Aurul de investiții strălucește în actuala criză financiară din SUA

Falimentele a trei bănci din SUA, măsurile de reglementare și prăbușirea și vânzarea gigantului elvețian Credit Suisse din ultimele două săptămâni au stimulat cererea pentru aur de investiții pe fond de criză financiară. De la prăbușirea primei bănci, Silvergate, pe 8 martie, valoarea aurului în dolari americani a crescut cu peste 10%, până la momentul redactării acestui articol. În timpul tranzacționării de luni, 20 martie, aurul a depășit 2.003 USD per uncie troy.

În ultimul an, acesta este cel mai mare preț al aurui, când metalul galben a depășit pragul de 2.000 de dolari per uncie troy după începutul războiului din Ucraina. Deși de atunci a trecut printr-o corecție de 30 USD per uncie troy (la 1.969,04 USD per uncie troy la momentul redactării acestui articol), este încă peste 7% peste valoarea sa pre-financiară de dinaintea începerii problemelor cauzate de război.

Aurul este un mijloc tradițional de păstrare a puterii de cumpărare în perioade de incertitudine. Funcționează bine în recesiunile economice, așa cum a făcut și în criza financiară anterioară. Diferența dintre atunci și acum este că, în 2007, metalul a petrecut inițial câteva luni în declin – între sfârșitul lunii februarie și octombrie. Când criza economică din SUA a început în decembrie 2007, prețul aurului a crescut cu peste 150% .

Vedeți mai multe despre subiect: Cum va arăta următoarea recesiune în Europa și cum să vă protejați împotriva acesteia

Dacă se repetă acelasi scenariu, prețul aurului poate ajunge la 5.000 USD per uncie troy. Săptămâna trecută, șeful strategiilor de active de la Wells Fargo, John Laforge, a comentat că în scenariul „cel mai rău”, valoarea aurului se va dubla de la începutul super-ciclului actual la 3.000 de dolari per uncie troy. Predicția lui este că metalul galben are încă cel puțin șase ani de creștere de acum înainte.

Creșterea viitoare a prețului aurului va fi ajutată de faptul că Rezerva Federală a început o frenezie de tipărire de monedă. Crearea banilor negarantați înseamnă inflație, adică Banca Centrală va devaloriza dolarul american și va împinge prețurile și mai sus. Aceasta a crescut și rata principală a dobânzii în martie și, chiar dacă nu o va crește în continuare, este garantat că va aduce economia în următoarea criză . Spre deosebire de ultima, se pare că cea actuala va fi însoțită de o inflație ridicată . Ca și în urmă cu 15 ani, noile companii vor avea probleme în lumea financiară. Aici voi comenta cum și de ce s-a ajuns la probleme. Voi evidentia cel mai important lucru – modul în care acțiunile autorităților de reglementare vor afecta finanțele personale.

O altă criză financiară?

De la începutul lunii, în SUA și apoi în Europa, vedem „primele fotografii” ale unei crize financiare. Miercuri, 8 martie, Silvergate Bank, a doua cea mai mare bancă care deservește companii de criptomonede, și–a încetat activitatea în urma pierderilor din portofoliul său de credite. Două zile mai târziu, vineri, după o clasică panică bancară, Silicon Valley Bank, care operează cu companii de tehnologie și startup-uri, a intrat și ea în faliment. La acea vreme, era a 16 a  cea mai mare bancă din țară după active. Duminică li s-a alăturat cea mai mare bancă care deservește companii cripto – Signature.

Tabel : Active la momentul falimentului

Problemele s-au extins la alte companii. Am comentat în timp real pe grupul de Facebook Gold Talks Romania despre dificultățile de lichiditate ale First Republic Bank. Am indicat că scenariul cel mai probabil ar fi fost un al patrulea faliment. Câteva zile mai târziu și după o injecție financiară de 30 de miliarde de dolari fiecare, de la alte 11 bănci din SUA, tot aceasta rămâne soarta către care se îndreaptă. Este posibil ca și autoritățile americane să o finanțeze foarte curând.

Vreau să subliniez că ceea ce se întâmplă nu este un eveniment de „lebădă neagră.” În urmă cu aproape doi ani, comentam că următoarea criză financiară este inevitabilă, tocmai din motivele care se dezvoltă sub ochii noștri:

Cu o datorie atât de mare, economia globală va suferi de implozie dacă ratele dobânzilor vor crește. Bilanțurile băncilor, inclusiv ale băncilor centrale, vor fi inundate de obligațiuni nedorite. Rezultatul va fi prăbușirea întregului sistem financiar.

De atunci, situația financiară a țărilor din Europa – continuă să se deterioreze.

De ce au eșuat băncile din SUA?

