflației

Banca centrală știe acest lucru. Probabil că acesta este motivul pentru care nu se confruntă cu problema acum, chiar dacă indicele prețurilor de consum a crescut în noiembrie în cel mai rapid ritm din ultimele aproape patru decenii. Nimic nu sugerează că nu vom vedea creșteri similare în decembrie sau în 2022.

Infografic: Inflația în Statele Unite

 

 

Citiți mai multe despre acest subiect: Statele Unite au înregistrat cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani

Din toate comentariile Rezervei Federale reiese clar că se vor confrunta cu inflația, dar cândva în viitor. Întotdeauna își lasă o mulțime de portițe pentru a nu confrunta situația. Situația actuală a stării pieței muncii este incertă deoarece nu există o definiție concretă a „ocupării depline a forței de muncă”. Așadar, banca centrală poate oricând să susțină că starea pieței nu a atins criteriile pentru o majorare a dobânzii.

Citiți mai multe despre acest subiect: Noua țintă de inflație stabilită de BCE și scăderea puterii de cumpărare

Incapacitatea instituției conduse de Jerome Powell de a aborda această problemă este evidențiată de eschive și refuzul de a o aborda problema în sine. Dacă cineva are casa în flăcări, nu se duce mai întâi la magazinul alimentar și așteaptă ca stelele să se alinieze favorabil. Incendiul trebuie stins imediat. Abdicarea acestui lucru arată că Rezerva Federală știe că nu poate face față monstrului pe care l-a creat. Acesta va continua să distrugă puterea de cumpărare a celor care dețin dolari americani sau orice altă monedă, deoarece fenomenul se resimte la nivel global.

Aprecierea aurului, în ciuda „intențiilor” de a crește rata de bază (prețul aurului este, în general, invers proporțional cu dobânda), arată poate că piețele își dau seama treptat și de incapacitatea băncii centrale de a rezolva problema. 

Poate vrei să citești