Adaugă alertă de preț

Serbia intenționează să crească rezervele de aur cu 40%

Publicat de Daniel Vasilev în categoria Știri de aur în data de 07.07.2021
Preț aur (XAU-RON)
7 822 RON/oz
  
+ 20 RON
Preț argint (XAG-RON)
98 RON/oz
  
+ 0 RON

Președintele sârb, Aleksandar Vucic, a anunțat că banca centrală trebuie să își mărească rezervele de aur la 50 de tone, ceea ce va însemna o creștere cu 40% față de nivelul actual.  La începutul lunii iulie, rezervele de aur ale Serbiei se ridicau la 35,65 tone, potrivit Consiliului Mondial al Aurului.

În acest context, Serbia va avea rezerve de aur peste cele ale Bulgariei și aproape la jumătate din rezervele de aur ale României. În regiune, Belarusul are rezerve de aur ce depășesc cu puțin cantitatea de 50 de tone.

Graficul 1: Rezerve de aur la sfârșitul lunii iunie 2021

SursaConsiliul Mondial al Aurului

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a Serbiei va trebui să aprobe decizia de cumpărare a aurului prin modificarea Strategiei de gestionare a rezervelor valutare  Acestea sunt administrate de Comitetul Executiv al băncii.

Rezervele de aur ale Serbiei, în creștere

Interesul pentru aurul investițional nu este nou pentru Serbia. În octombrie 2019, din nou la insistența lui Vucic, Banca Națională a achiziționat 9 tone de aur într-o singură tranșă. Același lucru s-a întâmplat în noiembrie 2020, deși la o scară mai mică. Ulterior, Serbia a mai cupărat încă 3,2 tone de aur într-o singură tranșă. .

Graficul 2: Achizițiile lunare de aur din Serbia

Sursa Consiliul Mondial al Aurului

Pe lângă aceste tranzacții de mari dimensiuni, Serbia este cunoscută ca fiind un cumpărător fidel pe piața de profil. În ultimii ani, autoritățile centrale au cumpărat, în medie, câte 100 kg lunar, iar uneori chiar și mai mult. Pe de altă parte, ultima oară când a vândut aur a fost în decembrie 2006, iar cantitatea vândută de Serbia a fost relativ mică.

În acest context, ponderea rezervelor de aur în totalul rezervelor deținute de Serbia s-a dublat în ultimii unsprezece ani și a depășit 12%. În comparație, Bulgaria, Letonia, Lituania și

Polonia au o pondere de aproximativ 9%, în timp ce România și Ungaria au tot 12%. Asta în condițiile în care media mondială este de 14%. Cu alte cuvinte, Serbia își crește cu pași mici dar constanți rezervele de metal prețios.

De ce Serbia își mărește rezervele de aur

Motivele interesului crescut pentru mărirea rezervelor de aur sunt explicate chiar de către reprezentanții Băncii centrale:

Pe termen lung, aurul este cel mai important protector și garant împotriva inflației și a altor riscuri financiare.

O astfel de poziție nu este surprinzătoare ținând cont că multe țări din lume, inclusiv Statele Unite, se confruntă deja cu problema inflației. De fapt, dolarul american are cel mai mare ritm de depreciere din 2008 până acum. Iar alte valute, cum ar fi lira turceasă, sunt de-a dreptul în cădere este liberă.

Citiți mai multe despre acest subiect: Finalul banilor fiduciari: cum au reușit băncile centrale să obțină o inflație record în criza coronariană

Imediat după cea mai mare achizițiedin istoria Băncii Naționale, în 2019, când au fost cumpărate 9 tone de aur, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, declara:  

Trebuie să facem acest lucru în continuare deoarece vedem deja apariția unei crize la orizont.

Serbia, una dintre multele țări care cumpără aur

De la începutul anului, băncile centrale din întreaga lume cer să își mărească rezervele de aur. Printre ele se numără instituțiile de profil din Bolivia, Polonia, Ungaria și Rusia. Acest lucru se aplică instituțiilor din Bolivia, prin Polonia și Ungaria, până la Rusia. Această tendință de creștere a cererii, care va contiua până la finalul anului, a fost subliniată și de un studiu recent al Consiliului Mondial al Aurului.

Citiți mai multe despre acest subiect: Băncile centrale vor continua politica de cumpărare a aurului

Și așa ajungem la un paradox interesant. Pe de o parte, băncile centrale imprimă mai mulți bani pentru a face față cheltuielilor și deficitelor fără precedent ale guvernelor, iar rezultatul este creșterea inflații. Iar pe de altă parte, aceleași bănci centrale cumpără din ce în ce mai mult aur pentru a se proteja de efectele acestei inflații.

Poate vrei să citești