S-ar putea să auzi în presă că au avut loc falimentele din cauză că băncile au fost administrate prost, au investit în active instabile sau nu au fost reglementate. Managementul defectuos al riscului se numără printre motive. În ceea ce privește factorii, adevărul este altul. Portofoliile acestor instituții conțineau instrumente pe care autoritățile de reglementare le considerau la fel de lipsite de riscuri precum numerarul. Acestea includ obligațiuni guvernamentale și instrumente garantate cu ipoteci. Adică, băncile au investit în ceea ce, conform volumului mare de reglementări, se spune ca sunt active sigure.

După cum arată infograficul, la sfârșitul anului trecut, acțiunile garantate cu ipoteci și datoria guvernamentală reprezentau o mare parte din activele lichide ale Silicon Valley Bank (ceea ce înseamnă că poate fi vândută rapid pentru numerar) – un total de peste 50% din numarul lor. Acestea sunt exact instrumentele care, conform autorităților de reglementare, sunt sigure. O altă pondere mare este formată din creditele acordate de bancă, dar nu sunt lichide.

Infografice 1: Activele Silicon Valley Bank la sfârșitul anului 2022

Sectoarele tehnologice și cripto, care alcătuiesc cea mai mare parte a deponenților din băncile falimentate, au avut și, probabil că vor continua să întâmpine, probleme semnificative. Când companiile cu lipsă de numerar au mers să-și retragă depozitele, băncile au fost forțate să vândă active – obligațiunile sau instrumentele garantate cu ipotecile în cauză.

Vezi mai multe despre subiect: Va exista o nouă criză economică în Europa din cauza creșterii ratelor dobânzilor?

Dar creșterea ratelor dobânzilor în ultimul an a distrus prețul obligațiunilor în cauză. Acest lucru este valabil mai ales pentru titlurile păstrate până la maturitate, așa cum a fost cazul Silicon Valley, dar nu numai. Când trebuie vândute la prețul lor curent, ele aduc mai puține venituri decât valoarea lor contabilă. Prin urmare, până la tranzacție, băncile care dețin obligațiuni de stat și titluri garantate cu ipoteci au pierderi neluate in calcul. În momentul în care le vând pe piața liberă, pierderile sunt conștientizate.

Pe 8 martie, Silicon Valley a fost nevoită să vândă 21 de miliarde de dolari în obligațiuni pentru a rambursa investitorii. Astfel, a avut o pierdere de 1,8 miliarde de dolari. De aici, lucrurile s-au înrăutățit foarte repede pentru bancă. În aceeași zi, a anunțat că va oferi o nouă emisiune a acțiunilor sale cu care speră să strângă fonduri prin care să compenseze pierderea realizată. Cu toate acestea, investitorii și-au dat seama că are probleme serioase, iar acțiunile sale au scăzut cu 60% până pe 9 martie, iar o zi mai târziu banca a intrat în faliment după ce investitorii săi au retras 42 de miliarde de dolari.

Este din nou 2008.

În SUA, depozitele de până la 250.000 USD sunt garantate de Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC). În cazul unui faliment bancar, deponenții trebuie să primească fonduri până la această sumă. Cu toate acestea, investitorii din Silicon Valley și Signature sunt în primul rând companii. Stocurile lor au crescut semnificativ atunci când Rezerva Federală a suprimat artificial ratele dobânzilor. Majoritatea acestor afaceri au depozite peste pragul de 250.000 USD. Pe 12 martie, Rezerva Federală, Trezoreria și FDIC i-au salvat de facto pe miliardarii din Silicon Valley, nu pe „americanul mediu”, adoptând o excepție de la regulile existente. Aceștia au garantat plata întregului volum al depozitelor în cele două bănci, chiar și pentru sumele de peste 250 de mii de dolari.

De asemenea, au creat un nou program de finanțare bancară – Programul de finanțare pe termen bancar (BTFP). Cu acesta, companiile financiare vor putea obține credit de la Rezerva Federală, garantat cu obligațiuni guvernamentale, și titluri garantate cu ipoteci, evaluate la valoarea lor nominală. Să derulăm înapoi cu câteva paragrafe. Dacă băncile ar vinde titlurile la adevărata lor valoare actualizată pe piețe, ar înregistra pierderi. Dar Banca Centrală le va accepta drept garanție la valoarea lor nominală, semnificativ mai mare. În schimbul obligațiunilor guvernamentale și a titlurilor garantate cu ipoteci, Rezerva Federală va acorda împrumuturi în condiții preferențiale pentru până la un an. Așa a început cel de-al cincilea program de relaxare cantitativă, la fel ca cel din 2008, deși autoritățile din SUA fug de această definiție.

Vezi mai multe despre subiect: Trei motive pentru a investi când inflația este mare

De unde vor veni fondurile pentru acest program? După cum am subliniat la începutul analizei, Rezerva Federală a dat drumul la tiparnița de dolari. Astăzi, Banca Centrală, condusă de Schrödinger, pretinde că luptă împotriva inflației ridicate , dar creează tot mai multă. Când a anunțat noile programe, secretarul Trezoreriei și fostul președinte al Rezervei Federale, Janet Yellen, a spus:

Nicio parte a programelor nu va fi suportată de contribuabili.

Nimic mai neadevărat. Inflația nou creată va eroda puterea de cumpărare a americanilor. În prima rundă de relaxare cantitativă din noiembrie 2008, Rezerva Federală a început să imprime valută la o rată a inflației de 1,1%. Astăzi a revenit la tipărire cu o inflație oficială de 6% , dar în realitate prețurile cresc mult mai repede . Întrebarea nu este pur și simplu dacă o persoană își va primi fondurile/banii, ci ce putere de cumpărare reală îi va aduce.

Tipărirea dolarului american abia începe

Noua rundă de relaxare cantitativă reprezintă un hazard moral major și va reduce concurența în sector. Banca falimentară din Silicon Valley fusese deja achiziționată de First Citizens Bank. Iar natura extrem de inflaționistă a programelor Rezervei Federale și a Trezoreriei de stat este evidentă. În doar două săptămâni, Banca Centrală a tipărit peste 400 de miliarde de dolari. Prin comparație, împrumuturile Rezervei Federale acordate sectorului financiar au fost de 130 de miliarde de dolari în martie 2020. La începutul crizei financiare anterioare, erau mai puțin de 50 de miliarde de dolari.

Ritmul tipăririi de valută din ultimele șase luni este comparabil cu inflația fără precedent de la începutul pandemiei în martie 2020.

Infografic 2 : Modificări recente ale bilanţului Rezervei Federale

Desigur, deși vizibil în date, acest efect nu va fi simțit imediat de utilizatori. Dar, mai devreme sau mai târziu, e sigur ca o să creasca prețurile, posibil mai întâi afectând valoarea activelor financiare.

Acesta este doar începutul operatiunii de tipărire de valută. În acest moment, pierderile nerealizate ale băncilor din SUA sunt de peste 620 de miliarde de dolari. Valoarea lor este acum de aproape zece ori mai mare decât a fost în timpul crizei economice din 2008. De aceea vorbesc despre o criză financiară și trebuie să ținem cont de faptul că norii întunecați sunt departe de a fi risipiți.

Infografic 3 : Pierderi nerealizate pe tip de activ în SUA

Autoritățile nu au decis dacă vor oferi o garanție temporară pentru toate depozitele în valoare de peste 250 de mii de dolari. Suma lor totală este de aproximativ 7 trilioane. dolari, cu o valoare totală a depozitelor din țară de peste 19 trilioane de dolari. Iată două cifre pentru a vă face o idee despre amploarea inflației care ar putea cuprinde SUA:

• întreaga datorie guvernamentală este de 31 de trilioane de dolari;
• la finele anului trecut, fondul de garantare a depozitelor din SUA avea fonduri în valoare de 128 de miliarde de dolari.

În mod paradoxal, Rezerva Federală însăși a suferit o pierdere de aproape 30 de miliarde de dolari din septembrie. Se așteaptă să crească la 80 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2023, iar acesta va fi primul an cu o pierdere operațională a Băncii Centrale din 1915 până în prezent. Dar pierderile realizate sunt nimic în comparație cu pierderile nerealizate din bilanțul Rezervei Federale care în septembrie anul trecut erau de 1,1 trilioane de dolari. Banca Centrală va imprima bani pentru a-și acoperi atât pierderile, cât și pentru a refinanța sistemul bancar.

Ce se întâmplă în zona euro și în Elveția?

Credit Suisse se afla într-o situație dificilă la începutul anului. Pe lângă multitudinea de acuzații, inclusiv pentru facilitarea spălării banilor în Bulgaria, a înregistrat o pierdere de peste 1 miliard de dolari și o lichidare de depozite de 110 miliarde de franci elvețieni în al patrulea trimestru al anului 2022. Deși conform conducerii sale din ianuarie, ieșirea de fonduri a fost oprită, în martie s-a reluat. La mijlocul lunii, situația cu banca, veche de un secol din Elveția, a escaladat foarte rapid. Pe 15 martie, Saudi National Bank, unul dintre principalii acționari ai Credit Suisse, a anunțat că nu va injecta fonduri în ea. Instituția financiară a apelat la Banca Națională Elvețiană pentru sprijin și a primit ajutor, dar acțiunile sale scăzusera deja cu 30% în cursul zilei de tranzacționare. De atunci au scăzut cu peste 60% din valoarea lor, iar banca a fost vândută rivalului local UBS.

Prăbușirea Credit Suisse a fost printre motivele pentru care indicele EURO STOXX Banks, care include acțiunile celor mai mari instituții financiare de pe Bătrânul Continent, a pierdut 17% din valoare începând cu 8 martie. Între timp, cea mai mare bancă din Germania, Deutsche Bank, se „chinuie” și ea. Acțiunile sale au scăzut cu 23% în aceeași perioadă de timp. Și după ce a plătit 1,5 miliarde de dolari din obligațiuni cu scadență, vineri dimineața, swapurile sale de credit default (CDS) au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Rămâne de văzut dacă va deveni următoarea piesa de domino.